Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)

1922-05-16 / nr. 355

J sfefekiiâmtare.-sttină&^k<3†x lipi­ t« privință repartiției fătată cu mnii primiți din Girmania­, tablourile de repartiție cuprind numai numele funcționarilor li­berali, ale marilor propridarî in frunte cu primul ministru, 1 dă cum și c[* a acordat mi­nisterul de Agricultură și dnme­­menit, cel mai mare număr de val și repe­de, prăsită . Daii Ionel, Viab­ia și Did­a Bră­­tienn sunt la fruntea listei. Ur­m­ează apoi radele apropiate prin­­tre cari dani : M. Costinescu, etc Printre frumtașii liber*!! cotăm pe d­ani; C. Baca, Zarifopol, Sf. Ș n Ires, I. Bercienu, V. Atinase» vie*, C. Ricotă, T. S­ăv esca, Co­­libfiseanu, prof. Hgrmuzessa, C. D ssescu, Dojocarța, P. Teodoru, Era Javara, Jean Th­alorisC« etc, cărora li s’au distribuit cel puțin căte zrce iepe de prisilă pentru ti «care. Restul tabloului il formează cei câțiva mari pripietari cu nun­? cu coscst din tară. Nici un țăran, nici un mic gospodar nu a bene­ficiat de această repartee, care trebuia să privească la fel pe toți dăunații pe timpul răsboiului. * In nonile ținutsri diatribopa »’« fă oitu­ia isl. In Baaarsbia s’au datribuit căte 10 iapa cătorva liberali, printre ctri sânt: Oligareaim și Kispanaki, ft!» Ardeți s’au distribuit d­lor Kint­aSg («as), și Adam Teleki (ungur), fi »Indicatelor din Alba-de-jos, Brad, Ca­la, Rupea și Homoros, toate eficești. In tot cuprinsul Ardisnului nici un gospodar roasân nu a demfuiat de «seam­ă reportfți». Din cercurile miniaterului de exter­na­re anunță coeirea in oarsul anea tai­nini a marelui Polandiky. Ascetai vizitase atribue o deosebită ’»portantă " Pa alna de azi leul rămâne neschim­bat la 7­11 -16­0. Eug Herovanu pleacă astă seară la București Suntem informați că la reîntoarcerea sa, i se va oferi un banchet cetățenesc. Procesul intentat de d. Mendelsohn proprietarul Cinematograf­int Sido’y­iu contra inginerului Dumitrescu, au­torul egresianei, in urma căruia dr. Mendelsohn a făcut 5 săptămâni in pat a fost amănat pa ziua de 21 Iu­nie, pentru ascultarea martorilor Insprietale pentru examenele de Iu* «ie în Facilitate da drept, care vor avea loc intre 1—30 limie, incep la 15 - 30 Mai. D-nii Căpitan Popescu și Strat din Regimentul 13 Ștefan cel Mare și Zamfirescu de la Liceul Militar an plecat 1* Eh Gheorghe (Transilvanii) spre a urma curmile școalei da in­­formații 1a gradul da Maiori Conconștierți cu ancheta de­ la Ministrul de Răsboi, se instruește actualmente in Capitală o r­ouA -i mare afacere de unde probabil nu vor lipsi surprize mari. Ancheta este făcută de un­­ domn freocrat comandant de arm­a­tă și se păstrează cel ma­i stilet secret. D-nii m­embri din comitetul S­ud - estului Ziariștilor din Moldova și B­a­sarabia sunt invitați a se întruni ne­apărat Merți 16 Mai. In orele 9 p. r. ia lusal al Federalei „F­ăr’a“ atr. Ale­xandri No. 9, visa vis ds Primăria, a — Zn­eia acestea ea va reuni la direct terenul apricol din Ch'șlnfiu, toți nem­­brii inaistațil or din jud. Ch’ș'nâu cari doreai să expună produsele lor la ex­poz­ția i­e va avea loc la Iaș­i — B —* l După Informații din cea mai bună sorgiune proiectat liberal de reformă electorală nu știrbește principiul propoț­­ionalității inii­­­ale. — B — In­șina de 12 Itmfe a. o., se va 3 ti de os la Curtea de Apel din Ieși, apelul relit­y la inaorUra a d-rei Re­gina Firkeletefi­ ea avocată stagiară in Barei local. Din partea Intimatei vor pleda dali Eugen Herovsnn, Laurenția Pliat, 8. Goldenthal și însuși d­in Finohelete.'. Vor 6 dasbațiri înțereatuta. Diplomație Dl. Turna toice preșidintele comisiei interimare intervine la toate galerile să §9 trimbițe?e și §6 se însereze cu caractere mări succesul obținut de d-sa la București prin acordarea comunei iași a 10Q vagoane grîu, in urmă con­vinge pe trei dintre colaboratorii săi ds la comuni să demisioneze pretextând că nu au concursul necesar de la centru!!! Suntem de părere că locul d-lui Tom­a ar fi la Genua, nu la Primăria de Iași!, Devastarea da la „Opinia“ Sămbătă a apărut in ziarul »Opiniaa un articol asupra ne­­regatelor de 1% .Facultatea de Drept. Tșuând aceasta ca pretext, un grup de vreo 20 - 40 de studenți, sub conducerea d-lui Z$le% Co­­d*t%nu fus, s’i­ dus aMră. Du­minică, când ziarele nu apar, la redacția „Opin­ea*, au spart gea­murile și au devastat localul redacției, răsturnănd și o sobă; in urmă grupul a plecat. F«p*e de asemenea natură tind să se inceta­ enexică la Iași, căci cetul de aseară nu e un­­ul. E de mirat că niște tineri pretinși intelectuali adoptă in polemicii (1) lor cu pres* cal­tel de m*j­oace. Dezaprobăm cu energie gestul necugetat al a­­lor studenți și cerem dlui rector al Universită­ței să aplice sancțiunile cuvenite. Telegramă particulară de ori prin ca­« se aaut­tă apropiata in­ci­dere a conferinței fără a se »ta­bili vre­un acord cu Rusia, pare a se confirma. O nouă­­ telegramă anunță că chestiunea rusă va fi incredibilă unei com­isiuni de experți care se va intruni in altă localitate și va examina mai de aproape toate problemele asupra cărora se do­rește stabilirea unui acord cu Rusia. urx' nara Șezătoare școlară la Ateneul din Tatarași Eri după amlusi, a avut loc la A­­tenaul Popular din Tateraș­, o foarte reușită șezătoare școlară, organizată de corpul didactic și comi­tal­iar al școiloi primare de feta No­­șoc­ 1 „Carmen Sylva“, sub direcția d­nei Veturia Botez. A netatat foarte wu­tă lume, e­­a a aplaudat cu căldură pe mioste'e ele­ve ele șsoare', oare s’au diatin». S’au resitat poeții de către eleve e Șlarie Mărioara și Elena, Florentina Slavici etc. Dansurile naționale eu fost »inrist executate, da asemeni și ea enata in vvrem­i­n Mileu și piesa Florile, precum și dansul „Rănciu­­ne!”cu unda elevele purttu frumoase costume. Felicităm pe distinsa directoarei d-na Veturia Botez, care are meritul de a fi făcut o inovație prin easme­­na, șefâiori școlare, care sunt de cel mai mare folos pentru copii. Un grup de experți din Danemar­ks au foslt la Arid pentru ca să În­ceapă tratative cu direcția căilor fe­rate partic­ulare din județul Arad. Tratativele, după cum aflăm «e ar­­measă favorabil. în fu­st’va căilor fe­­rate aradens e irceputul unei n­u­cal msri ce se va porni pentru mânerea cu f­rent elet tric a tren­urilor din Ardeal. La Sibiu a avut loc silele trecute o conată urre­ri­oara Inafară da­r 1*­­o trisearga industriei ardelene s­i puă in discuție ași cheetimi ai căilor ferate. «YiNIMINTU £ Dí N. Târg­a la Iași D. Neoulat lorga s­eoatt id­etual viață in localizată, primit in gs*a de d-m­ie Simtonanen fi­llarmaceiQU din ți part*! 80ofet*!»! psntru pro­filaxia tabercd­oxeî, da atuasu­ ii in­stituți, in frunte cm preșadinteîe tar­d. Pertenie, prea«*» șî da membrii gre­­pire! nețlonch­et domoarats. La ora­ 10 și jumătatv, d­eorga e țint o conferință in ani* Dniverel­l* țet, in folosul societăței de științi, iar la ora 5, o altă conferință in folosul sosietiței pentru profilaxia tuber­­culosei. La ora 12 a luat masa la părintele Tinoopa. Împreună cu fruntașii na­ționaliști democrați, iar seara s’a ra­nevoiat in Capitală, avănd azi a lus parte la Rnedamir, unde are loc o Ședință festivă. Afiăsa ca părere de rău inaațarea din viață a d lui Gh. Btoeoescu pa Uisful orașului Ploești, fratele d oel Antonneta D George Ion. Eri a avut lng logodna d-lui că­pitan Grigori Bădulescu, cu mult in­­căntătoarea d ra Siitaro, și d lui Sonteri, directorul fiioa d nei regiune­ ceferiste. Cu acest prilej fsireu­, o serbare cămpenească a Întrunit tot leșul din tras la pepiniera de la Ciurea, ca oaspeți al d-nei și d lui B&utaru ,« fsireu­­rile unanim», adăugăm din toată inima și pa ale noastre, Liga Culturală la Iași Sâmbătă s’a prosalit la reainstitui­­rea secției ligei culturale in localitate. După pătiva cu rănilor, s’e ales in unanimitate ca președinte de onoare pa d. Th. Burada, cunoscutul nostru etnograf, iar na președinta nativ pe 8. Si Arhiereul Stoole. Ca membri­ In comitet, au fost aleși d nele :Maria Petrovici și Suda Teodorescu și d-nii C. V. Praja, dr. Zoianu, Ifri», N Șorban, Sever Zote, Nastase, A Ciolan, I. Șoarec, N . Bogdan. Ca Becratari generali, d nii C. Faur și Bajenaru, Repararea Bulevardului Fer­dinarul De mâine Începe paverea cu granit a stradal Bulevardul Ferdinand ca dacie de­le gată spre Piața Unirei. Lucrarea este executatft de nocieta­­tea de constrinț­ani și locuinț­­eftine ---»«o Duminică 21 Mai, orele 4 jum. p. m., va avea loc in Aula Universităței, conferința d­lui Polizu Micșunești, a ivocat din București, d-sa va “vorbi despre „O­mul politic și Femeia in po­litică LA TEAT­JUL NAȚIONAL ! A«tă ceară sa va inva­da către echipa Iasțm­ini Național din Boon­onregti In frnute on maastrul C. NOT­TARA : SONATA UMBRELOR, piecă In 3 aste de A. Dominio. m După cererea generală se va juca pentru a doua oară la 24 Mei: „EX­TEMPORALUL“ cu ansamblul teatru­lui popular din București. In frunte cu d. I Morțun, Biletele la Agenția Brișca. Cu incepere de mâine scara, prețul unui pe­t, la Vagon-lită dis­tanța Iași-București e de 275 lei in joc de 143 ca pănă as:. Ut Vîntut O vie îs Copou și Casele din Str. Corni 4, imediat libere. Ultima oră ora 12 a­ni. înrăutățirea stărei sănătăței Principesei Elisabeta Buc. 15 Măi D. I. G. Duca a fost înștiințat ori din Atena că in ultima săptă­mână starea sănătaței Princip­es­ei Eu­sabet­a a Greciei a devenit foarte gravă. S'a produs un abces la plămîni, care supurează. Probabil că a stazi familia regală va pleca la Atena. . Arestarea unui terorist Genova 1B Mai La Genova, a fost arestat Boris Savinaof on terorist antibo­s­ilB. Un imprumu­t pentru Iugoslavia Belgrad li Mai Guvernul Iugoslav a primit o ofertă din partea unui consorțiu a­­merican pentru acordarea unui împrumut de 100 milioana dolari pa tar* men­da 30 ani, Eesvrătirea Unor marinari la Brăila Brăila 15 Mal La Brăila marinarii da pe bordul vaporaiai olandei „Mari«* s’*u­l«s- ViAíít, cerând avpre« «alsifiilor. Ei s’au purtat a^risir­ea ofițerii de­ ps vas. Intervenind autoritățle militare, n­aiftsa * fost restablitä. Ultima ori ora 3 p.m. Ulfîmiîs zile de la Lenova (renova 15 Mai Lloyd George și răspunsul rus C omisiune a­­ farcrilor rum, s'a întrunit Sâmbătă. Lloyd George, după m a calificat răspunsul rus ca un domment pro­vocant,a propus constituind unui comitet de experți, care să studieze ches­tiunea și totodată a arătat c­ l ar fi nimerit un pact provisor intre Rusia și statele Europei pentru evitarea agresiunilor, pănă la tranșarea chesti­unilor ruse. Sub numele balic, Schmiser s’a raliat la această părere. Barthou intervine din nou Barthou a subliniat că tonul răspunsului rus constituie o experi­­enți sufi l­sată că negocierile cu bolșevicii sunt imposibile. % O ședință intimă A doua zi a’iti intrunit intim repi*egenta<2i’l puterilor cari au convocat confaristi, precum și seai a­ Poloniei. Romaniei, Sued­ei și E­veției, sub pre- ședer­ția lui Fsota, H’au produs oarecsri divergenți de păreri, in ce privește modul cam să se continue tratativele cu Rusia. Șidința ».’a­u minat pentru după amiază, pantru a se lăsa timp să sa facă acordul particular intre delegați. S’au întrunit și subcomisiunile politice. Delegații germani și ruși erau absenți. Exposed­­iul Lloyd George Lloyd George a făcut un larg expozeu și a propus convocarea unui cod misiuol pentru stistarea diferitelor probleme in legătură cu Rus’a Barthou a admis in principiu aceasta, insă fără p­artciparea experților germani și ruși, Sshatt er s’a alipit la teia eugleift, * Propunerea d-lui K Brătianu D. I. Brătianu a propus o soluție i­opleiuitoare, să fia invitați de' legiț'i ruși, cănd a’sr crede că aceasta e oportun. * Presa engleză și atitudinea lui Lloyd George Atitudirej lui Lloyd George in chestiânaa răspunsului fin, esta apro­­bată de presa englesă. Vor fancticaa trei comisiuni mixte pentru studiarea criestiunilor datoriilor nnle a ore­ditelor și a proprietăților private. A?88 în 3 comisiuni vor pregăti terenul unei conferinți alter oara chiar la Moscova sau la Genua, La un viitor nedefinit * Atitudinea lui Poincare Poincare vrea ca conferința din Genua să se rupă imediat, pe că ș­i altă parte vrea ca ea să se prelungiasca după 31 Mai, iar comitetul pen­­tru afacer­e ruse, să fie alipite de reel la conferința din Genua. * Barthou crede să nu se facă mai multe concesiuni decât cele făcute prin minum­ul aliaților, invităndu se și acele țări care până acum n'au fost reprezentate.­­­­Un răspuns rus Delegația rusă a răspuns oficial la nota Papei, arătând că In­suala e deplină libertate a conștiinței și a anstalnic Banca „Raiunea Boului“­ ­-SOCIETATE ANONlMfi — Sediül Central: Iași Sucursale: Chișinău, Bălți, Reni. Agenție: Chilia Nouă CAPITAL STATUTAR: Lei 30 000 000 CAPITAL INIȚIAL: Lei 10,000 000 REZERVE: Lei 1.000,000 ii i­ im wm­mammmmm — 3 «Q CS «TES "TS^ C"* nn ■ti «feV NÎS? ««to ■minnal nLi EMISIUNEA II a de lei 5 000,000 in 10,000 acțiuni la purtător a căte lei 500 fiecare _______­­Consiliul de Administrație, potrivit dispoz­ț­unilor Actului C­on­­stitetiv și a alt 6 din SUfi­tea dens în ședin­ța de la 19 Aprilie 1922 sporirea c­apitalului in ț.a l »I Bincei ,.UNIUNEA ROMANA* de la Lei 10.000 000 la Lei 15.000.000 prin imisiunea unei a doua serii da 10.000 acțiuni 1* purifitor a lei 500 focare. Această emisiune este azeivstă vechilor acționari, care au drept la o acțiune rouâ pepii« depă a­țvri vec­hi, pe cursul nominal da lei 500 fie­cari, pu­s Hi 25 pettre poperirea cheltuelilor de emi­­s­une. Bübsszierile vor incepe de la 15 Mai a. c. și vor continua pănă la 31 Mai a. c. epocă in one­­­nii Acționari urmează să ii exercita dreptul lor de preferință, prezintănd spre stampilare acțiunile vechi. Domnii Afț­orari, care nu și vor exercita in termin acest drept vor fi considerați că au renunțat la dânsul. Acțiunile nesubscrise rimiSn la dispoziție Consiliului de Admi­nistrație, care le va re­partiza și atribui, după cum va crede de cu­viință. O dată cu subscrierea se va depune de fiecare acțiune și primul vârsămănt de lei 250 plus și 25 cheltuclile de emisiune, loial lei 275. Al doilea versamănt de lei 250 se va efectua la epoca pe care o va fixa Consiliul de Adm­iratrițe. Se primesc și vărsăminte integrale. Nouile acțiuai vor participa la dividendul exerc­ț­ului social Î9 £ 2 pro raia temporis, adică in raport cu cuantumul și data vărsămintelor. Subscrierile se vor face la: Banca „Uniunea Romănă“, Ia­și, precum și la Sucursalele sale din Chișinăiu, Bălți, Reni, Chilia Nouă. Banca „Agricolă“ București prec­um și la Sucursalele sale Boto­șani și Roman. Banca „Comercială Națională“ din Cernăuți. Banca „Dorohoiului“ din Dorohoi. Consiliul de Administrație, A % >

Next