Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1921-11-26 / nr. 224
IAȘI PIAȚA UNIREA AN ÜL AL JEKLE*No. SO Barn lirfanai sarMuM Mm Sâmbătă W Noembrie 1921 INSERȚII ȘI RECLAME 2 le) rândul Un număr vechiu 1 leu Declarațiile d-lui Take Ionescu Jiscusil rostit la imita publică din Botoșani, ținută Dumineca trecută După note Stenografice a Domnilor, prietenii mei din botoșeni mi aa făcut o adevărată, să spun cuvăntul potrivit ? ,surprindere (Râsete). Plecat din București ca să vid reinaugurănd una clubul ‘partidului democrat, afland că a’a convocat o intrunire publică ei deal sunt edenist să spun cuvântul meu cetățenilor din Moldova de sus. Numai asta vorba de partizanii cari ascultă pe șeful lor poliția, ceea ce vreți dv. să auziți este [cuvântul unui om din guvern aauarul ilustiuasi țărei, doi sunteți noi din toate partidele politice și mai ales cei cari nu fac parte din noi un partid politic, el numai din partidul cel mare al națunei oara nu se confundă cu culorile politice ale [diferitelor cluburi. ‘ Guvernul rămâne Acum câteva zile mi are fost mai grea si iau cuvântul dinaintea dva pentru efi atonei circula o legendă anome că guvernul din oara ;fac parte este un guvern ajuns la slărgitul existentei lui, și prin urmare părerile,lui asupra situațiunei fanmal au ulei o importanță, căci nu aparele care spune este cel care poate să iasă zgssoft atmosfera. Ei bine, pot să vă afirm astăzi, situațiunea nu sare așa, că mort pentru multă vreme grija intereselor țarei rimăne in măinele acestui guvern și ei prin urmare faptele lui trecute și tendințele lui viitoare, an de ca să vă intereseze. Cam d’b Întâmplat această schimbare, sate leara indiferent Adevărul ,casta aste, pe acst adevăr mă bisaie find ml adresez d-voastră. Dior, este evident, cam zicea foarte bine d. Polizu, după un război ce acela prin care am trecut noi după invasiunea a două tremi din țara cea veche, după unirea cu celelalte provincii românești pe cane se piardă ser de veacuri, după reformele cari au schimbat din temelie organizatunea statuia nostru, este evident că, situațiunea nu poate să fe ,clară, ce guvernarea agrea gică este cu neputință ca Uniea să fie mulțumită. Rosanta este sigur, dar tot aga desigur este că nu ,e judecată dreaptă dacftt prin o imparsțiuce, și că atunci sind se vorbește despre opera erst»! govern este bine să se [cercetete ce a moștenit și unde a ajuns. Vedeți, nu este vorba de o intru sire electorală unde cere voiri nimănui și probabil că inzronîri electorale încă multa vreme nu se vor produce, căci ca este del un intens ca o țară si se arunce mereu in recunoscutul alegerilor gentra e. este vorba de altceva : este vorba de lupta in contra unul mere vrăjmaș al liniștii publice in contra eceiui vrăjmaș ce se chîamă desnldejdea, adică Idaia că totul este rău, să nu ia tu a'a Îndreptat, și că prin sumara in loc da a no trudi aeries ca locairrs asar grele [suferințe, tribue ?] ne punem într’un fel de doliu retfresceo și bi sistra : nu re porte nimic ! Desnădejdea nu er fi [justfieată. Guvernat in acești doni ani, și când sie icul ani impietez cSri nu e’au împlinit, de abia ce vor împins peste câteva luni, a fost preocupat de cele mai grele probleme. Ofera infaptuită de guvern Candiniiiu era restabilirea ordinei materiale și morale in stat. Cine Își aduce aminte de starea spiritelor In prmăvara anilor 3920 și vede care este starea de Băiăsi.ț En poate să tăgăduiască?că n’a împlinit in costată privință un noi progres. A dora problemă d lor, era Iu hi[ darea [chertiurei agrere. S’a vorbit așa de mult de obezi’unea agrară, de chestunța 'iproprietărirei, in efit toarta de a te uita originile [e] Toată i piesa ar trebui să și educă minte, că primul cuvânt da expropriere, in afară de val dela 1907 pe care l-am a pus noi democreț’i In conciliul de m niștri predidat de Regele Carol, primul cuvănt de expropriere arancat ta rei ca un [program de partid a fost rostit ia tosmns anului 1913, și că in alegerile din primăvara anului 1914 două partide, partidul național liberal și partidul democrat pe care 11 dirijam atunci cum îi [dirig și astăsi, au mers înaintea alegătorilor cu programs! expropriere! v și al reformai electorale. Numai astfel s’a putut obțină cale două treimi in Cameră și Senat, cele două treimi cu care a fost posibil să se voteze exproprierea in 1917 la Ieși. Rămănea de făcut legea aere să aplice refoma constituțională Iași. El s’a făcut sub guvernul de la aotul al d lui General Averescu Prin ea s’a sporit «intitstea du pămănt 00 trebu'a trecut țărănimei, și a’n fixat in chip «refla’tiv toate detaliile aceatei operațiuni, D lor n’a fost lucru ușor să se readve la chestiunea agrară in cele trei pârți sie țăr ei, și să as inohsie astfel opera legisativă in acsa ca privește una din reformele soarele cate mai grea de rsspirat. Ați văzut că cu toată opozițiunea, cu toata greutățile iatăsiptEa’e, s’a reușit să se Întrunească ace două treia! așa că sifișurile prevăzuta in legenda împroprietărire su devenit comstituționali A mai răus^s firește si se desăvârșească in fpt impărțesla, să se stabisaacă valorile și să se pă;easă prețul. A treia operă a fost opera financiară, Reforma financiară Știa firește că in astă privință lumea nu posti să fie mulțumită, urcarea împcaților nu poata provoca stăsisem , ar fi din pîîtm oricărui guvern o necesitte că’și inthipaîBS- că că se potte re-s jertfe nori dela țară și să se aștepte !a mulțumire genere ă ori !a pîăcere Oîicenii vor da, disiger că ver da, insă că le și face p!ficere să dea, este că se ceară prea stuli și ne sentem o pli să ne iníhipníae așa ceva. O? »parru Insă situEțiunea fitismasă de la venirea setat!fi ’a guvern eu aituedscan de aetisi. Activi doi ?un deficitsin bugetul SiBtoro era de doi fi cri mai mare dacă* ircetfirils și a cer, anul acesta, in fiecare Sin?, inertuirile tivit »ai g*iri dac ft diete esle ereit an. Zirim’fdiDE „iheHfefcUle tx direre“ p»ntra cft cele extra criinisre“ pentru c ă cele extra«f rdrere fustierte ale trecutului, pertru rat’Rîeftr»a there trebuie să se găsim ste »ijlocce, &’e făcut I*pes tot progresiv pe venit Importul pe verii este o lecrețicce in țara nestită, insă ci dile cent de spiritul vremii. Ș tu ssnt partifin al istorlte or indirccte, curi Etatulsi mai îtBixe și isi moti pirtcui car in spiritci dessprrtticei vremeritor de fidîi, eca cu repttirtă ce o parte din sare nice sittulri tă eu cadă BBtpra celor cari în mijoace ® r mnttp, Deifid ssi se găsească tu guvern in Romina este ce doi fiii țese lispezitî 1 progresiv pe venit. Aci impozit e repăcut dec grr ; der cam et lebeșts bbbî bîss po? est eu dsre ce mată ți isbette că te costă peternic, ci sete în atmosfera vremurilor ne-astro Oamenii prevăzători fsc legiriri cari sfer ® potrivesscă un itmesista vriwri Ierior jeftin ca să priviră legitiri ,raire drepte și mai aspe pentru cei rara posedă. Iată docr concepța politică, oare spresidist la reeastă cpetă £ iesesteri. Acum, că vor fi unele iEornui de Snarsplat, nu er fi de mirare pentru că in toate Inorurile omanești se poatte găsi ceva de Îndreptat și nimeni eu poate să aibă prstențian&a să ne- 1 «sirească soluțiunea, ce e mai pieptă, d'ar da la icoeputi încă posai o.dată, insă ceia ce este sigur. 0 faptul că acest guvern a saogtenit o stare financisră deplorablă, fără să fi moștenit data guvernele trecute nici un pfnct pentru imbunătățirea finanțelor, și că gorin amara orice i^perfecționa ea ar putea găsi in opera noastră, ea este singara cari a fost prezentată țărei de la război în police. Starea economică a țării Este dealgar grea siusțiunea economască. Da ce să ne ascundem ? Dar ce repetă tot timpul: suntem țară bogată. Așa care. Nu trebueiosi est uităm că nu există țară bogată prin altcevada căt pe în munca poporuui ei. Olanda nu a fost înzestrată de natură ; în toate acestea Olanda este o țară fi arta bogată prin munca intstită a poporului ci, muncă acumulată de veacuri. Bogăția unei țări. nu I stă Duma! in rodnicia pă^ăstnlul și I in zăcămintele siine’os?. bogația unei țări stă in puterea de muncă a poporalui ei, in voința lui de a mutrei Și de a economiei. Acestea ene aa fi adevărs în bogăție. Bogăția țărei nu ne da pe HLGB să da muncă, din potrivă, cănd aceeaa e fi o țară e bogetă, aceasta Însemnează doar un moru, cât dasă vom și ne hotiră n să manela vom «vas rezultate meri, stupea na ne va fi un iadar. E oare da »țara ea situețin cea neazust iconomică e fi siol?ea ? Dar n’am suferit noi invasiunea a două treimi din teritoriul vechiului regats? Dar ce sa luat vrăjmașii, de la noi, tot ce se pusa una și nuce cu lăsat de căt doar ceea ce nu se putea transporte ? Dar partea țârei că n’a cunoscut invasiunea, n’a suferit și ea din fapt de asui sifat care nu mai voia să se bată ? , Nu aveți aici exesa p!ul niciului care a ars fără să fie coat in Botovani învasiunea unui vrăjmaș ? Dar regea furferă, pe oare eri am cerut o fată de la 1907, de a cărei netesitatea scoată furt din fâine convins, Isger, agreră n’a tu',bsret ea predufțiutîfa țăre ? În’ortînd un fel de producțiune cu un einil, nu ce crea istei o perioadă de trei*ițme in rare un busbîî racuitetis, dar mei ale» calitatea și predneu: pimistnint nostru tribuire să fie mei z&icade cu n freer ! ? Bar secetele cari e'au tir nat tră ani do arăndsl ? Dsi lipeam !'f.re'cr o'e costumerții rare știți n m?;t t’fii Indreptat ? Vă cdt-ccțî aminte ce erau drisur'le da fer act!» doi fiii și vediți se sort rzî. Ei blip, dzuă strrțicnea nsestră echncsiei a fott așa de grea la cât teste î fer țările țu avut preș voire pentrn a o indrepa, %‘mixi ru tribi o să o explice în chip: 1 primitiv tă de vini eetr * urnei gcvernal. De vilă rreita givfrREi, »te un fotei de imprejurari ib?! presus de voința rsencppifi și care mi te pot îndrepta prin admirerea penjeniior Ofta ce trebuie a fi te sebede sunt elementele îssi o nrltuesc e.trațnniB, ier nu ut&e’e perse?reicr fart iirig vre msuie ftrip dEfciui. Trecutul dsel nx e de nefurără fntărs frffi deși ădjcip. D n potrivß i» cred doi ai cu tone g?cstile, cu toste? lip» rile, cu tesle nerore, tosă le?r'to simte că t» mere progres a’a realizat. Pontica externă Este in 8 o altă serie de lucruri in rare progress!iste desăvârșit, pertru fă acolo eu mai avet» de luptat tu e’rasfpre’essrterîeîe, acolo in trsa deîuptat de răz en elmental suflete,re. Na faptul, că sânt ministru de externe grefi această operă este opera pe care am condus-n ea, mă face că o pun in lumină dinaintea dv., dar faptul că dacă investimm financiară și in cea economică noi cvesa mort un denar de făcut, investimea politicii din afară am ajuns la punctul in care nu mai avesi nici un drum da făcut, nu mai avem decăt să știm să păstrăm casa ca s’a realeat Dior, de’a răsboi incoace, in toate țările, caa saci Importante priocapare, aceea de care atârnă toate celelalte, sunt velațiunile internaționale. Pentru ea ? Pentru că prin acest răsboi, oaia n’a mai fostul altul In tot trecutul și cum nu va mai fi in tot cursul veaitnzilor viitoare, prin acest răsboi in care a’a putut oscenlisa intreagii, e’a răsturnat tot trecutul, ier viitorul este pe oala de construcțiune In urma acestui răsboi totul atrauă tocmai de acele velssiuni internaționale, cami mai inainte de răsboi eron considerstu mai mult ca lucruri cari nu intereseau fi direct popoarele, care interesează di?ar guvernele și pe diplomați. Problemela internaținale se considerau rezolvate pentru multă vreme dacă nu pentru totdeauna. Politics externă a României de la 1883 pănă la 1914, in realitate nu nași pănă la 1913, fusese politica legâturilor nesfărgite cu Puterile centrate, adică și cu aixena care stăpănia pe frații noștri de peste Cârpiți. Cea d’intăi lovitură ce »’a dat acestei politici a fost la 1913, cănd noi auz trecut Dunărea contra Bulgariei, susținută de Austria și alături de Serbia ra era vrăjmașa Austriei. Atunci cănd regime tae noastre au mers sub conducerea d-lui general Averea cu pănă la porțile Sofiei, incizămai poporul striga: „«sergesa in Bulgaria @a să stingema la Budapesta“. Poporul ghicisa, și sumai un an mai târziu istoria avea sa i dea tostă dreptatea. Atunci la 1913, s’au supt legănni:l*s nefirești, atunci s’a plămădit politica 1 ceare? 6 d n rare a iișit Romăniz intrepitS ; de astăzi dx cere vă măndriți dv. gi cu care se vor măndri mii rlfs ge hîrtuiIe viitoare, (adlure pri magiie). Ei buc, rei rare in Edtvăr si» In i strelit ta din 3 913, sm făcut-o eu forșinnțB clepîtă, ne rădat coama unde mírgiiB De a-tfa tet nri deh 3 914—19] 6 cm răscolit țera in trirgă și iei trr.văctit pututindeíi zleboit 1,. războul ii cere evxată 58dă etăț'a fii di> ai nrștri( meloius cere avea să ce l$ee atftes ruice ® aterißle, răsboiu! insă rare avea si fa ă d n RebÎdada veche, din regi ci cnl »ie ds 7 milioare și ne» foiit de lume, țara eca issere rare f țte ast Pel uiua cu veze pe râie o aregi cu gloria ei nepsrisoare, (A pisuiB previrgt»). Astfel la 1916, Rimăria a Intrat in răstoi. E?f.m noi s'guri de ifbirdi? nostri, de; der »iclodiiä In refletul e’ek făgăduit țării victoria Căt-â Si cerc cm să intre în răiboi, a cerecm r-n ei» gur întru i ti,șt indepiit cetest da!orla către c-menire și ditt?ria căre frații de peste Carprț<. Ș. vă repet ș; *<? tezi care am spus- o totdeauna,hier daccă sgi fi șiut că vom fi învingi chiar dacă egi fi știut că testă !? ns va fi cotropită, zbiîstescă egi fi îtct rfi jertfele green să fie de seca crintal ^sri, ircă ?și fi cerut miroîni pentru artistia unională, pentru că eșa reporuncisu cele dera vesauri de robie a fraților noștri de sub jugul unguresc. (Ap’auze prelungite) Vîrtrtțîle poporului rimăresc au fost inednunate cu cnccea gl a ieșit o Fomănie cum n’a visat-o nici usor din contimporanii mii, fiindaă nimeni nu-și putea inahipni, ori așa vor hi intămplările !n căt din acelaș răsboiu noi să ne întregim și la apus și la răsărit, adică să na Întregim și in socoteala aliatului care și-a părăsit datora lui da aliat gi care prin urmare in mod firesc a văzut doară că a duce da la el Basarabia și elte prinse la vechea patrie mamă, la vechia Moldovă, la Romănia întregită (Aplauze). Odată Insă România testati in hotareleai firești, odată înfăptuit Idealul nostru național, opera nu era isprăvită Nimeni in lume nu trebue să fie singur. Di aci Înainte nimeni nu poata să trăiasti izolat. Veclnîi tii ori iți sunt prieteni, ori nu sunt vrijaaagi. * Neutralitete efectivă gi durabilă, sunt lucruri pe hftrite, nu sânt realități. De aceea door, ceea ce am Început la 1913 cănd noi ne am aflat cu Serbia gou Grecia ca si punem la loc elementul turbulent din peninsula Balcanică, de la 1913 Inovapa ns’aaj trudit să ducem la bun efărgit, să întindem această alianță de la Marea Baltică pină la Mediterana. Am făcut o, ou ce mimist și ou oftta greutăți vă puteți mohipui. Aplauze prelungite. Situația internațională a României Da, am reușit a fi modeit aceste alianțe care fac ca de la Dantzig până la Marea Egee să putem călca numai pe pământ de aliți, pe pat minnț in care să ne simțim frați, să facem parte dintr’o colectivitate de 85 milioane suflete care cu toții stăm 6t?Era in mijlocul tuturor vijeliilor cari sr putea in viitor să vie asupra acestor părți a Europei (Aplauze) Aceasta a foat in trăsăturile ei cele mari poliția» externă a guvernului. « Să mai adaug, că sub noi s’a Încheiat definitiv convențiunea promisă deja guvernului d lui Vaid», prin care sa recunoaște unirea Basarabiei cu țara mamă? Să mai «dang regulare» chestiei Dunărei cum am voit noi ? Să mai sp arg la acum in urmă, fără să »obilizam un soldat, a» reușit să videxis rezolvată chistiunea Habsburgilor ? Adică să vedem hotărăt că eu re va putea niciodată sus pe tronul vecinei noastre Organa nici unul din obârșia acelei dinastii, care torturase de vrafuri pe frații noștri, și care nu e’ar fi sutere de cfti tot cu grundul de a relua lupta in contra poporului nostru? Am asigurat astfel ,in chip trainic, situațiunea Ro»fisiei in un|e. P« t să vă asigur, că nici odată fc’a avut etatul romăn o situațune internEt’ou Blft ca area pa care o are astăzi, repet, niciodată Și tu urez urmașilor noștri, de căt să fie fu stare să o păstreze așa cum le ovom înca in orasul in rare vom pleca și să poată la rândul lor cănd vor păfui puterea să spunl că nu au pierdut nimic din moștenire» mor ai fi pe rare eu gîsito. (Apîauze). Acrește s*te sîturi mea, dar de aei înainte ? Dar câte nu sunt da făcut in țare a*Ggsta ? Dar nu avem noi de sficru ca să îmbunătățim [situația] neafisfucată ? Dar nu știți Dv. că avem de plătit un »inssrd jumătate de besiri de tezaur care n’su fost Elffi’re de guvernul nostru, dar pe care le am moștenit de la alt guvern, șl pe care trebue să la consolidăm la să pitim ridica valuta noastră ? O voce : Deli guvernul liberal. D, Take Ionescu, ministru de externe . Intr’adms nu pronunț un nume de partid. Dar d’ersus voi să a« plinim reforma agrară ? Dar , nu »avem noi să vedem dacă nu legile financiare nu este ceva da schimbar după ce vom face experiența? Dat