Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)

1921-10-27 / nr. 201

— ANUL AL XXIX-lea No. ȘI IAȘI PIAȚA UNIREA 50 Bani Sf 21 al partidului Bempcntf Patima politică Duminica viitoare, Iașul va avea iarăși o intrunire publică, ori an „congres”. De astă-dată, vraciul care se oferă să locuiască toate durerile momentului de față este d. Al. Marghiloman. De când fostul partid conservator s’a scindat pe chestia națională, gruparea al cărei șef este d. Marghiloman a fost boicotată de opinia publică. Nemțofiții au fost puși ia carantină. Au avut loc mai multe alegeri generale și parțiale și nici măcar șeful progresiștilor n’a izbutit să fie ales in Parlament. Activitatea politică a grupărei marghilomaniste s’a redus aproape numai la „campaniile“ pe care Ss Progres și Steagul le duc împotriva d-lui Take Ionescu. Astăzi d. Marghiloman iese din rezerva sa silită și se prezintă Iașului ca salvator al situației dificile a Țarei. Nu contestăm valoarea politică a șefului progresiștilor. Nu-i contestăm nici talentul. Desigur ieșenii vor asculta la „Sidoli* un discurs frumos, dar care ii vor lăsa reci și indiferenți. Gruparea marghiomanistă poartă de picioare ghiuleaua grea a nemțofiliei ce-i împiedecă ouse mișcare; progresiștii de astazi nu mai contează in viața politică a Țărei, iar campania lor de intruniri, menită să le insufle o viață factice, va avea poate un succes de... curiozitate. Dar presupunând chiar ca s-ar uita rolul nefast al marghilomaniștilor in problema rasboiului, că opinia publică ar șterge păcatul originar al partidului „conservator-progres’st* de astăzi, ce speranțe s’ar putea pune intr’un singur bărbat politic, care pretinde că e in stare să indrepte situația actuală a Țarei ? Partidele politice stau astă*zi rezlețite, cuprinse de un egoizm feroce, când numai consensul Mamie al tuturora ar putea rezolva in mod efectiv problemele zilei. Când soarta rasboiului a fost hotărâtă, Aliații și România eșind învingători, d. Take lom seu propus atunci un guvern național, a care ar fi si primat luptele dintre partide, ivind ca unică preocupare numai refacerea și consolidarea statului român reîntregit. Dar d. Ionel Brătianu s’a opri din răsputeri. Șeful partidului liberal, deprins să fie dictator atotputernic până atunci, n’a trimiss să împartă cu nimeni guvernarea Țorei. Nu s’a constituit guvernul național și de aceia au urmat tot felul de frământări politice, guverne efemere, până la venirea la cârmă a cabinetului Averescu, avînd colaborarea fruntașilor partidului democrat. Această colaborare a fost rodnică. Situația externă a fost consolidată, iar in interior, s’au realizat reformele agrară și inundară. Totuși mai sunt multe dificultăți de invins. Șeful guvernului a făcut apel, in întruniri publice, la la concursul tuturor forțelor vii ale regimului. .Politicianismul de vremile j, României niei tregh îs să iasă. Retragerea opoziei din Parlament, al cărei regisor a fost bătrânul politician liberal Al. Constantinescu, a înăsprit relațiile dintre partide. De poru ani de ziua de cănd Corpurile LegiuUoare au fost închise, azi stam la tot felul de tocmeli politice, fiecare grupare căutănd să salveze, nu interese eliTârei, ci cale proprii. Și lupta acerbă dintre partide continuă. Acum iată’l ?i pi d. A. Marghiloman, luă in loc in front. Din invitațiile ce s’asa lansat pentru întrunirea de Duminică, se vede terenul pe care se va pune soluil atomi ei , acela al negațiunii. Sei va ataca așadar guvernul și — date fiind resentimentele dlui Marghiloman — pa d. Take Ionescu. Nici „progresiștii “ nu vor vedi cu ceva pozitiv, cu propuseră de îndreptare. Ei vor merge, ca și liberalii, pe făgașul obișnuit al luptei de opoziție, făcănd guvernul răspunzător de toate crimele din 1 iunie. De vorbă insă Țara e sătulă, întruniri ® se im^ulțesc și se aseamănă. De pe urma lor rămâne nctlaș gol in scriște, neavând ecou dincolo de zidărie sălilor in cari se ții. Să mai vorbim de necesitatea I unirei sufletești a tuturor romănilor ? Cine să ne audă și cine să ne inplefigă ? Patima politică e doar e plină eflorescenți. Gd. I și de acolo a început a plasa conștiința românească, vorba că se pun străduinți ca ideii Ateneului si se înfăptuiască și in Păcurari, și in Nicotină — Gând? Iar Duminica ce ține, iată seanulu 0 mare serbare la Tatarași. De data aceasta se sărbătoresc realzări practice : incme%erea unei grădini de copii, înființarea unui Oficiu Poștal, crearea unei piețe de alimente. Cu încetul, sub toate raporturile, frumoasa suburbie se va ridică. Ga brii ieșeni ne bucurăm din toată inima, căci prin aceasta, înviind [și înălținduse suburbiile, se va mai la lașul nostru drag din amorțeala, care Va cuprins. Doci s«s Suburbiile !.. Și trăiască Toar așii care servesc drept pildă. Beatrice TATARAȘ 11 Denumirea aceasta se pierde, in ți noaptea trecutului. Se va fi trăgând de la Tatarii ce vor fi sălășluit cândva in această parte, sau, cum crede d. lorga, de la Tătărușii, țigănii robi, ce însoțeau Tatarii, in excursiile lor. Cine poate ști sigur ? ! Un lucru e sigur că populația acestei frumoase suburbii a lașului, s'a remarcat întotdeauna, prin invitantarea ei, prin iubirea de viață liberâ, prin simțimintele ei nești. Poate de aceia și romă- a prins 1 mai ușor acolo,, noua mișcare creată in jurul Ateneului Popular. In aproape doi ani de zile un adevărat program de acțiune s’ai desfășurat cu o mare energie : un | ? mare număr de șezători, cu caracter restructi și educativ, unde s’aŭ putut asculta cuvântul a o sumă I de intelectuali ieșeni, unde s’au produs atâtea valori artistice a I lașului. Afară de acestea, atâtea serbări | I de comemorare a oamenilor mari | | ci neamului a datelor importante ale trecutului; de reînviere a tradiților și obiceiurilor strămoșești, ftâtei. inițiative lăudabile, ingri• | ■; firea mormintelor oamenilor mari; f I pelerina la mormintele lor, cum a fi fost la Mircești, Putnu, Rădăuți ; i reînvierea polului strămoșesc a jocului românesc cum s’a văzut la al I atâtea din serbările și petrecerile de la la Ateneu. Acolo, in Tataroși, a început a i se sevârși această minune, la mai presus de învrăjbirea și oarba partimi politică, un mare număr de oameni de credințe politice osebite, să se înfrățească și să se lege sufletește, prin acdm și credințe românești, slujind, cu toții unor interese naționale superioare. Acolo, in Tatarosi, a 'nceput #r * ' se crem o viață ch rai românească INFORMAȚII din cauza scriitoarei de mini jos, „Cuvioasa afta parascova“, ziarul nostru nu va apărea. A fost înaintat la gradul de inginer Inspector general al. II d. ing I Gisseti, directorul școalei superioare de arte și meserii din Iași. D. general Lupescu, comandantul Inspectoratului 11 armată, a inspectat el Romanul, iar astăzi Vasluiul, după care va sosi din nou in Iași, cu care ocaziune se va da uri banchet in onoarea sa. Prin I. D. R. No. 4235 dl. Prof. Traian Bratu, a fost confirmat Rector al Universtăței Iași, pe ziua de 25 Octombrie 1921, I. P. S S. Mitropolitul Pimen pleacă mâine seară la București, pentru a lua parte la solemnitatea deschidere faziunei de toamnă a consistoriului bisericesc. D. Vintiă Brătianu a sosrt azi dimineață in localitate, pentru a lua parte la înmormântarea regretatei principese Maria Mormăi. Comitetul circului didactic n’a întrunit a<cseva, rezolvind msei multe dh»«t’uai curente. Sf. PARASCHIVA.— Cu diferitele trenuri, au fost azi in localiste numeroși credincioși din Basarabia, veniți pentru pelerinagia la Sf. Fares* ehiva. M«ști?le Sh'ntpi vor fi scoase astăzi la ora, 6 cu care«saonuilu obișnuit, precedat da un serviciu religios, oficiat cu mana solemnitate. Mâine dimineața, ne va oficia la Mitropolia un serviciu religios, de către I. P. S. S. Mitropolitul Fimen, inconjurat de cifrul catidralei. Pelerinajul la sfântă, incepe de azi, ora 6 și continuă fără întrerupere până mai?e seară. D. Tstriko Bratu a fost confirmat rector al Universității din Iași. Concursul de interni la Spitalul Sf. Spiridon, ce urma să se ție în ziua de 24 ac., s’a amânat pentru zile de 28 Octombrie c. Părintele Iacob Antonovici, a fost numit vicar al Mitropoliei din localitate, cu începere de la 1 Noembrie viitor. TEATRUL NATIONAL Ordinea spectacolelor Societăței Dra’matice Jos 27 Ost. OTHELLO, Lambfuí 29 V A. U.^ifcwa Ș0 ’a ma t ne - l ?i .is Premiera ce sa va jaaa Marti 1 Noessabria va fi „Aripa Zdrobite” piesă de Pierre Wolff, Biletele la Bragon« Z-— BWIW —— Joi 27 Octombrie 1921 — Institutul Electroteonic al Universităței din București, pășind In al 9dea an de funcționare, iși reîncepe activitatea acestui an școlar printr’o ședință generală de deschidere a cursurilor, care va avea loc joi 87 ». orele 3 p. m. in amfiteatrul Institutului din str. Victor Emanuel III No 14 și la care vă ruflăm să bine voiți a lua și Dl. parte. Cu această osanane vor vorbi: Dl. prof. dr. Hurmuzescu, Directorul Institutului: Cuvănt de deschidere, Dl profesor G. Tișcă: Noi curente economice. Dl G. Țițeica, Decanul Facultății de Științe: Cuvănt ocazional. Au fost traeați in poziție de retragere pentru infurmătăți incurabile, medicul general de brigadă N. Vicol,pe zua de 30 Septembrie a. o, din cauză de boală agravată in serviciul militar injriuboi, colonelul in rezervă Velasau Ion din reg. 69 Ing. idem, Maiorul activ C. Vărnov de la serviciul geografic al armatei, idem. Societatea Ocrotirea Orfanilor din Război Regiunea 1 Iași din etr Torna Coama No. 9 aduce la cunoștința amatorilor că in ziua de 15 Noambre ore 11 e. ma. ne va ține in localul Societaței licitație publică pentru confecționarea a 1000 parohhi opinci. Condițiunile și costul de sarcini se pot vedea la sedul Societățil in teoare zi de lucru. D. Costin Starea, secretar I general la departamentul minorităților, a sosit astăzi dimineață in localitate. Wloțianaa de protest a studonumii române din Cernăuți, contra d.lui Eugen Goxalim Din parta studiențmii române án Cernăuți primim următoarele: Studențimea română de la Universitatea din Cernăuți, adunată in ziua de 23 Octombrie 1921 in spre Universități, protestează cu cea mai mare indignare contra susținerilor tonrtențioase ale d'lui profesor universitar Eugen Gossk care a îndrăznit si jigneasca statul romăn și biserica noatră, in ședința din 18 Octombrie cor a Congresului bisericesc de la Cernăuți. Studențimea declară ca toată hotârârea că auo va mai asculta de pi catedra Universității pe acea cari susține ca atăta patimă teorii născocite, menite să sdruncina prestigiu statului romăn și al bisericii aceștai naționale. — Președintele adunării Gheorghe Fiticariu. Această moțiune a fost trimisă dn președinta și Consiliulul de miniștri d-lui Mnistru al instrucțiunii publice d.lui Ministru al cultelor, dilor Ractori ai Universității din Cernăuți, Cluj București și Iași, dilor Decani ai facultăților de teologie și filosofic din Cernăuți și Centrelor studențești București, Cluj și Iași, I Joi 27 Octombrie ora 3 p. sa, ore 1 mânia se inaugura „Baia Școlară“ “ instalată in localul Școlei Primare di fete „Garmen Sylva“ din Str. Ghica Vodă, Comitetul Școlar roagă pe părinții elevilor cum și pe neieși ani membri ai corpului didactc primar să binevoiască a lua parte la aceaști serbare. Cu câteva săptămâni ne poate cit pe afișele publicate in Cernăuți infi înțerști unui teatru popular romănesc căruia i s-a dat nuvele unuia dintn cei mai mari dramaturgi români: Barbu Delavrencea, • Sâmbătă 39 Octombrie c e a 41 [ advepvi a nașterei M. S. Regim ; Maris. Ena Dr. Marjă Eepala Ciohszeki Medii a legist* a Tribunalului Iași, i s fost numita, de cătră Ministerul Insttrucțiunii Publice profesoară de Higiera la și ofisi profesională 8 ftu Sava din Iași. INSERȚII ȘI RECLAME 2 Iei rândul Un număr vechiu 1 leu fia. Papa de la Liceul National Cu prilejul agapei colegiale de la Liceul National, d. profesor Vasile Teodorescu a ținut următoarei cuvântare : Doamnelor și Domnilor: Să obișnuește că la asemenea o* căzii să se spună cuvinte de urard, comensenii să-și dorească reciproc familia știiifttate, și voie bună să stăpânească spiritele. Eu nu voi face o urare propriu zisă, ci imi voi permite să zugrăveac in fața Domnilorvoastre In culorile cele mai adevărate, fără idialitate—ca unul dintre participanții la această masă colegială. Voi incerca să schițez aicea figura președintelui comitetului nostru școlar, a d-iul general Gherculescu. Să-mi dea voie deci d. general să fiu sincer, și dacă modestia d Bale se revoltă in contra mea, il rogatonei zi tăgădue ascft cele ce voi spune eu: Doamnelor și Domnilor sunt unii oameni pare că meniți să conducă. Carlyle numea eroii ți voinței, aceste mari personalități, a căror voință impunea tuturor făcăndu-l să se plece. Domnul general Gherculescu este o voință puternică, Întovărășită de o inteligență superioară. Nlou fog de mult și i- am urmărit cu drept activitatea sa, care in totdeauna a fost rodnică și frumoisă. Generalul Gherculescu și-a făcut cea mai frumoasă dovadă a insușirelor sale pe front, acolo unda alții eu scăzut, el s’a ridicați In fruntea Reg. 4 vânători, domnia ea numără multe fapte de arme, Cik- Sereda, Olahfalu, Odorhai, etc. etci Ceres-Domb, Valea Putnei cote 603 etc., etc, sunt locurile in vara calitățile militara ala iele, l’au pun in valoare, in adevărate lor putere. Ele au Însemnat pe pieptul său decorațiile Mihai Viteazul și Steaua României, decorațiile eroilor neamului. Spiritul veșnic activ, energia neastâmpărată a generalului Gherculescu, nu a găsit mulțimire in laurii bine meritați, ai muncii sale de militar căci dânsul s’a manifestat tot așa de frumos, și al cetățean al orașului nostru. Lumina găndirei sale l’a făcut să vadă, că tineretul de azi șubred la corp, poate deveni anemia și leminți, și atunci a înființat după multă muncă frumosul parc sportiv, cu care să poate măndri orașul nostru și unde copii noștri pot găsi un loc de distracție pentru spirit și de căănătate pentru corp. Mai departe monumentul din Bucium, ale cărui proporții sunt en adevărat da admiriți e datorit numai stăruințelor fără preget ale dlui general. In sfârșit școala— această pepinieră tinde să făuresc cetățenii viitorului—școala l’a atras pe Gen. Gherculescn, Domnia-voastra nu știți, probabil că nici Domnia-aa nu-și amintește o întâmplare trecută pentru mina cănd era ofițer erator la oaranta meu de la So. militară, fiind nevoit să intrerup odată lacra, l’am rugat pe Domnia sa să continue, ei binar am rămas uimit da modul seu de expunere, de soliditatea cunoștințelor sale, și de calitațiie iii didactice. In calitate de președinte al Comitetului școlar, activitatea lui o vedem. I Bărsan ne poate confirma cum numai datorită stăruieților d-lui Gen. Ghera Ionlescu el a obținut de la Minister 1800 de mii de lei pentru cladirea căminului Liceului, oara cămin va începe a se clădi chiar din primavera aceasta. Interesul seu pentru școală să manifestă in om și pe ocasie. Interesele și activitatea ea complexă, multiplii, dovedisc un spirit nobil, viu, superior, reușita intarprinderilor sale, o voință puternică, o voință care impune. Și dupa noi toți ne târnei», de Bârsan Directorul, cu figura veșnic serioasă, cu pondeiul la S mănă pentru notarea absenților, ne pare bine că e găsit și el pe cinava, ^ i de care să se teamă la rândul lui. Să-mi permită deei d. General,^a&’i Iaduc omagiul meu pentru modul cum înțelege el viața, pentru frumosui ea ectivitete, și să contiua a răs* 1 pândi pretutindeni binele in jurul sen. Trănsoâd. General Gherculeeon.