Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1922-01-28 / nr. 271
1 ANÍ J.1 Al* &*lt.tK tea No,1 #«► % * ’ ^4m\tvistonia IAȘI PIAȚA UNIREA 50 Oftan al piffîdfului Democrat Sămbei4 .$& lanuwîe mmmm Petice de hîrtie ? Monitorul Oficiu a publicat un manifest electoral al guvernului. Nu >e-am ocupat de acest document, pentru ca prezintă nimic deosebit, si numai o serie de generaligti insari se puota dorința guvernului de a face binele, fără a se indica vre-o soluție palpabilă. 0. Ion Brătou a publicat și,din „o scrisoare» — șef al«versului vrea să arate că e tare un stil epistolar. Nici acest document, care era să fie o profeție de credință, nu spune nimic. Reținem numai destăinuirea premierul« că socotea să rolul sau »La sfârșit, odată cu realizarea idealului patismil și că avea intenția de a se retrage din vie^a piblisi spre a*se odhin Dir aici in manfestul din Momit&r, nim i» ravapi d-lei Ion Bratianu nu și pomenește nimic de politica externă a «**» ce i- a îndreptățit Romă nici, pe toți să creadă să ca nu va suferi nici o sch’mbire sub gavrmii Ibsral,* Sstie să politica noastră extern «ă a fost consolidați la»e*ati prin o serie de de d. Tale alianțe și convenții militare cu popoarele vetroe. N« sunt decât câteva zile de când s*» semnat convenția militară dintre România și Iugosavii. In opoziție, se știa că d. BrAliana iși manii«!* nemultumirea iși* d* Serbia, din cauza cestiadiei Torontalului. Până acum d BrăUiau, devenit șef de guvern, n*a arătat Țârei dacă persista in politica sa externă din sau a renunțat la ta. In opoziție, schhmb, vorbește Viitorul, oficiosul partidului liberal și un as place de joc limbajul Viitorului faă de Aliați. Cităm ș „Noi rminii, scrie „ Viitorul“, utn semnat la Saint- Grimcin, cu cuțitul la gât, două clătea de rochie, o «lamă eccTumba și mu politica, clauze care ating independența și suveranitatea țării. Minoritățile ,după tratatul de pace alcalinic un fel de stat in stat, se pot agita si unelti in detrimentul siguranței sta fului, pot apela oricând h inter• ■stziția străină, se pot p mge si cere sprijin In Budapesta, Fiera, Berlin, Sofia sau Moscova.“. Și mai departe: „Dar să stem că n’am avut incotro și am semnat... Ce valoare are această semnătură lesne de priceput. Instinctul național iată dar eâ oficiosul lui preconizează strania cu««ma doctrină diplomat ică a k bărbaților de stat germani, «ați au provocat răsboi« și rari, cind a fost vorba de violmt mattilității Belgiei, se declarat că „traistele sunt petice de hîrtie* și că „Necesitatea nu cunoaște legi*. Și ca să nu mai remănă nisi e iadsială asupra tendințelor guvernului liberal, de a rupe ce Aliații. Viitorul continuă și mai explicit; „In altminteri nu e întâia oară in istoria patriei moastre, cănd ni se impun clauze de robie pe care nu le am primit și nu le-am excutat. Firește că lați dintăi prilej, găni ne va veni apa la moară, ne vom emumra de Jugul mailor noștri alinți De ce să ne asas«,* din, după deget ‘r ! Mai lămurit nici că se poat* ! Să repe la legăturile noistre acei alături fie cari am faptat ca și am cucerit ^eaa ca aveam «1 ■ cucerit“* legaturi »fi tte de s iflete a 800.00 de mii de viteji români, căzuți pa toate franfursie, spre a ne auinca in brațele acelor» pe cari li atineau barbarii cari ne contopiseră Țara! ”. Ionel Brătanu, care, In virtutea tratatului de aHanță, cer și la Paris Toronthial, a ajuns astăzi să considere tratatele bedelite, nu ca dușmanii, și cu Aliații,, ca niște petice de hârtie, pe cari le putem sîîșia atunci când ne va veni „a pa la motru“, cum zice, latr’un fim • bagiu atât de elegant, oficiosul guvernului. Se știa că d. Vintila Brătianu împănase Berlinul cu o droaie de emisari liberali, cari să se pună in legătură cu ofiîiile de expansiune econoamă internațională a Grmaniei. Sa ște că faimosul „doktor* Creangă de la „Bane* romănescă” făcea offerte de postav nemțesc ministerului nostru de război, deși efectele industriei naționale erau mai avsntegioase pentru tezaur. Ba chiar, dacă nu ne înșelăm, visavi d. Vintil Bratison a vizitat Berlinul, ia foo, credeam noi, da reluarea relațiilor economice ci Nemții. Vedem astazi că frații Brstanu, ajunși la guvern, urmăresc nu numai Îs turca economică, ci o orientare politicei noastre externe spiit Geramania. Cum, in maaiîrâtul lui către Țari, guvernul remâna chiat in această privință, cere ® să se dea un comunicat eficial. Altfel vom aduce dhisiltința in fața corpuri electoral, pe care’l vom face aisr4 asupra primijdui ce se ameanță, d’n partea guvernului liberei, nr.10 nu mai fice nici ca secret ,din sentimentele sale bofofile. Gaglia, salmul șaai zsci da studenți, •frisol, și oru?m&r« siți dacă eee mai and să y‘»ță, adeseori u cică sv sakteria, numai pentru a și putea Continuă t dP'e I«spute aich V&stftale S'pH al ® legumi au pr n- g b* st'-dfl’B.ți- de ..ai«! o mo't'ms de S repre*® nst.. Coptoral O. Iliceva, J pratfe«.. u O U«<,*|«na prote*o*uí I Chr.no*,-!., i-n--» Ț fîna. Al. Bsdstrfia I Dosxpso .ri Tr.oanhi, Deogissu | R du g- aii. .r -3 fie cinste in uui | v*r«-’ade da , fii .d clasifiasți | print 0 oul dinta ; i D..|i adă'-el i pSräsirei d« condu »tori, «.?| s*»*,«a voeae a tile gi | Bî Vaii vuid.2 ! 0 fi»a. fosd' prompt s de .-ni i și d .ța d a tund in când. Deș-î jos'p.t’o aproape deplorabilă rasistă cu tărie, ifisă find bucata de pâine intra si, in le se arata, numai de a ajunga is esopul fixst in interesul lor §1 s Târei. Desi in o astfel de erhioa situiti,8# *a reușit da a da o ana»o serbare in Londra, in »Ina Anului Noa »1 sos«tru. on cântsa elși, dansarie, gi chicalorils romlniști di 1a Crăciun și Anul-Nou. Este prima manifestare cuUurtdfi romfiaesală, asta a fost dat vre’o dată sici de ofiîrfi romfisi, la care a>sista la preasaiantii cuUursx si presa engistă La diferite alte invite cla si, na re^ reorî sa ja târnpla sa spațioasa sală să aibă un auditoriu de 2030 de fagi. gi seats români. Ziarele engleza plin», eu fotografii luata ca această oaazis ; mai steaua, pontumsls naționsis românești st«., gi articole rsf«istoire in ssrbsre gi ia obiceiuri a no^trs, da la aceste sărbători, reliefând U fa* oa In anglie oi s intăia oră când sa afirmă acest popor Nu numai cel dintful, dar a fost și un mar« tri umf al culturei noastre pra atuderimes de stoi* Sala da prunirs, pină da englesi din Loodangi împrejurimi. Am rem*s uimit de ierteul, vase ia gi viața cu care au uipfint programul număr cu un nnm«r.‘ Ob>o«iizila noastre eu stârnit entusiasm 0a Îs noi, până și is cel mai »‘«serva* popor Domnul Marcu 8ea, conferenții ia Univeraaeter de aici, 1 deschia serbarea prin a conferiți !oti ulat fi „Or»i>iuani gi Anel Nou in Romlusa“, E Con*ulcl nostru gi preteno eu tustist gi ințeligator al stcdețitnsi ro» mfisetii da Angus, Donmnigara L«nra Zăganescu, marea noastră cităreață din Fans, the* »astă la eL mm timp, vine imediat, și ustpe f-ü'a ou vr»ie, prin «aasirabsie a melodii pe pustra : „Ro te l>:ru „Duast fregi“, «Mâodi Vilțo de la munte“, „5ai.ite i6í*ri«ai am viíMit“ RB?âu’e* țitti“, „Sârba“, „Brâu“, „Racm M«râi eine“, etc, sto. Rocmt amată la piai?6 da d nul Alexandru Sion. Domnui Statce*eu, gimnastic român, bina euoai st de patrU oprá^g'ss, dă 1 .un preț? ajutor e-tadenț^or, invi* tându-i in grabă, dansuri n.ț »nale. Teatrul Popul&re îo<=î admirabil , printra ei gi cu îossa, Dossini îonsî ! Tera voi Begi in rtreäuegte, f-su gas '»stas aga de bina ea gi cum sr fi 4 st in lisba 2»i Shekespeters* Ro» torij eu îoas Sch* ka«i,er3Bai. La mattamei,te ® de coerde s'a distins studentul Treia» Oruescu (Turnu asvers*). După ce bate o frumoasă infrățire * intre Engeol gi Ko«âai prin dans. « Puț nil» r mâane d o asistență purjitau p ostcaiul nsuo&ei, care a nn ji tsegst stmos era artistiă româ» --Bestșefi. * i i D ci 3daot-?m oă danăstori* tu ! fost in rfimegi și tari era arătat e ® be*gsg d« «Mie avem »d, in piporul . iMars.tr. A fo t ou ‘ocsest d» prop«g*ndl p»n. al mrS ?« < t fâ ă *»’«1 o eh ®!* j mi iî! ; d *er BtSt .• Ö,st»ii»erț i dspric- * 5 de bo smo g8'e"jrta pentru $% 4j», și au lp«ă o târgVs»âr.Aă-nv?c»n.t * C-stoiurnici, V« d+.t--. Biît,i8t% i smra cultura ro : lâna I, ,, , j * s [UNK]car” »niie da ea cea mai t^rbi i’yfr-onfgăn’-is ca e se fac« de potire .*4 Bii digmant ti Patriei, , [ *Loi.um 15 V 9 1922? GHi OBQHE V. LOHAN j J nmeiieaa Unîvsrsiiy cf London vaw RWBwsiisiui ■< cromOTWiiUCTii 0 selbsft românească la Londra — Cert spor, de*.& specială —» Poete că Angli* sati țara d n Europa cari ns «nu naște cel mai pupa. Ș danseaeta »a acntec» de vira da cât soi Romian care am făset prea p» ț*n pentru a »e tiUma ln atră mette. Fsaira assîți tsglesi poporul nostru e o intre» .# problemă «v* ® strigi »ecunoaoct. E canoe enm tocmai în Ang’la, și m âmer»a Ia fil und@ av* in aavoa d« mei maltfe pr?'passsíiná, re Îîiîg etfit da p*i n. Iki»gîrerd au o sunată întreaga cu o*pi»»lo fenasties, sassal pentru a contriste cauze noastră, E dr ept in tmp si din nu mă s’bb găsit câteva psEBOO Bisiți" «are să răspundă prin ziare la e» banele lor. Dar numai »tot nu s desiui E i<sv>e de o propagând* »eiorsă, și so»"- ti cât mei și iâed Ümfisind mil iutei afirmare* goesită in miloeslao*stni popor. Ca vns* er«a acestui m,itude* pi români din Anglie, su perno ». tara, ea varase fines' regi este in viața tineretului vostru. Ori fii« eu joc, și ia toată An Din presa sârbească Rasoim din presa sârbească, ceiaoi urmează: Ziarul „5 Oral Ujsag’4 din Cluj publică o știre alarmantă, care trece peste obișnuitele reportajii amsoționile, produsele unei fantasii bogate ale ziariștilor și că dacă s’ar adeveri ar stârni nu numai o revoltă generală, dar ar avea cu drept cuvânt urmări incalculabile. Reprogueșm textul: tZastroa PHtiploasal Marfossist: Timișoara“ (Suboticct 20 Ianuarie) „Ziarele din Zagreb publică declarațe unui distins diplomat sârb, care a avut «» rol însemnat in realizarea actului familiar al ambelor dinastii, ind fairea de la Sinaia a fost pri ‘epd unor discuții asupra unui eveniment important. Principesa Mărioara in duce Sărbiei ca zestre orașul Timișoara și împrejurimile. Prin aceasta domțiune se urmărește în1r*gazet prieteniei româno* sârbe“. Nu credem sâ se g*seasci un singur om in țara, aceasta, care să poată vreodată admite măcar ideia unei negocieri de acest fel. NFORMAȚII Preoții din localitate sunt ««* muimiți ce nu s'a oferit nici un loc clerului înoua comisie interimară. Patronul Seminarului „Veniamin" lianul Febuaeis ea va serba patronul Seminarului .Veniamin, edetă cu hramul Capelei „Beminarului. Obișnuita Conferință ,sa va țines da sfiOSOS.. pătrinte’e Vnîarîul lordăoheson, Directorul Saminarului. Du* pă conferință va avea loc o serbare Școlară. Semnul comun in alegeri al parlidului democrat și al partidului flajicina 1st este un slang cu o seceră, D. fiLheil Negură acest a fost numit pres'ait al Jud. ț'iîui Vlalui. In locul d loi Oh Rășcanu, care nu a primit sosi post. ICu trenul de București, sosit după amiză, s’au reintars iss'azi in somktte, d fiii P. Bantârmin și A. Georgescu noii prefecți de ț și poliție. O sută cu durmeMcr au sosit ■ și de1 rețele de noile numiri făcute la Iași. S'od:cititi Preț. Heter Horr* bun din Iași indesmieă pg toți membrii las precum și pe cei neiusci’își las'poseat, de a cercei5 1 stele electorale »fișile, și is caz de om'siure sau de Deîi scr Kri*sâ «dreseze cerzile p^etru j^de săloîiîter respective, înscriere tamîs până la Sfi Imuarie sei mai a. c. acei cari vot ietsă ia alegerile pentru Sfaat, și sei mai târziu până la 2 Februarit a. c. cei ce votează !» Deputați. Comitetul Carusa de vaeri continuă a se vinde de sisapi ca $ 1« ehilograsm!, INSeRIi! ȘI RECLAME 21*1 r Ajadua! Un număr vechiul leu Intre Cannes Desigur, vă una diaira umstrus negocierilor de la Cannes, a și dat nusvinsa govarnarii Briand, avftnare prim resultat oriiriginara a rabzolvirei problemalor europene. In prezent toate privirile ne indreapta asupra Franței și a anora noului guvern francez, din care priaină tribue să credem că soarta viitoarei conferințe da la Genua, se va hotără la Psrla. Chestiunea raparaținilor darfisboi in Franța, aceea a șomijului și,crizei industriale din Anglia sânt principale e cause Oamanii de stat francași și englasi au dotat de la panicapri in conferința de la Cannes, ajungindu el la conclnsia ca ale vor pute f f remediate intr’o confarința la care isi participe toata națiunile europene. După Lloyd George, conferința de la Genua trebuie al aasgure pacea europeană, ia adăpostul siireia să se poatăi înfăptui reforma economică a Europei, in vederea acestui scop aprijininda e« bina înțeles f și pe participarea Germaniei, a Rusiei și chiar a Americei Primul ministru britanic er a arfstat a fi foarte optimist, după ce a conceput acest vast plan de realizare economiei, de pa urma căruia, el speră sa asareza mult situația dintre cela mai proara a politicei insrna din Anglia. Deaaiaranea d ldl Eriand , și inait* pinarta d-lai Pointere da • forma noul garam, n’au lovit de neîncrederea opiniei publice franceze, ea nefiind Insft desto praglitik psetru Ideia de conneainn! pe cere nimeatk că le facă Germaniei și Rusiei... Franța ceri ca întâi să •• ravoa »trainee* regiunile devastate de război și ca siguranța ei să fia garantată din partea Germaniei și numai după aceea ei fie rezolvită și chestiunea refacereii sonomibe europene Guvernul Poincare, din acest punct da vedere, se credit ot el va face o politică mai hotărâtă de est soaos a d-lui Briand. Oamenii «de erei germeni nădăjduiesc că noul politiei a Frand va avea ca urmare agravarea conflictului franco englez „g Germania pune daci din nou toate speranțele sale in Anglia. Acasta speranța vor fi înșelat», daci populația germană crede că Avglia e stfiparită mai mult da gradat Wca intirea loi Germania, de ofit a fi înot propria si re facere economică. E sigur, ci schhmbfiri se da personagii cari s’eu produs in politica Franței, vor avea o mare misterire asupra situației din Europa. Posibilitatea apropiere dlntre d nii Lloyd George și Poincare, va hotără mersul crizei economice europene. Lumea așteaptă cu multă nerăbdare, desfigurarea evenimentelor arare vor predesp, intre Pirié și Londra Reseitatele primelor convorbiri dintre d-nii Loyd George și Poincare, după constituirea cabinetului francez ne îndreptățesc să credem ca ințelegerea franco-espezit va fi menținut. Noul guvern francez, fără Îndoială, că va continua politica urmată de d. Briand, Preptrațian de in vederea conferinței de la Genna an inceput. Toate statele europene vor participa. Pentru prima dată de la declararea războiului, foștii dușmani, ea vor întruni pentru a discuta pe picior de egalitate bazele unei colaborări economice. De-o parte interesele «Beților, de alte scelea ale foștilor dușmani, un chip firesc vor determina formarea a două grupuri care vor periclita aducerea la indaplinira a scopului ur* mărit Dacă Întrunirea laolaltă a admișilor și foștilor inamici «sta un prim avantaj al conferinței, e deprevăzut că lipsa unor factori determinanți in ceea ce privește metoda de lucru, a planului de adoptat și a tacticei care trebuește de urmat, desigur ea va constitui un mare neajuns, al cărui efect va fi resimțit asupra lucrărilor conferinței. Cu toate acestea, chiar in că dnn când conferința, nu va atinge rezultatul dorit, sau aftea nu va ingidui găsirea unor aoriții față de toate problemele la ordinea zilei, totuși conferința va Înlesni Iffilpasirea și Genua