Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)
1921-05-05 / nr. 62
&5S3&£»J3Sg2&C £ £ Xa Ultime informații ^»ft somat ziarele cari duc campanie împotriva primarului de Iași să preciseze vreun abuz, vn un fapt comis de „ciocoiul incorect“ in dauna intereseor comunei. Ne-am pierdut timpul de-a oarba. Mișcarea isi umple co ornele cu considerațiuni didactice asupra însușirilor ce trebue să întrunească un consilier comunal, cu contestarea meritelor celor morți din familia Negruzseștilor și cu apărarea vie ficace a administrației dlui C. Crupenski. Opinia, in disperare de cază, își pune la grea incercare imaginația reporterilor ei. Ca un al doilea Blowitz, un reporter al opiniei, ascuns sub banca ministerială de la Senat, a stenografiat o convorbire intre doi miniștri, al căror limbigium deferă intru nimic de acela al obișnuitelor campanii edilitare ale gazetei bidioroniste. Și totuși cele două ziare de opoziție se pretind serioase și au aerul că nu și băl joc de cetitorii lor ! Era de altfel și imposibil ca Mișcarea Opinia să articuleze vri-un abuz la comună al „ciocoiului incorect ", pentru motivul foarte simplu că așa ceva nu există. E mai comod a pluti un vag și a pune la contribuție un vocabular de surugiu. Administrația Comunală a hotărât să cedeze un loc in castrul orașului pentru a se clădi pa el un port pentru serviciul sanitar alpreștinii . Construcția ar începe chiar curănd La direcția generală a Căilor ferate se studiază cu asiduitate, chestia reinființărei trenului expres Iași- București In dimineața primei aita de Paști, d nii d-rn Trastîteau și iavandi, jrin vizita obicinuită la spitalul de izolare, au distribuit copilașilor merinde de Paști, spre marea lor bucurie. Cetim in afarale pariziana : „—In smintirea fiului seu, Karc Pompa, ofițer aviator, născut la Loriant, căzut glorios pe cămâut de onoare, principesa Ghica a donat 100.000 lei pentru operele caritab Ie din Lorient“. Direcțiunea Generală a Poștelor a dispus, in urma repetatelor inmutute ale Ateneului Poruar, înființarea unui oficiu telagrado-Poștal. In Tataraș", întreaga populație tatărășeană a primit cu o vie satisfacțiune această implin ra a uneia din dorințele ei, care răspunde unei reale necesități. D. Teodor Eminoi ministrul plenipoteriar la Belgrad, se află in orașul nostru de câteva zile. ♦In privința exproprierilor pentru pășune, se va cere avizul consiliului tehnic, de pe lângă Casa Pădurilor, intru căt este vorba de păduri și poeni. S’a aprobat transmiterea pro viorie de pensiuni d ueilorca D.Gheorghiu cu 65 iei și d nei Marit A Vasiliu Marian cu 175 lei iuni, s ț’ile foștilor suîicțonari ai Casei Sf. Spiridon. As’ăsi s’,an redeschis birourie Primărie i, Epitropiei Sf. Spiridon și Preettirel de Județ ___t In Idalul ccapît actualmente de ceft tăria Talfic, cu începere d-r la Sf Gheorgh ce va deschide cofetăria Vădeacu. Azi Tribunalul Secția I-a a reconfirmat mandatele de arsezare ale soț ților Roganovici și a Mariei Paladi implicați in chestia coraniștilor, * — D« la Metical ?«paUr A 21 șezătoare va avea loc la Ateneul Popular, după sărbătorile Paștelui, in areada Dominica Tomii 8 Litiac. Conferitța va fi J notă de d. Mihail Sidoviana, ilustrul netru nuvelist, care va vorbi drgprs „Literatura Populară". Partea artistică întreagă va constă din poeții și muzică populară. In sptia și ai, implininduse un an de la inaugurarea Ateneului, ne va etala un Te Demn la biserica Negorța, la care vor participă toți membrii Ateneului, p&maaxmmxv ay*. íMtar, * vtisî Sri* rá si 0 NOUA FOBIE Apare in localitate un sat cu un trecut frumos, dar care astăzi a sjims să indsalineaaca un rol da pamflet, nu arăta accepție a cuvăntului. Intr’o zi ziarul acela e ultrademocrat, ba chiar comunist ședea, pentru ca imediat a doua zi să dea apărarea intereselor imbagiților de războiu împotriva d Iui ministru Titulescu. Altă dată, colboratorii polemizează au directorul. Unul din acești colaboratori a scris dăunăzi un articol „Instigatorii“. Știți cine sunt ăștia? Dnii Tska Ionescu și N Titulesji! Autorul articolului nu poate să doarmă linștit, din pricina Siguratțsi ganeril*, o iua îitor a fosrta odioasă in unele cercuri. Iată cum se plânge împotriva si: „Siguranța caută și confiscă manifestele incendiara Nu ești sigur niciodată, o’ai să dormi uesupărat de nimeni până domnest». La stradă, cănd pleci da acasă, nu știi dacă ai să ajungi la slujbă sau la restaurant R iar călătoria pe căile ferate nu mai este siguri: da odată, tranul e înconjurat de jandarmi și de agenți secreți“. Ei, și ? Ce i pasă unul osteț auamiețit de S'garanță și de jandarmi? Că confiscă manifesta incendiara că face control in trenuri, că discopere comploturi bolșevice, — foarte bine; acesta esta rolul orginel or ds siguranță. D-ta, cititor, care’ți vasi de triburi și n’ai gărgăuni de revoluția, da dictatura proetariatului, da socialiaîrea averiior, de consumsami la femei și da alte puncte din programul lui Linia și Racowsky, noi nu simți ex ștența Siguranței și deci n’ai nici fobia colaboratorului in chestiuna Of, poate că acela nu’și știa conștiința Împăcată ? Să-i răspundă directorul printr’o notă pisă in coada articolului, lucru pa oara a uitat eâ’i f»oa. BLACK Teatrul Cinema Elisabeta Joi 5 Mai la mn t’neur de 5 jani in pauzele cinematografice se va da o interesantă prodccțe a elevelor școalei de balet sub conducerea d-nei Dragoman. Programul va cuprinde diferita dansuri bal et, quartete, duete*, serpente cu jocuri ln lumini, etc. Europa după răsboi întreaga viață europeană de după războiul mondial, fie din punct de vedere politic, sau mai ales din punct de vedere economic, ele in cea mai strânsă legătură cu revoluția sau mai bine șis cu mișcarea nanifistată in Anglia. Astfel, pe când înainte de război, Angia dădea Europei un sfert de export, astăzi nu mai poate da acest procent, fie din cauza deosebirei de văietă fie din cauza șomajului, care a adus stuația internă până la gravele consecințe ale grevei minierilor. Imposibilitatea reatablicei piețelor financiare, dispiiția echilibrului normal al comerțului internaționel cât și noua diferite dată comerțului spondial, tot atâtea și condițiile extrem de grele ale transporturilor pe apă și pa uscat, împreună cu grija aprovizionărei cu materii prime, sunt cauzele principale cari au schimbat cu totul viața economică a unei țări sigură pe finanțele ei. Pentru restabilirea acei 'situați', mai mult sau mai puțin normala, sunt mai m uite căi. Prima și oia mai importantă este stabilirea unei păci sigure cu înlăturarea frontirelor economice. Vin apți, la stabilirea [creditului și schimbului național, reintrenarea creditului comercial și particular, restabilirea și înlesnirea mijloacelor de transport și imbunătățirea situației fodestice, prin asigurarea de combustibil și materii prime. Depreciarea coreditului și monadei internaționale are o importanță deosebita in restaurarea intregei Europe. Trebuie deci ca o activitate internațională să vprifice toate sforțările naționele, pentru stabilirea unui echilibru intre venituri și delticli. Betragen a unit părți din moneda de hârtie in circutie, ca și cuorirsa de noul emisiun', sunt 'primele detășii ale nomalizărei dorite. Pentru refacerea Europei și deci a tuturor țărilor, in afară de remedieea lipsurilor și griuaților de transport pe căile fuste, pentru refacerea eo&ctmică este atinse de revenirea industriei la plUB normal, sub toate formele. Până ce pierderile socotita in capacitati de manșă nu vor fi riv> _ ? . EVENIMENtüL plasată na posta fi vorba de aim si ® a4an mai bine zis da o revenire la normal. Rolul cal mai important si rifinerea Europei ii ara agricultura, dar nu i s'a dat rolul ce trebuia să îi aibă Astfel, in 1919-1920 — scăderea producției Egrieo o sete de peste 17 milioane de tone, adică 32 la sută din producția medie a anilor da înainte da război In afară de producția agricolă, scăderea producției cărbunilor a avut cea mai grea urmare asupra intregei economii industriale a Europai. Fără azila utură și industrie, orioe sforțare politică făcută pentru revenirea la normal a Europei, este urădirnină. Numai prin sporirea producției agricole și industriale se poate bizui și speră la pasea pe care popoarele sătule de carnagiu, au dreptul să o dorească. Negociațile de Londra Lyon 4 Mzi • Procentele reuniuni de la Londra intre miniștri aliat și exprț, au dus si ui acord de principiu a supra plinului da actiunedda Pitler. Pu cul de vedere militar englez nu face nici o obiect'une dcelua al lui Foch dar exprimă oarecare rezerve in ceia ce [privește modalitățile economice. Maistrul de ráboi britanic a propus Vineri să se adreseze o somate Reinuluiu un răgaz de o săpămănă pentru a primi cele 42 acutiăți de 2 miliarde miros aur pe lăngă anuitățile variabile g* di valenîtf de 25 la sută a expirastiunilor germane. Loucheur, [nm's rul reg’uaior libert le a combătut această popunere. Argumentarea sa îi impresionat adânci pe englizi. Belgienii mențin acordul din Paris. Briand este pentru măsările imediate și trimete ca către Germania a unui ultimatum. „Le Temps” constată că ret dent» fixată de tratatul din Versailles a sosit. De mult timp ea era un fapt imp’zit. Din 7 Mai 1919, aproape doi ani, di cănd guvernele abate au comun cat cu d'de pacei deleg«t'unei ]grmane. Acaste condițiuni aduceau la cunoștința Germaniei că tibue să plătească 20 m'lisr de mărci ser înainte de 1 Mai 1921 și că in acest timp i se va comunica Grmsnnei suma totală a obigițurilor ei. Ziarul arată apoi cu data modul erm [Genmani a căutat să tergiverseze lucrurile comunicând la nenumărate rânduri aliștilor că obligațaile ei vor fi implicite. Azi—spun „Le Temps“ — am ajuns ’a schderta ș. com’sii r paralilor n’a inaintat cu un pas. • Spectacole Cinema SIDOLI.* Boeist. Miriști gi Astă»! iu »stinsuri și «e»ra 2 Maciste contra moiței Drîniă sfntuțoi îistă ia 6 colosale acta Film de aventuri și peripeții extraordinare in care FORȚA HERCULIANA a lui Macista sfidași ă moarta, intruchipnță In prim caii degenerați la curări Afară din lege cu Francesca Bertin). — ?Oinca ea ELISABETA. — Str. Gindugi Astăzi foastineni! și saara — M sitanțot — SAU — Et spîâ intre jYisses jYieíki 9* MĂȘTILE SIEGRE Grandios filmes aventuri senzaționa e ds Morioo^, foiletonistul romancier al coti disnului parisian „Le Journal“. — Sa repriimă uitimele serii, Mâine Joi Drama de la Mayerling, _ ? _ Cinema MODERN. — Piața Unirăți Astăzi in mati-tari și «sara ~zifsc*n contra Kaizerciitii Extraordinară dramă de totualitate in 6 mari acte, pretura gi oă Căsătoria Prințului Carol la Atena. ^ra^memiamvxíf^^ivvoe^a^%si#iív<tm^^^^k\wjxz;Xffff^iussssc ultima oră Ora.M2 a. m. — Prin fir telegrafic — , Atentatul de la Senat și organizația teroristă maghiară Cluj 4 Mai Siguranța generală din Ardeal a descoperit amestecul organistiei teroriste mighiare de la Budapesta, in legătură cu odiosul atentat de la Senat Este vorba de un anume Hejus, locotenent maghiar, cunoscut prin ororile pe care le a făptuit in pădurea Orgovani. De asemeni, Siguranța a fost informată și a luat toate misticile pentru prinderea mai multor membri ai org*nism;un?i teroiste mighiari?, cari intenționează să intre intră și să comită alte crime și atentate. Tratatul de alianță romăno-polon Paris 4 Msi Se anunți c! mint 5 Mai dieta poloni va ratifica tratatul de alianță ca Romănia. fifeöáeta alatti tangart Praga 4 Mai GraVisrnatorul Ungariei Horthy a ordinat sporirea corigentului armatei. Toate ziarele din Praga anunță acest lucru. Sa prevede rădicarea numărului cavaleriei și in acest scop a fost adresat un apel către toți acei cari vor să intra in armata națională, idurănd fiecare cai, arme și munțiuni. ✓ Un sinil festival franco-rominie Cluj Cluj 4 Mai Pentru a sărbători pe mari învățați cari au venit din Franțe generoase ca să contribue cu gr'onți și ei țu nespațil lor de a face din Cluj un centru de cî't'U'ă 1 t nă. Sind'Catul Presei R^măre du Ardeal a hotărât să organieze la Teatrul Național, 'n *>an de 8 Ma iu (Dumineca Temei) un mire festival franci român. Programul cuprinde un cuvănt omagial al dui Al Lapăditu profasor universtar din Cluj, o conferință ■ dlui Eei. de Martonne, profesor la Sorbonna despre r Noua Romană și situația din Europa,“ o piesa din rapertoriul francez jucată de artiștii Tetrului Național, O odă Frauți scrisă și certă de dl Zaharia Barsai, declamții române și francnze de artiști ai Teatului arii franceza și romăne cautate de dnele Roman, Lia Pop, dl Jan Atanasiu etc. Or chestra opării va căuta o simfonia. Bo ®a 4 Mai Propaganda eficace făcută de studenții romăni In străinătate a obținut primul mare succes « Turin La visstețe e studențlor romăn», d l Romeo Lovea, profrsor 1« Academa de înalte studii opaa ciaîa și oconouica da Turin, prieten mare al romăilor, a stăruit pe fngă reiterat I șaoli să cară dda minister introducerea dfuioasă a lmbii românești in șirul lmbilor apusene. Minsterul de la Roma a aceepat propunere« ordonând, ci din Mutia 1921 limba românească să fie studiu oficios la Acidmia din Turiu. Afară dă aceasta dl profevera țne cursuri libera daimba romănească pentru studenții anvers'tari Pentru vară s’a proiectat o execuțune a studelor italieni in România. Sostria FdBt^iler Soșt<sț‘îori fíucu ești 4 Mai Pincipele Carol și P rincipesa Elena vor i eși in Capitală a București, Duminecă 9 Mai ora 10,30 dimineața. La ora 12 se va c frca un Te-Deum la Mitropole. La ora 1 p. m. va fi primi la Palatul Regal, întregul corp diplomatic, miniștrii etc. A doua ei Luni, se vor primi felicitări la Palat, Ma>ți 10 Mai se vor primi delegațiunile din Captală, iar Mercuri 11 Mai delegațiunile din țară. Ungurii pregătesc revoluție in Ungaria occidentală Lyon 4 Mai Corespondentul din Budapesta al lui Prager Presse afli din isvor autorizat că s-a ținut acolo o conferință deputații și oamenii de încredere ai Ungariei secretă de către apuseni, spre a se lua măsuri prin cari să se împiedice cu forța darea teritoriului din acea parte a Ungariei in stăpânirea Austriei, care doar e hotărât să se facă in siua de 1 Iunie. S’a hotărât, in scopul acesta, să se provoace, cu ajutorul trupelor colonelului Lehar, o mișcare revoluționară, sa se declare autonomie pe care guvernul să o recunoască numaidecât. • Ce a hotărât consiliul suprem? Paris 4 Mp. O nouă înhumre # Consiliului suprem s’a ținut Luai la 5 mi&7a!a care asistau și experții militari ' Ședitta a fost consacrată la d’sct ținta proiectului cu care in sjunsesese insărcinat comitetul de redacție. După textul acestui proect, Franța poate pune imediat la aplicarea mijoacele minore trebuitoare, pentru ocupația proiectată și in special chemarea clești 1919 Dacă in termenul de 12 zile de pregătiri, Germania nu și va da sentimentul fără rezerve, ocupațiunea Pfuhr-ului va deveni imediat efectivă. == Germania va indui să se achite de dătorie in 30 de anuități de egală valoare și cu 6 la sută de bănda 2 luni. la sută e prevăzută in 1926. Se va ridica apoi 5 la sută in care să intre și amortismentul. Comisiunea de despfgabiri va emite 3 soiuri de bonuri: 1) 12 miliarde mărci sur plătibile intr’cn an; 2) 38 miliarde mărci *ur, Remise 1* 1 Nov. 1921 ; 3)80 miliarde mărci aur, emise după capacitatea de plită a Germaniei.1 * Proiectul a fost aprobat de Gorsilu, iar experțîi s’au întrunit ca să pună la punct ultimele modalități de garardt propuse de Stinnes in locul gajului teritorial. Nu se va ocupa nici un teritoriu, dacă Germania va primi condițiunile coeficite de contsii un garde despăgubiri. Această notficare va fi făcută in termen de 4 zile, iar Germania va trebui să răspunda un termin de 4-5 zile. Astfel aliații vor fi edificați asupra intențiilor definitive ale Germaniei, până la momentul când pregătirile de ocupațiune vor fi terminate. Studenții români in Italia