Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)
1922-05-14 / nr. 354
= ANUL AL XXNO. ți . M ttv ValstoiUa ! A fi - AMI piața mint 50 Bani @rai !! parfitiunni Benocitf Duminică 14 Mai 1922 INSERTII Ș !RECLAM E 2 bl miadta! Un nam&1 vechi» ita Santagiul bolșevic Telegramele de astăzi aduc, in rezemat, amănunte mai precise asupra răspuns«!*» Rusiei la memorandul Aliaților. Intr’un articol anterior, am dovedit că acest răspuns, care e o lungă pledoarie comunistă, este inacceptabil. Toată presa franceză comentează în acelaș aenz documentul rusesc. Se pare totuși că delegațiile britanice și cele italiana sunt de părere a continua tratativele cu Gherin, redactînduse un alt memorand aliat către delegația sovietică. Franța consideră de prisos ori«ce altă Încercare de înțelegere cu Rusia. In acelaș timp cu înmânarea răspunsului, guvernul de la Moscova a făcut să se publice in presa mondială tot feli de știri alarmante. Trotzky, într’un interviu, declară că Europa, refuzînd ințelegerea cu Rusia, in feul cum vom bolșevicii, merge la trolă. Două armate rusești catassunt concentrate la granițele României și alte două la ale Poloniei, ba chiar și Japonia e amenințată cu urgia rusească. Am discutat aceste știri senzaționale, inserate cu prea puțin discernâmînt chiar de ziare serioase și am aratat că ele constituesc o încercare de șantagiu asupra Conferinței. in dorința lui de a face impresiei guvernul rus, fără a ține socoteală că se contrazice de la o zi la alta, declară că Basarabia e o chestie națională!J și deci va trebui să se discute separat. Tot astfel face rezerve asupra statului quo teritorial și politic și in ceea ce privește celelalte state vecine. * * * Răspunsul rus nu acceptă art. 1 și 7 din memorand, cel dintăi privitor la propaganda comunistă in țările străine, al doilea la regimul proprietăților supușilor străini in Rusia. Aci guvernul moscovit se sprijină pe dorința partidului muncitoresc rus, care nu poate a renunța la principiile sale internaționale. Nu știm dacă mai există un astfel de partid Ceea ce se știe e că se menține prin regimul bolșevic teroare și are împotriva lui întreaga țărănime. Un publicist francez arată in Le Journal că până acum guvernul sovietist a împușcat 1 680 000 de persoane, adică pe „burjui“ și pe intelectuali Nu există nici o dictatură a proletariatului, ci numai dictatura sîngeroasă a lui Trotzky. Guvernul de la Moscova face pe naivul cînd iși inchipue că statele burgheze ale Europei vor adopta principiile lui in materie de proprietate si vor primi naționalizarea averilor supușilor străini. * * Si „Ultima oră“, înregistrăm felul cum a fost primit și comentat răspunsul rusesc in statele arate, in cit focot’m inutil a mai adăoga și comentariile noastre. Ca rombi, avem un singur intim in Rusia : tezaurul național de la Moscova. După ultimele știri acest tezaur sr fi redus astăzi la 15 milioane franci in aur. Guvernul rus nu facăpat, de aceea el sa încearcă a repune in discuție chestia Basarabiei. La un moment dat, Cicerință declare : „recunoaștem alipirea Basarabiei la Pronulaia, dar sa să renunțe la tezaurul ei“. Acesta e un capitol al șantagiului rusesc. * * Concluzia noastră e aceiași. Europa nu se lasă convinsă de binefacerile paradisului bolșevic al lui Trotițky. Ea nu își entuziasmează de canibalizmul și nefrofagia pe cari acest raiu le a adus in Rusia. E regretabil pentru poporul rus, demn de o soartă mai bună, dar el și numai el e dator să scuture jugul bolșevic. Europa civilizată s’a convins că nu poate sta de vorbă cu moderna bavarie de la Moscova. Numai 15 milioane ruble aur. Lin stocul nostru metalic al Eineii Nationale, in valoare de 315 milioane franci aur, căi cuprindea tesaurul nostru care a fost depositat in timpul resboiului la Moscova, nu a mai remas decăt 15 milioane ruble aur. Restul a fost papat di bunii noștri comunici, cari astăzi, după ce n’au prădat, mai au îndrăzneală să discute chestiunea Basarabiei și să declare la Geneva că nici nu vor să știe de tezaurul de la Moscova. Exportul general Văitoianu, ministru de Interne a luat o măsură ce va fi unanim aprobată : libertatea exportului de cereale. Intr’un articol al nostru, „Politica griului“, am discutat chestiunea și am cerut abolirea măsurilor vexatorii luate in această materie sub regimul averescan. Cerem numai un lucru : să nu cumva să se revină asupra dispoziției bune luata de ministrul de interne. Să se pună capăt scandalosului regim al permiselor, care a făcut celebru pe d. Octavian Tăzlăoanu Guvernul să aibă grijii de consumul intern, dare să fie asigurat; restul să fie liber la export Statul să nu aibă alt amestec decât acela de a percepe taxele de export, luând măsuri din timp ca transporturile să fie intensificate la toamnă ce au venit, se zice, sute de locomotive din străinătate ; să se infiinteze mereu trenuri de marfă la strîngerea recoltei In acelsș timp, epoca guvernul să stîrpească abuzurile ce se făceau in trecut cu acordarea de vagoane Libertatea exportului de cereale e o măsură bogată in consecine Respectîndu se munca producătorilor mari și mici, cari vor putea beneficia nestingherit de toate roadele ei, cultura pâmîntului se va intensifica și toată Țara va cîștiga de aceea aprobăm in totul măsura dlui ministru de interne, rugîndul să vegheze la stricta ei aplicare. Dar asupra acestei chestiuni vom mai reveni. 0 delegatii de germani In Capitali. In curând va sosi in sapitală o delegațiune germană, in vederea ținerei unei conferinți, care se va ocupa împreună cu reprezentanții guvernului nostru cu chestiunea bunurilor germane puse sub sechestru la noi și tot ce trebue să ne residue Germania, din ce ne-a luat, in timpul ocupațiunei. . Mâne 1 Mai st. v., va fî serbătorit de către toată muncitorimea, ca și de toți ceii cari cunosc pe 1 Mai el vechi, erm i se spune. In legătură cu vizita pe care a făcut’o d. dr. Anghelesa cu ministrul instrucțiunei publice la Universitatea noastră, ea nu se reduce de căt la aflarea nevoi o multiple de cre sufere barta noastră instituțiune culturală. In ce privește conflictul de la Universitate, ministrul instrucțiunii s’a exprmat că aceasta privește in primul rănd pe profesori, d-sa ici’sî mod totuși ca, pentru bunul mers al »castei instituțini, cu o oră înainte să domnească iarăși buni înțelegere in sinul Universității. In preța o pereche da găini se vinda cu numai puțin da cat 100 las perechea. S’cu pan cu tot dinadinsul femeile da la țară să ajursgă repede mtnoalule Aseară s’au întrunit membrii consiliului profesoral al facultății de medicină, sub președenția d-lui dr. C. Bicaioglu. De astă dată, au luat parte la ședință toți profesorii facultăței, rezolvini in cea mai perfectă înțelegere chestiunile la ordinea silei. Duminici 14 Mai orele 3 p. m. are loc in sala Ateneului popular din Tatarași, o șezitoare școlară, organizată de comitetul școalei primare de fete No. 1 „Carman Sylva“, sub direcțiunea d-nei Veturia Botez, in beneficiul școalei și a Ateneului popular Tatarași. Leal a foet cotat eri 7 9 16. La București a încetat din mață dra Agae Negruzzi, mama amicului nostru, d. Ștefan A. Ngruzzi, fost prefect și deputat. Rugăm familia sadurerată să primească expresiunea profundelor noastre regrete. !n privința notiței de eri referitoare la părintele Gheorghe Tudorache.Sfința Sa s’a prezentat la redacția noastră, arătîndune că femeea de care se vorbește c’ar fi in serviciul primăriei este in ’serviciul Sf sale, iar cei doi oameni sunt in adevăr podari, insă au venit la domiciliul părintelui Tudorache spre a ridica gunoaiale pentru cari s’a plătit taxa comunală, iar nu ca să lucreze in grădină Luăm act de declarațiile părintelui Tudorache, făcând cuvenita rectificare. Alegerile parțiale Candidean* le Seust, in alegerile parțiale da acum, din partea guvernait, d-nii gen Mărdărescu la Mehedinți, Drăghicescu a Putna, Petra v Missir la Suceava, Ludovic Dacș la Cetatea Albă, Dumbravă la Chișinău, Boloveanu la Bălu, Goeroes la Ciao (Ardeal), Buzdugan la Rădăuți și Chirilov la Ismail Duminică 14 Mai 1922 ora 2 după amiază, va avea loc adunarea generală, a asociației invalizilor de răsboi din România Mare, Filiala Iași, in amfiteatrul liceului Național din localitate. La această adunare va participa și președintele centralei București care va face comunicări importante privitoare la situația invalizilor toți invalizii ofițeri și grade inferioare sunt stăruitori rugați să participe. Președintele Fialialei Iași. Căpitan Emil Miclescu Nenorocirea de la baia Pogor — Stabilirea responsabilităților — Anohata cu privire la atabilirea responsabilitate, privitor la catastrofa da la baia Pogor continue Arendașul invoci oa aoură, ei baia funcționea și altfel aai da sile și nu s’a întâmplat nimic iBasă, oara bias înțelea nu poate reduce nimic din responsabilitatea neglijenței, care a costat viața a patru muncitori, ti Cele intamplate insa, au atras atențiunea autorităților si asupra celorlalte băi particulare. In adevăr, ă dr. Autonom Georgeoau, prefect de poliție, a cerut administrației comunale, închiderea temporală a tuturor băilor comunale pentru a se verifice felul lor de funcționare și luare de măsuri, pentru a nu se mai Întâmpla nenorociri da felul celei de la baia Pogora Pini la acest moment, dacă nu n’a putut stabili exact identitatea celor patru victime. Poliția face in această direcție întinse cercetări. Cu prilejul turneului Ion Manolescu la Cernăuți, din indemnul studențimei romane, n’a luat Inițativa ridicării unui bust al martiri Patra Lioiu in foaierul teatrului din localitate și nn in acest scop s’a deochis o colectă. In urma schimbării bruște a timpului serbările anunțate la Copou pentru azi 13 și mâini 14 Mai, au loc irevocabil Duminică 14 Mai ora. 3 p. m. va avea loc adunarea generală a membrilor cooperativei corpului didactic din Iași, in localul cooperativei ațr. V. Conta 21. La ordinea atlet: 1) Aprobarea bilanțului prin care se acordă membrilor maximum de baneficii permisa de legea cooperaților, adică 8 la suti dividend la capitalul de poc și 4 la sută primi de consum la valoarea totală a consumărilor făcute de membri, ceia ce va incuraju foarte mult pe membri, fiind olaunt unfa cari au depus un capital de 50 - 60 lei și vor primi 150 -180 lei ca beneficiu pe un nr. 2) Demisia președintelui A. D Atanasiu, a membrilor din comitetul de aceie, a ocuzorilor și alegerea altui consiliu. Alte chestiuni. Aceasta fiind a doua convocare, se va țnea cu numărul membrilor prea lenți. Prințul Noolan a sosit la Paris ,1ilele trecute și a fost imediat de a vizalta pe Regele Alexandru al Serbiei, luând parte la un dejun oficial in onoarea sa de către colonelul goi na Buțm Prințul apoi a luat cesiul la Princesa Cristoghe a Greciei și dejunul la consilierul de Iggație Stoicescu Alegerea dela Federala Orapesti Duminică 7 Mai, a avut loc o adunare generală anuală a federalei oo» operativelor orășănești, S’ău reale», in consiliul de administrația compus din 12 membri, cei ieșiți la sorți Comitetul a’a contituit in chipul următor : d. Cf. Ifrim, președinte, preotul Vfsil SuBBou, vicepreședinte, d-nii C. Gușă, Musteați, Nedelcu, Hațanu, Luchian și preotul Vârlăneanu, comitetul dirigent Censors au fost aleși d nii Mihalcea, Machade și C. Vasiliu. 25 In județul Sălaj au fost suspendați Institutori confesionali maghiar fiindcă in anul 1920- 21 nu a’au conformat dispoziț’i’or guvernului, ei au propus in acel anșadar istoria și geografia Ungariei. Institutorii confesionali argumentează, că ei primesc dispoiițiile de la autoritate confesionale și că nu’u făcut altceva decât au executat dispozițiile primite. incursiunea școalei „Reuniunea Femeilor Romane din Iați“ in Bucovina Elevele școalei „Reuniunea femeilor Române din Iași“ au placat Joi 4 Mai in exmmiume in Bucovina, sub conducerea distinsei directoare, dna Gavrilanou și insoțite de corpul profasoral și doamnele din comitetul central al Reuniunei, un fronts cu d-na Zce Gh Mirsisson. La ora 5 după aceasă au ajuns la Carnftou. Un numeros public prin cari toate notabilitățile orașului erau la gară. Elevele filialei „Reuniunei" din Cernăuți se aflau pe peron în directoara lor d ra Lavinia Ștefănescu. Din partea oficialității erau de față d-na și d. ministru Nistor, d. primar, d. general Mircescu, colonel Schipor și ceilalți șefi de autorități locale. D-na Nistor, președinta comitetului „Reuniunea“ din Cernăuți și d nele din comitet au urat bună venire ieșenilor. Cu vagoanele de tramvai, puse la dispoziție de Primăria, elevele „Reuniunei“ au plecat capitalul central și cel de alienați, unde au fost găzduite cu multă bunăvoință. La spitalul central, unde a fost gfăiduit și corpul profesoral au fost primiți de simpaticul și cunoscutul medic legen Alecuțu VrăBcaaan—chirurg șef al Spitalului. In ziua de 5 Mai elevele au vizitat școala de țisetorie, Catedrala, Palatul Reședinței, Univereitatea, Parcul Do*mente, școala Normală, Palatul Național, etc. In sala musealul industrial a fost aranjată cu mult gust exposiția Reuniune din Iași. S’au putut remarca lucrări fina de lingerie, croitorie, țesetorie și legătoria admirabil exeantate și cu un deosabit gust artistic. Expoziția s’a decohla la 5 Mai dimineață și a fost Închisă Marcuri 10 Maiura 6 sara. In tot acest timp d reia Anton și Ionașcu eu condua in exposiția și au dat explopul numeroșilor vizitatori români și straini cari au adus lauda muncei fără preget și guerinul rafinat ca care au execută la șapelă comenzile. La 6 Mai excursioniștii au pictrat la ora 5 dina. la Patna. Aici au fost primiți in urale enmifaate de mult popor romăneac in frunte cu autoritățile locala. S’a visitat chilia sihastrului Daniil și fabrica de sticlă. La fabrică n’a servit de către detinaul director al fabricai, d. Fischer și personalul superior al administrației, Impreună cu d. logot. Radu din jandarmi un popion dejun li care au participat și țărani fruntași din sat. S’au ținut entasiaate discursuri de Înfrățire. După masă excursioniștii au plecat să vizitesi mănăstirea. . La eșirea din fabrică el a distribuit fiecărui vizitator câte un obiect de sticlă de amintire: vise, pudriere, pahare, etc., cu vederi din Putna La măntatire excursioniștii au depus o frumoasă coroană pe mormăntul lui Ștefan cel Mare și s’au ținut cuvântări ocastosale S’a vizitat apoi muzeul mănăistirei, care adăpostește o comoară de lucrări de artă pa lar aeturl demftinele Domnițelor de acum 500 ani, evanghelii scrise pe pergament, cruci, paftale, cadelniți graie de aur și argint frumos Incrustate cu petre prețioasă, (Un arms) Starea d-lui Take Ionescu Ultimile știri asupra stărei sănătăței d lui Take lonescu arată că ea e satisfăcătoare. Dl. Take Ionescu va sta la Roma pănă la 1 Iunie c., de unde va pleca in altă localitate din Atelia, unde va sta pănă la 1 August ». c., cănd se va reîntoarce in țară. i S’a interzis d-lui Take Ionescu să se intereseze actualmente de chestiunile politice.