Evenimentul, iulie-septembrie 1921 (Anul 29, nr. 106-178)
1921-07-31 / nr. 130
■JANOT. AL XXlt L8\ No, ISO a w 50 Bani irfaa al putficiiai Dcaocraf Stejarul Inait intr’o pădure, stejarul est mai inait « est mai expus tnrtopilor; el isi apleacă vârful înfrunzit, da r rădăcina lui stă puternic înfiptă in pământ, ori căt vijeliile s’ar strădui sa’l nimicească. In politică, acelaș lucru : numai bărbații cu adevărat mari sânt ținta tuturor atacărilor, ei remân totuși neclintiți, pentru că -și trag puterea de rezistentă din asentimentul și recunoștința opiniei publice. Se pare că in vacantă parlamentară țapul ispășitor va fi președintele interimar al Consiliului, d. Take Ionescu. Liberalii, cari pană acum stăteau cu botul pe labe si numai mări sau din cănd in cănd, acum au inceput să urle de-al binelea. D. Take Ionescu a fost la Belgrad și a semnat tratatul de alianță cu Iugo-Slavia. Iată un prilej bine-venit de creat legende in jurul acestei călatorii: Ministrul nostru de Externe a făcut Sârbilor „concesii umilitoare pentru Țară". Ministrul nostru de Externe a trimis la Cetatea Albă o misiune diplomatică spre a trata cu reprezentanții guvernului din Moscova chestiunea navigației pe Nistru. Imediat sare Luptătorul și strigă că d. Take Ionescu face numai o farsă, dar că in realitate este împotriva oricăror tratative serioase cu Rusia, deoarece urmărește cu orice preț războiul. D. Take Ionescu mai vrea incă un război, care să fie al său, pentru că celălalt care s’a sfârșit a fost al altora! Tot așa este acuzat de Take Ionescu că nu vreste să trimită delegați la Reval spre a trata pacea cu Rusia. Dar d. Take Ionescu a numit delegația de luni de zile și zadarnic așteaptă răspunsul guvernului rus spre a se începe preliminările. Guvernul de la Mosmva, da a făcut propuneri de pace Runtaiei in doua rânduri, n’a dat nici o urmare precisă acestor propuneri. De acest lucru e divina d. Taki Ionescu, „omul rasboiului“ ! Cum stau lucrurile la realitate ? D. Take Ionescu nu umilește Țara la străini, fie chiar Aliați (marota liberalilor); ministrul nostru de Externe a ținut un limbagiu demn Aliaților, ca și d. N. Titulescu, cănd reprezenta Țara in străinătate. Și ca să Fcarme legendele ce se incearcă a se creia de liberali in jurul actriiaei sale diplomatica, d. Take Ionescu va publica o „Curte Verde“, din care se va vedea reaua credință a adversarilor. Atât de ferm a fost limbagiul notelor ministerului nostru de Afaceri străine, incăt din * Cartea Verde* vor trebui suprimate unele cuvinte prea tari. Lucrând astfel, d. Tike Ionescu a obținut un succes desăvârșit in chestiunea Dunărei, precum d. N. Titulescu Ta obținut in chestiunea despăgubirilor. Cât despre tendințele așa zise războinice ale d-lui Take Ionescu, este inutil să le mai dezmințim. Desigur luptătorul socoate c’a găsit tema unei campanii de vară. Cum suntem buni camarazi și știm ce ’nseamnă criza de subiecte, nu facem o vină prea mare confraților de la ziarul bucureștean. De altfel, opinia publică e mai clar înțelegătoare astăzi și știe să discearnă din noianul de articole și reportarii senzaționale partea Ior de adevăr. Nimeni nu crede in tara aceasta că d. Take Ionescu își aservește străinilor Patria, nici că voește s’o bage intr’un nou măcel, așa, numai de amorul artei, vnul ar fi cal in drept și la galf. Lasă că—după opinia unor panomgii, — n’ar fi indispensabil ca toți Episcopii să fie presanți, ai ajunge numai să fi fost convocați Chiar pot unii dintre ei să ia parte prin delegate tot de clerici insă; sau dacă cunosc chestiile de diabetul, să și trimeată părerea in scria. Cel mai indicat, cel mai compstinte a lui această inițiativă ar fi Patriarhul de Constantinopol ; dar «am acesta, ca și ceilalți trei Patriarhi ortodocși din Orient, sunt sub stăpânire streină, nici vorbă nu poate fi da așa ceva.Rămâne clar că România in mira ca Grecia, țari ca o cultură teologică za ai inaintată ca Serbia și Bulgaria, să resolve chestia, dar și aici Regii fiind de confesiune catolică, si ajuns ca robi acesta să-l ia asupra și Mitropolitul ori Sinodal Verzi, ca asentimentul Statului, fiind acesta reprezentat prin Ministru Cultelor, noroc tă nu i și aseta de alta «onfaaiune. Și ca ar rezolva nn atare Sinod ? împrejurările sociale di acum nemei corespunzând de loc cu acele din vresei vechilor Sinoade, gie cam multade atunci, ult'mul s'noieaumonie, s’a ținut la finale sac. 8 A. Ar — urmează că noul sinod ar avea multe da schimbători de făcut din nou. Intre chestiunile ce au transpirat păn’soam,ana pare că trebuia a fi desb&nută și respirată neapărat, ana pare asta o chestia vitală pentru preoțimea ortodoxă și anume : „Recăsătorireu preoților văduvi“, oprită de canone mai ales de can. 6 și 12 ala Sinodului eomnemic dela 692 Astăsi nevoile sociale sunt mai acute ca atunci, preotul are gospodăria, familie grea, copii morți, cine să-i ingrijească ? De ce să ne ascundem după deget ? Decât să-și ia în ossa pa față sen pe furiș o concubină, care să-i fie gospodină și onoara ar mai putea avea și copii nelegitimi, da ce nu i s’ar admite aceasta în mod legal? Ei bine, aceasta n’o poate încuviința decât tot un sinod egumenie. Un atare Binod ar fi un eveniment important pentru biserica ortodoxă și o deosebită onosra pentru țara care-l va convoca și pe teritoriul căreia se va ține. Eaechil Un Sinod ecumenic ? De câtiva timp, in cersurile bisaricaști, se agita ideea convocărai unui Sinod ecumenic și ou drept cuvănt. Risboiul acesta, care a aguduit totul din temelie, nu putea să n’aibă repercusiune și asupra bisericei. Țara și deal biserica mărindu-se, au fiacare nevoi imediata de satisfăcut,conform cerințelor vremei aoriale. In Stat e’a legiferat și se legiferează mereu. In biserică păn’acum nimica nu s’a făcut. Re eases că salvarea să la unificarea bisericei din toate provinciile alipite, la un concordat cu Papaeta, dar aceste in fine sunt chestiuni ce ea pot rezolva la noi o casă de Sinodul nostru local. Sunt chestiuni bisericești cari privesc întreaga biserică ortodoxă și cariea sa pot rezolva decăt de toată această biserică adunată la un loc in un Sinod ecumenic (general).Biserica universală se conduce in activitatea sa spirituală de norme pur teoretice și altele practice. Cele dinții privesc credința religioasă, sa numisc dogme și sunt date odată pentru totdeauna de Intemeietorul creștinismului, și numai formulate de Sinoads. Nu se poate atinge nimeni de sie niciodată, spre a le schimba; căci ar cădea in eresie, ar deveni ereza și daci ar schimba și religia creștină. Cele de al doilea, adică normale practice, după care ar conduce biserica, se raposrtă la administrarea ei onic, disciplină și conțin regula de purure in lume ale creșterilor și clericilor , cant date mai târziu după Hristos, pa liisa învățăturilor caragiala apostolilor sai, de conducătorii bisericii Întregi dintr’un Sinod ecnmenia și se numesc canoane. Aceste fiind date de oameni, tot ei lau poț Bohimba, adică tot de un Sinod ecn manie, după timp și nevoile sociale de astăzi, nu insă și de un sinod iocal ana de o căpitănie bisericească oarecare. De aceea s’a văzut, In noi, in timpul din urmă, acea cascada de tronuri da Mitropoliți, care intre alteia n’au incernat samavolnic a călca sau schimba ei singuri canoanele. Cam am zis, după acest răsboi mai ales, nevoile sociale ale vieței fiind altele ca mai înainte sau mai apăsă,toate și enela fiind in legătură cu biserica, sa simtă nevoia convocărei unei Sinod ecumenic, spre a face stirt acelor evenimente bisericești de la care nu ne putem sustrage. Dar convocarea unui Sinod ecumenia ortodox in împrejurările de cetăți nu e tocmai un lucru ușor. Tribua intri să ia cineva inițiativa, să fie o înțelegere prealabilă asupra motivelor ce reclami acel sinod, deci asupra chestiunilor de rezolvat, asupra locului și cheltuelilor de transport și găsduirea atâtor reprezentanți ai himericelor. Pe lăngă acestea, nu mai dă ceva de gândit. Pină acum Rusia era țara ortodoxă cea mai puternică, care ar fi putut fi putut lua inițiativa convocărei unui astfel de sinod , dar astăzi fiind in descompunere și Statul și Biserica, nu se poate conta, dacă ar pute măcar participa aiurea la Sinod și dacă representanții iei ce ai * Informații O trăsură din București furați de Tarei Ziarul francez „Opinion“ publică notițele corespondentului mnu special pe frontul lui lud- Pașa Coresp. a făcut tot drumul intr’o prea elegantă VICTORIE, despre care spune că a fost prădată de turci la București in timpul ocupației. El spune că Victoria aceasta va făcut pe vremuri deliciile bucureștenilor. Iată o trăsură furată fără noroc. Cum se va înapoia de la Govora, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen ,va face o vizită canonică in întreaga eparhie. înaltul prelat va vizita [fiecare ] comună pentru a se convinge singur da legăturile dintre preoți și p0. * piație ■—* -Sioniștii din localitate vor serba mine comemorarea Jmoriei lui Th. Herze, prin două întruniri, ce vor avea loc in Sinagogele Mari din Podul Roșu și Cuca. Se anunță din Paria că celebrul artist și compatriot al nostru, de Max va părăsi comedia franceză — 7— O trupă franceză de operetă va da câteva representații la iarnă in Capitală. Din această trupă face parte gi, d-re Alica Cocea din București. ■—7 — — 8 — iwmmmuEU&M, Mummen immu 1M D. ministru Petrovici la Constanța Catrenul mixt de ori, a sosit la Constanța dl ministru Petrovici, un interes da serviciu. Dan va vizita satele din Dobrogea, cari au fost devastata di războiu, la ăid măsuri pentru refacerea lor. —Z — Cine mai scumpește viața Insă o dovadă că adeseori consumatorii cuni a oara oara măresc prețurile mai mult ca negustorii , un articol oara se cumpără in mod curant, sunt liwsels, pantru mașinile de ras Ori, aceste lama ae vănd la un magazin din aur. Lapușneaou pe prețul de 6 lei bucata, in timp ce apadași lame da aerisi și calitate, sa pot găsi la un magazin din str. Ștefan cel Mare, pe prețul de 1 leu bucata. «... * ] Sculptorul I. Dimitria—Bârlad a fost primit Duminecă la Sinaia și a presantat Raginei Maria efigia M. S Suverana a aprobat aceasstă efigia pe care a găsit’o foarte fidel exacutatasa știe că toti sculptorului I. Dimitriu- Bârlad i-a fost comandată și efigia M. 3. Rigelui pentru arcul de triumf deia serbările incoronărei. M’materal lustrucțiunei a hotărăt să acorde corpului didactic din orașele și satele din teritoriile alipite in oara populața romănei este in minoritate o primă de incurajare de 1000 de lei in ziua prezentărei la post, căt gi un spor de 25 la sută asupra salariilor de bază pa tot timpul funcționărei In cercurile guvernamentale se spune că pletirea d.lui N. Titulescu ministru de finanțe in străinătate, este in legătură și cu studierea mijloacelor celor mai avantajoase prin care s’ar putea ridica valuta in urma exportului nostru de cereale. In Chișinău au sosit reprezentanții marilor fabrici de locomotive al Linehs Hofman. Borsig comi tratează cu guvernul român pentru repararea locomotivelor aflate prin gările Basarabiei. Ziarul „Dobrogea Jună“care a anunțat luarea ca ostatic a procurorului da Tulcea Ghibinescu de către bandiții din Dobrogea daeminta anum acest fapt. Preoții din Dorohoi au atrăns 200.000 lei in folosul construirei Palatului eparhial din Iași:. D. dr. Slătineanu, directorul general al serviciului sanitar sosește la 5 August in Localitata unde va remănea mai multe zile. ... B — In Monitorul Oficial au apărut ore la vacante in învățământul secundar. La Iași sunt vacante 6 ora de Matemateci la băeți, 13 ora de contabilitate și 7 de productologie la șc. comercială elementară, apoi 6 ore de englesă, 11 de matematică, 5 de fizico-naturală, 7 de econ. politică, 11 da franceză și 11 de contabilitate la șc. comercială superioară, apoi 1 oră de Drept un învăț normal de fete. Un ziar a anunțat apropiata dimisiune din guvern a d.lui ministru N. Titulescu Suntem autorizați ei dăm o formulă și categorică da amintira acestei știri ora a pleat lipsită de orice temei Nici acum, nici mai tărziu d. minitru Titulescu nu va demisiona. D sa va rămina in guvern pentru a aplina și constata rezultatele noilor impozite precum și pentru e desăvârși programul reorganisării financiare, —s — Comitetul JoQkey-Clubului, a luat hotărârea, de a reintroduse curse de cai in localitate. E cher probabil ca acesta curse să aibă loc in cursul lunei Septembrie. — "s -" — B — — s -— s • —a — t'*. DUMINICA SI IULIE ISSI Un monument D -rului Istrati — Arel al comitetului central al exposiției Parc din ‘Septembrie pentru rilipirea unui monument D rului Istrati — la învălmășeala arărată da frlmăntarea mincetatii a chestiunilor actualității, e’ar putui cu grâu alega [intre starea mișcării și acțiunii deosebite care sunt acele 'mantie să rimănă, dar un desainiu sau două trecute lasă răgaz timpului să cearnă faptele tuturor după valoarea Ior, păstrând in mintea și in inima oamenilor, numai operile pozitive prin efaptul lor și dezinteresate prin [spr]jinul etrelea iusufhțit. O astfel de operă pe care abia acum țara noastră o poata prtțai Îndeajuns este Expoziția genetală română de la 1906 și un om ai apărat merite alea acum [le pătam mitlage este creatorul ei Doctoral .C. Istrati, Da acaea, Comitetul central permanent al Expoziției și târgului de mostre a industriei românești care se va deschide la 11 Septembrie 1921 Consideră că in clipa când pregătește acasată modestă o manifestare a vieței economice a României și cănd pentru aceasta se servește di aoal splendid cadru, care e Parcul Carol ridicat din nimic printr’o sforțare grăbită și uriașă, este da datoria sa să Închine au acest prilej marelui sau autor, Dr. Intrati o amintire demnă de dânsul. Și de aceia Comitetul adresează un călduros apel Întregului public românesc să și dea o modstă contribuție pentru ridicarea in incinta parcului a unui bust al aceluia care a fost nu uici un deschizător de drumuri noul in multiplee domenii in care l-a condus marele dar a fost și lai puteri sufletește, un mare organizator un făuritor de sinteze naționale, care a știut să cuprindă și că exprima în formele precise ala aspianlui sau, In formele etotvorbitoare ale expozițiilor, toață viața națională și economică a vechiului regat al României, iar in clipa expoziției din 1906 aproape a întregului românism, chemat spre centrul luminos deschis In București. Desigur nici sprijinul oficial nu va țipai pentru ridicarea acestui bust, și In primul rând Comisariatul general al expoziției-târg s a înscria aă contribui în acest scop, cu atât cât va fi necesar. Ar fi insă un semn dureros, al timpului nostru după a doua zi după integrarea noastră națională infăptuită după pregătirea sufletească in care Doctorul Istrate și-a avut cu ani indelungiți inainte, partea s a, nu ar răsări din mijlocul insasi al poporulunostru, somnul curat și nobil al recunnoștinței. Subscrierile se trimet la Comisariatul Expoziției-targ (Miniaterei de Industrie), Comitetul Central al Exposiției-târg, Președinta: («s) N. ZANE, Comisar Central, (is] MIHAIL MANOILESCU MEMBRII Bibe Bon Valentin, Busila C, Botei M, Balasincvi«I, Butculescn N, Caecisovici :„ Cats Jaques, Chicot, Chihoroii, Emilian, Gheorghiu, Halapșanu, Musceleanu, Osiceanu, Popeanu Cazer, Samitcn, Staicovici, Teodoreanu T„Topisceanu Al., Wisaengru«, Wolff E. — 8 D. ministru C. Argetoianu care Împreună cu ceilalți membri din guvern au insoțit pe Sagerani la placarea in străinătate, presei din Sinaia pentru a face un lung turneu prin Ardeal. D'sa va vizita cu acert prilej mai multe centre din Transilvania, va trece apoi in Banat, unde se va opri in principalele orașe din acest ținut ai va reveni apoi in țară, oprindusa la Craiova. Turneul promotat de d. ministru Argetoiean va dura opt alle, Mieroni, d-za sa va înapoia la București spre a și relua ocupațiunile la departamentul sân, — z Judecând după locurile închiriate, se prevede o mare afluență de lameie Romen pentru bâlciul, care începe de luni.