Evenimentul, aprilie-mai 1921 (Anul 29, nr. 37-77)

1921-05-08 / nr. 64

* ANUL AL XXIX LEA No­u­mi! |ÍEhrt«bi^ i A­ț­i ijg £ Äü V 50 Bani ii­n ii partiä alii Democrat Netezirea drumului ȘI.­ "&LX; - I D. Ion G. Daca a ținut un dis­curs politic la R.Vâlcea. Frunta­șul liberal vede in roz situația part­dului căruia aparține. In ceea ce priv­ște siteația externă a Ro­mâniei, nu mai e nici o primej­die nici din partea Ungariei, nici din a Ruși I, crede d. I G Duca. Vom arăta un alt articol că op­timizatul fostului ministru nu prea e intemeiat, cel puțin intru cât privește Rusia. Pentru astă­zi ne vom ocupa numai de 11 bile­ di­n&untru, ast­fel cum se interpre­tează fruntașul liberal. Reforma agrară a fost votată Liberalii n’au nici o obiecțiune de făcut in această privință. D. Al. Constantine««! se făcuse „mame­­lusul“ guvernului la Senat, cănd a­­ discutat reforma. Pe de altă parte reformele financiară și ad­ministrativă sunt pregătite și de­puse pe birourile Corpurilor Le­giuitoare. D. Duca se bucură de toate aceste», pentru că, după d sa, s’a netezit ast­fil drumul la putere pentru partdul liberal, care e unicul partid in stare de a gu­verna. Totuși un guvern care infăptu­ește reformele este un guvern in­capabil, după părerea fruntașului liberal, și deci va fi silit să se re­tragă spre a face loc unei liniștite dăinuiri la putere a unui cabinet liberal. Toate ifiraiat­ uat­e acestea, or căi de bizare, sunit făcute spre a evidenția „tăria“­ partidului bră­­tienist și spre a domoli nerăbda­rea după binefacerile budgetului­, a partizanilor. Căpeteniile liberale insă nu se lasă in nădejdea de­claraților de la­­ Vâlcea și caută să intărtatcă partidul p­rn . nuoi achiziții. D. Ionel Brătianu face o curte stăruitoare a­lui Iulia Maniu, președintele partidului din Ardeal, spre a’l atrage na țional in a­­pele tulburi ale colectivismului. Păpa arul se pare că tentative­le n’au reușit. Pe de altă parte, liberalii nu di­eprețuesc noi elementele decla­rate de ei subversive. Ziarele au anunțat că membii unui club so­cialist dintr’un orășel din Praho­va s’au înscris la partidul liberal. Liberalii nu știu ce m i fac și ce mai spun. Pem­isionații de la Pilairie Intrigă și calvar­ie. - Prinși h strâmtoare.-RevolU urmi om aminte,-Triumful adevărului. Este iu destul de cunoscută opiniei publice ieșene agitația întreprinsă de cât­va timp contra­r­lui M. Negruzzi Prezidentul Comisianei Interimare a Ia­șului, de câți­va interesați a pescui in apă turbure pentru a profita unor anumite interese personale. In acest scop nu s'a cruțat nimic din ceia ce se poate numi intrigă [și canca­nuri politice numai și numai ca­ intere­sații să și ajungă scopul lor. S’au dus campanii prin presă, s­au colportat și insinuat fel de fel de ver­siuni, cari toate nu tindeau decât la știrbirea demnităței și autorităței per­soanei d­lui M. Negruzzi, a cărui cinste nimănui nu i a trecut prin minte că poate fi pusă la îndoială și bine, această situație nu mai putea fi tolerată și d­e Negruzzi a convocat com­isiunea­ Interimară pentru ca cei in­teresați să apară la iveală ca să și susție la lumina zilei considerentele pe care își întemeiază acuzațiile lor. Comisiunea Interimară s'a întrunit Joi 5 filai. Desbaterile nu s au terminat­­ nou, rămânând a se continua astăzi. Putem însă afirma că din desbaterile urmate în ședința de Joi rezultă că nu este vorba decât despre o acțiune nesocotită, iar cele relatate de consilierii demisio­nați nu sunt decât niște țare insinua­țiuni Susținerile demisionaților au ca miez atât de mult cinism și neadevăr, incât a stărnit o legitimă revoltă a celorlalți membri din comisiune. S-a remarcat in mod absolut că pe când susținerile demisionaților erau în­temeiate pe simple verbe, răspunsurile clare și precise ale Primarului erau bazate pe acte și date precise, ceea ce a determinat o vie apostrofă din partea d-lui M­­achtel cunoscutul mare finan­ciar din localitate și membru al Com­i­­siunei Interimare față de d. Manea vice­președinte demisionar al comisiunii și purtătorul de cuvânt al di­zidenților. A­cesta străns cu ușa a fost in imposibi­litate de a și clarifica situațiunea in anumite delegețiuni date de Primar. O vie senzație a stârnit faptul citirei de către Pr­mar a unei adrese din par­tea Judecătorului de instrucție a Trib. Iași, prin care se atrăgea atenția că d Gh. Grigoriu membru demisionat al Co­misiunei interimare a suferit mai multe condamnațiuni, intre care ora de 3 luni 1st­ificiiisoarta Văcărești. De asemenea a făcut senzație faptul că d­rădejde alt membru demisionat din Comisiunea Interimară, care aflăm a­du-se in aceiași cău­tă,e in trecuta Co­­misiune Interimară din timpul guvernului liberal, a plecat de la serviciul aprovi­­zionărei lăsăndu se descoperit cu asem­nate sume de bani. Nu a lipsit nici chiar nota ridicolă a demisionaților Gări pentru a­­ împrăștia atmosfera­ penibilă ce se creiase in ju­rul neadevărurilor deri­tate de dănșii, căutau să se dedea la tot soiul de in­treruperi 5SHfj­— — I Informații iată situația de mișcarea epi­demii­or din ora­șul Uși, pe l­m v l de la 2i 80 Ao*i?i*■ 1921: S3 triat­im 38 bolnavi, tifos exantemaiî3 4, fibră tifoidă 1 și difiét­ie 1. Sc urma ploilor diute in ulti­mele zile, pămân­âturile din Brsa­rabia s’au­ ind tptat. Insăn­ânțarile se fac in condițiuni fonte bone. Din pen­t­enciarcl CsU’tsi Alba un nr­ar de 85 deț'tuț* * 5 cu n­ cerc­ 1 să evadeze pno­tăerea un­ui drug de fier de la fereastra arestu­lui ce da in fun­dul cur­tei Din ei au reușit să fugă­­, din cari t’ei au fost prinși in curtea arestului de citre santinela iar 5 su fugit. Intre cei evert­ați sunt Nenov, d­­m­­plice la omorul egentului pol­iieneec Erem­a Cioba?a?n­nc’gișul eget țuici Orlovschi, ori Kirilü Trifan și Evda­­chia Zv­aghir rev­entori ai sași multor cr­me și a­­ți vre’o 30 la lumii cari erau călări in timpul reviste­­i s ~ Astăzi la orele 4 p. m­. comisia interimară se’ntrunește din nou, sur­priș<d­i.ția d’lui M Negruzzi Se știe că aliații au acordat un termen de grafie de 12 sile Germa­niei, in care vor face pregătirile pen­tru ocuparea ngiunei Ruhrs al ora­șului arsenal Essen și blocarea por­tului Hamburg de flota engleză. Un ultimatum a fost înaintat in acest sens Germaniei, de către 4 mi­­­niștri de externe ai antantei. Știri sosite din ■ țară anunță că in toate regiunile arăturile s'au făcut in cele mai bune­ condițiuni și in pro­porții foarte întinse. Nici un teren cultivabil nu a ră­mas nearat. Pată fiind p­oaia abundentă și ge­neral care a căzut in ultima vreme, dacă timpul va fi favorabil se speră ca anul acesta să putem avea una dintre cele mai îmbelșugate recolte. e Eri de Sf. Gheorgh­e,a sta ținut la întreaga țară o dietă, pentru ocrotirea copiilor mici. Prezident* societăței „Principele Mircea“, so­­c­itate care are de scop ocrotirea copiilor, este M. S. Regina. Domnii meditai sunt rugați a lua purta la înfrânta, asociația medici­lor din orașul și județul Iași, Mercuri 11 Mai ora 8 seara, in lo­calul serviciului sanitar (atr. Păcu­­rari). La ordinea zilei. Discuții «lucra congresului general »1 me­dicilor din țară. Duminică dinamosui sosește in localitate de Sec­țim­ a Chiriașilor din Capitală in fru­tate cu Preșe­dintele Ligei Chiriașilor din Bucu­rești, Dl. Dod­a» Rădulescu pentru a participa la Meetiaga­ Chiriașilor din aceeași zi, Comisiuîi en județioâ da expro­priere din P­aria N„ a admis »petal făcut de Epitropia ur sei Sf. Spiri­don d­e Iași, de princ­iale Aristide Ctrigea și dna Contesa de Roma, resjiingind apelul făcut de repre­­santanții proprietarilor moșiilor din Cori», doclarănd expropriată din corn Etadeștii Precista pentru com­­­plectarea islazului comunal, intin­derea de 295 hest, din c­ari 40 h loc de arătură. Luni 9 Mai ee redessh de țarini da dansuri moderne in Sala Uzinei a Teatrului Național. D­na Dragoslanu predă In pattionist dansuri moderne și yru­ra scenă. Astă seară are loc la Teatrul Na­țional clu­sant concert al maistrului Üiorga Enesisu, urmând os să pleaa !a­­ h­șinău tot astă sesiă. Conceptul va Suna pe la ora 9 fix. ? -Mănu Domtaică la ora 9 seara are loc Îs bi­ terica Banu, o Sf reli­g o«Bă a d !pî dr. Jondt.Al Ghiorghiu cu d­ra Lad­a Andrievici. Nuni vor fi d na și d. G. Gavriles­cu prim prosrror. • _ș_ Direcțicne­a generală a căilor ferate a hotărât a de­schi­de in teasa Bttț­a­­ni’s mari, căte o §eosla de te'i-grafis. In Basarabia se vor inființa 10 școli noi la feri sa vor primi bărbați și femei. Se proectează inființarea in Ghiși­­nău a unui mrzau istoric militar, re­lativ la războiul nondiBÎ.­­ ?— la Criș*nțî pantru u­n dolar ame­rican se ristește 61 lei, iar pentru cel cansdian 51 1st. _ ? _ Cineasa ELISABETA.— Aatăi­ Săm bită și saăb­a Duminică Tragod­­a dala Maye Hyng. Acțiune putar­­nică in 7 aste oara se desfășoară in ptcctul de la Vhyer yrg.­­ ? -_ ? . MUMMCA 8 MAI ÎMI — ilfflM* I Ședința comisiei interimare de Joi 5 Tfiai­c. Ședința de la Mai a Comisiunii interimare a fost așteprezat cu multă nerăbdare da public. Se făguee șam­­penie de presa da oposiție împotriva „abu­zurilor“ da la primărie și se ex­ploata, din punct de vedere politic, demisiile a 6 consilieri. Un public numeros umplea sala cea mare a Pri­măriei, curios de a asista la des­­baterile ce urmau să aibă loc. Ședința n­u deschide «« ore d e 4 la», de către d. Mihai Negru»­, preșe­­dintele comisianei. înainte de a intra in ordinea da ar, primarul spună ur­mătoarele: „A trecut un an de când am pă­șit la administrarea durerilor și ne­voilor acestui oraș. In ultimul timp, o mână străină a asvârlit sămânța dihoniei, buruiană ce înăbușă tot ce este bun. Îmi făuream iluzia unei sile fru­moase ; din nefericire unii consilieri par astăzi a fi alături de adversarii noștri firești. Pentru că suntem in săptămăna luminată, trebue să ne amintim de cocoșul lui Petru și de oare­cari arginți. Nu pot nega mâhnirea, revolta­ mea față de cele întâmplate. S’a insinuat și asupra corectitudinei mele morale și a ciis­­­tei mele. Ca’omniatorii nu vor reuși, căci am ca garanție tot lașul. N’am tolerat nici un abuz, nici o nedrep­tate. Căci mi s’a semnalat o ne­regulă, am sesizat parchetul D. M. Negruzzi face apoi un succint expozeu asupra situației co­munei. Cănd am venit noi, a spus d. Negruzzi, Primăria împrumuta 90 mii tei funcționării, lunar spre a’și plăti astăzi sunt in lada Comunei sumele următoare: 1173000 la fondul.... 1.263191 la fondul.. . 397­410 la, S’au reparat 74 kilometri de străzi. Convocarea da astăzi a semnată de 6 membri ai comisiei interimare,­ cari și cu insistat demisiile Minitarului de Interne la 14 Aprilie, continuând tate și de atunci a funcționa. Cuvântarea d-lui Mihail G. Manea Port cuvântal consilierilor demisio­nați Vă fi cat d Manea, vice-preșan­dinte al comisiei interimare. D sa face o largă expunere a claselor de mieiilor, criticând felul cum stau re­zolvat chestiunile scrisului, pânei, Uzinelor comunala, cărsi soc. „Pe­­trocivi“, budgetului, afimănd că d. Negru­zi a concentrat toată adminia trista in măinile sale, iar consilierii nu erau de căt figurenți la cursul osvăntârei, d. Menea a­rată că s’a prezentat la licitațiile pri­măriei, in calitate de licitator, oferind furnjr cu prețuri tari dessfid­oca­­rurenți, breze pentru grădinița de la Bana cu 2 lei bucata, etc, și că s’a isbi­tit să devină furnizorul comunei. D. Manas insistă pe larg asupra ușor diregru­ din ce stau dat­e­lor Mărculescu și Nicolau și critică a­ceastă măsură Se plânge de retragerea delegațiuni­lor de către prisssr și declară, ia numele colegilor demis civiți, ca­re degajează de ori­ce răspundere. — D. consilier V. I. Radu, Vă rog puneți concluziuni, D. Menea reia cuvântul, tot fără a pune altă concluzie ,da­că­ acceptarea demisiilor. Răspunsul d-lui M. Negruzzi Mi s’a fa­cut p’.aeesfd­am tcipa­­r»l toiil adaumstriția ecmunsla ; fără nici o consideriții pectre ceila­ți membri ai comissi mei. Re­volta d lui Mani­a mi se pare bi­zară. Am retras 3 delegu­tani; d-lui Manea, pentru motive de ne­glijența, mici abuzuri și incom­patibilitate de a lucra alături cu cine­va care spunea că nu’și iea răspundem­. Eu, in deosebire de d Manea, găsi se vacht. Comuna este in proces pentru un teren cu d. Viorică. D. Manea, printr’o sim­­plă rezoluție, da câștig de cauză adversarifiifi, păgubind comuna. D. Manea a furnizat unei mori g­ău alterat cu 24 mii lei va­gonul, grâu pus in consumație. D lui G. Grigoriu i s’a retras delegația in mod logic și natural, in urma unei adrese a judecătoru­lui de instrucție prin care mi se aducea la cunoștință condamnările penale pe care le a suferit d-sss. Primarul citește textul acelei a­­drese. D-lui locot.-col. Nădejde i s’a retras delegația de la Aproviziona­re, pentru o lipsă in sarcina sa de 16­50$ și o pagubă de 32 mii lei cauzată comunei cu niște va­goane de morcovi de la Roman. * Iată și un referat foarte dezlagitor . Referat 20 Decembrie 1920 „Din cercetările făcute am con­statat că prețul ovăzului este 1,29 kilogramul și prețul fânului este de 70 bani kgr. , dacă se mai adaugă măcinișul ovăsului inc 2$ bani la kgr ar reveni prețul ovăsului la 1.40 kgr. Cum di­ferența intre prețurile con­tractate și prețurile reale este destul de mare, sunt de părere a i se ma­jora, având in vedere că confiscăn­­du­i garanția este prea minimă față cu furnitura ce mai are de predat“. Vina prigsdin­ti (as) D P. CELIBIDACHE Șadinfa continuă astăzi la orde 4 p. m. când va lua cuvântul d. M. Negruzzi. Biserica greco-en­diică Ziarul „Unirim* din Blaj se ocupă sub titlul „Solie de Pești“ de vestia pe care L­P. S­S, Mitropolitul Va­sile Suciu al Blajului, reintora zilele trecute din inportanta sa călătoria la Roma, a adus-o credincioșilor săi Iată ca tem­e „Unirea" asupra a­­cestei solii: Orientat asupra tuturor chestiuni­lor la ordinea z­lei, Sfăntul Părinta asigură biserica un­tă de părinteasca sa dregoste și ii promite viitor Intru toate. s Ca un semn vădit al acestora pus de pe acum la dispoziția înalt a Prea Sfințiți Sale Mitropolitului Su­ciu suma de 150 mii de lira pentru orfanii din Blaj și o casă de călugfi­­rițe dindu i puterea, ce pe toate su­rorile și maicele româna greco cato­lice din orice congregație ori­­ nânăs­­tire latină să le poată primi in osae. le­re se vor ridica in cuprinsul aces­­t­i provincii. Alte două milioane de lire etan le dispoziția bisericii nota­­tre per­tru a deschide la Roma, căt mai cură&d, un colegiu romăn pentru oferiri și misionari. Nu puț’nă im­­portanță mai ere apoi și in centrele mai de aramă, faptul, că cum este bună­oară Sibiul și Clujul, vom pu­tea ajunge ușor in stăpânirea unor biserici, de cari coltul lipsi fără greutate me­ latin se posta mere, fiind, in echitab, ț £ntru zoi de extra­ordi­­nară importat j|.

Next