Evenimentul, aprilie-iunie 1922 (Anul 30, nr. 323-389)

1922-06-24 / nr. 385

ANUL AL XXX-No. 385 im uniiiimmiin im­m»iiiMii«—iimiui iii......................50 Bani Sâmbătă 24 Iunie 1922 f= $­e&ac\U % $ ^Am\bvisfe%V\a U |1­m­u unirea li.ii› aî partidul« Democrat Franța și moartea lui Take Ionescu­ D. Pornea, e primul ministru al Franței, a­­ adresat d-lui dr. Toma Ionescu, fratele marelui dispărut, următoarea telegramă : „Poarta mișcat de moarte a tratatul si voastră, vă »rog să primiți condoleanțelo guvernului francex, la oara »adaug sentimontolo mele personale­. • ___________________(at). POINCARE. TAKE IONESCU O telegramă laconică sosită ieri in țară, »dac« o vrs­te din cele mai dureroase pentru noi. Take Ionescu a murit. Răpus de o boală grea cu care a luptat îndelung, asupra căreia se părea totuși un moment s ă triumfase,—el s’a stins pe pământul Italiei acolo unde cu cătata să plămăci mai in­aint­e, concepțiunile politicei sale exterioare primiseră consacrarea ca­lui mai desăvârșit succes in­taia tuturor statelor lumii. Dacă patru ultimii patruzeci de ani de viață politică a României Take Ionescu a fost inteligența sclipitoare, energia combativă, spiritul inaintat și mereu înțelegător al vremurilor, dacă a robit cu talentul său magic sufletele contemporanilor, smulgând deopotrivă admirația­­sa prietenilor și adversarilor săi,—in vremurile actuale, prezența in arena politică a unui om cu vasta sa experiență, pătruns a­ bănc de sentimentul orbinei și al răspunderii, era un factor esențial in echi­librarea forțelor in luptă și o garanție a victoriei împotriva spiritelor tulburătoare și dizolvante. Moartea sa lasă un gol imens, care nu se va umple. Take Io­nescu era necesar țării, el ii oferea încă puterea neștirbită a facultă­ților sale alese, pe lăngă autoritatea necontestată a unui om de gu­vernământ. Ixx orientarea politicei nosstre exterioare, Take Ionescu a fost cel mai înfocat susținător al intrării in război alături de Aliați, și a co­laborat apoi in cele două guverne ale lui Ion I. C. Brătianuu la opera de jertfi și de sbneystîsne care până la urmă ne-a «uns victoria. Con­secvent politicei sale, el s’a străduit ca să păstreze, strânse, legătu­rile țârii cu Aliații, și să’i asigure prin federațiunea unicei înțelegeri o sitmțiune căt mai puternică la mijlocul foștilor săi dușmani. Partidul național liberal aduce astăzi omagiu­ suprem unui adver­sar real dar și a celui bun Român a cărui prezență in viața politică a stilului iossian, păstrarea tradițiunilor de ordine și demnitate, nece­sare acum mai mult de că oricăroi. Adânc indurerați, luăm cea mai vie parte in acest mare doliu, pe care-l resimi­m la fel cu prietenii săi de aproape și cu întreaga suflare românească. „MIȘCAREA« I prin moartea lui li se dăruește amnistia, Take Ionescu lasă in urma lui două­­ legate. 1) Linia dreaptă trasă de el in poli­tica Externă, 2) Ponderația și ordinea de Stat in politica Internă Toți cei cari I au iubit și leau urmat au datoria ca un ultim omagiu, a-i res­­pecta opera și a se strădui a transmite mai departe ideile și­­ sentimentele lui. Eu­geniu Catargi team !»«­ wom­»»iu war «ar.tr«'' i­or&invma&xff'. T al* Tal* Torcând »’a născut I ®, 13 Oc­­tombri*,1808 In Ploești, decî avea 64 ani­­ Doctor In drept de λ Psrio. A iatra, in viața politică, făcănd parte din gruparea „Romănulul" Elmesít de mare valoare, la 1884 a fost tri »sas in Ca­ ț­ară, imediat după revizuirea Constituției. Timp de doi ani a fost, unul dintre călduroșii sus­ținători si guvernului I. Brătianu la Parlaméur, A luat apoi o parte vie la campania opoziția­ unite, cere a procedat șî a grăbit retragerea gu­vernului liberal i­­n tot timpul campaniei, a fost unul din c­i mai energici oratori In Cameră pr in întrunirile publice. In Decembrie 1891 a intrat de­fi­­nitiv in partidul conservator, enca­­răndu șî űa la inaepist un loa de o­­noare prin inteligența și desăvârșitul rău talent oratoriu. De la 1891—­1895, este ministru al instrucției, in mare calitate realisat­­să reforma importantă, din Ianuarie- iulie 1900 ministru de finanțe și de la 1904-1907 iarăși ministru de fi­nanțe și unul din cei mai impor­tanți membri al cabinetului Q. Can­tacuzino. La i­e­putul anului 1909, a con­struit partidul conservator-democret. Tika Ionescu a fost unul dintre cei s­ai populari bărbați politici, in jurul sărtcii și cu ocazia reelienurii pentru desrobirea neamului, *«’eu a­­dunit numeroși bărbați­­ politici ai țarei. Lui și lui Nicolae Filipescu, se poate­­ ține, sa datorește intrarea noas­tră in secbol și formarea României Mari. Tak­e Ionescu , veste rea aduce din Roma moart­ea lui Take Ionescu. El plecase cu sora lui, acum trei luni in Italia pentru a se odihni, in urma muncei continue și gre­le depuse in cele două ultime guvernări. La începutul călătoriei lui este atins de febră tifoidă, căreia i rezistă datorită unei tari constituțiuni, aproape nouă­zeci de zile-până azi-când slăbirea inimei îl lovește pentru tot­dea­una. Cu moartea lui dispare cel mai mare om și ultimul din Galeria Marilor oa­meni politici pe care i­a dat Țara Ro­mânească. £ 1, intră pentru prima oară in in guvernul Lascar Catargi și timp 1891 de 33 ani servește Țara și partidul Con­servator cu tot devota­mentul și inteli­gența superioară, punînd veșnic intere­sul de Stat înaintea interesului privat. Se desparte in 1908 de ceilalți pe chestia reformelor democratice și se unește din nou in Mai 1916 pe Marea problemă Națională in preajma răsbou­lui nostru cu nuanță conservatoare­ cu Nicolae Filipescu stabilind acordul de­plin și asupra reformelor agrare și elec­torale. Din ceasul când Țara iși ave­nul angajat el nu încetează o clipă desti­nși da întregul tribut fără a­­ pune la preț Nu încetează de a povesu­i guvernul Na­țional, și cu toate elementele de muncă și de valoare din ori­ce grupare pentru a contribui cu toții la înălțarea presti­giului Țorei. Ultima lui guvernare a reprezintat dorința de a realiza unirea reală a tuturor fiilor din toate colțurile românești. El iubea Ardealul tot atât cu­ Moldova Bucovina și Basarabia tot atît cît Muntenia, de origi’nă ploeștean el avea un vis, întregirea României. Cu ideea unei guvernări Naționale el pleacă dintre noi cu ultimul și singurul lui regret, de a nu și fi putut­ îndeplini sarcina până la sfârșit Take Ionescu, după Pacea de la Bu­curești din 1913 vede cum Romînia­­ are să ocupe un loc de seamă in politica Europeană De atunci el începe a pre­găti opinia ’’publică in­­ direcția ’ unei politici de Independență­ iar in 1914 de la declararea Răsboiului Mondial își afirmă pe față politica Națională fără șovăire, susținînd o cu cea mai mare indîrjire la Paris, in zilele rele prin care trecea Romînia in 1918 întors in Țară iea Ministerul de Externe in gu­vernul avereseac cu singurul scop, de a înfăptui Mica înțelegere intre popoarele vistorioase, eșite și mărite pe urma Principiului Naționalităților. Concepția lui este azi Înfăptuită și realizată de el. Conferința de la Genova a fost teatrul acestei demonstrațiuni folositoare. Preocupările lui sunt atât de mari in Politica Externă a Romîniei in­cît lasă pe planul al doilea interesele de partid. In politica Internă Take Ionescu re­prezintă cinstea și loialitatea. Amicii săi politici cărora le a strîns mîna pentru ultima dată sunt partidul Național a d-lui Iorga și partidul Național din Ar­deal cu d n’ii Maniu și Vaida Cine i a cunoscut pe Take Ionescu in politică, nu a putut râmînea re­pătruns de admira­ție in fața superioarelor lui calități. Loial și cavaler atît cu amicii politici cît și cu adversarii. El a îmbrățișat mărinimia sufletească și toleranța,­de­licateța și formele, a inrăles slăbiciunea umană, dar nu a cunoscut vrăjmășia intransigent in chestia Națională a fost tot atît de intransigent cu cei cari au călcat d­in picioare. Cu el se duce glasul care de pe tribuna Camerei a a înfierat tradătorii Neamului și numei Presa franceză și moartea lui Take Ionescu Peri ®. Moartea lui Teke Ionescu a produs o vie emoție in toate cer­­curile pariziene. „Journal des Debate“ scrie un articol in csrc­e a zice ci moartea lui Teke Ionescu va cursa intregai Prad­ei o adâncă mâhnire. Romănta pierde unul din sfetnicii ei cel mai cuminți și mai experientați. Franța și înțelegerea pierde unul din prietenii săi cat mai credincioși. A­tit solul se sfârșește exprimând o adâncă simpatie fața de petriș marelui om de stat lovit de moarte atât de neagrop­­tat. Peris, — Ziarul „Tim­pe“ după ce Beiru­sBră strătite ta carieră politică a lui Tiko ÎO Hocen, și după ce smintește rolul atât de însemnat ce acest om da stat a avut in timpul neutralității­ României pentru intrarea in răsboiu a Românie­in contra puterilor cen­trale scrie: România pierde pe unul din conducătorii pai cai mai da sea­mă și pe un orator din cei mai dia­­­tinși, Franța pierde un adevărst pri­eten adănc devotat care din primal« ore a deslănțuirai răsboiului mandlei și a manifestat opiniile atfti de fățiș. Ziarul amintește apoi strânsa colabo­rare dintre Tika Ioneson și Beneș din care născut alianța de mită Misa Antsrti, Rub­ul e stete­au­Ionescu va rămâne pe veci lul Tiki legat de isteria răsboiului mondial și da acți­unea politică intera­ționala care a ur­­mat neincert dela armistițiu pănă as­­tăzi și mulțumită căreia pacea este «b, tăi! asigurată in Europa. Terminând „Le Tumps“ scrie că opinia franceză din toate toate orr-uriie va afla cu multă durere de disparițianea unuia dintre cei mai buni prieteni ai Fran­ței și ai civilisației, Ss comunică din Orșova că gene­ralul Franchet d’Esperey, a plecat de la Băile Herculvane. Cu o canoniertt franceză, va merge la Belgrad, invi­tat fiind de guvernul iugoslav să vi­ziteze câmpul de luptă de la Salonic. WrW*>­­irKMOR­D. Marou, directorul prefecturei de poliție a vizitat cun toate otelurile luând măsuri pentru a se reserve sectara suficienta pentru găzduirea oaspeților, cari vin Duminică in lo­calitate 1KSERȚ8 Șl fffiCLAJWB 3 tei (total Uq wmkf mirts î tai principii »este aflori­ta Iași O telegramă semnată de d. gene­ral Văitoianu, ministru de interne anunță că Principele Carol și Prin­­cipesa Elena, vor sosi Duminică ln Iași și vor asista la ședința de des­­chidere a Congresului societăței Ocro­­tirea Orfanilor de resboi. In urma acestei știri, reprezentan­ții autorităților s’au Întrunit ori și au ținut două consfătuiri in legătură cu această vizita­ AA. IL. Regale vor sosi in Iași Duminică cu tren special la ora 11 dimineața, vor fi Întâmpinați in gară de autorități, ofițerii superiori, trupe și personalitățile marcante din ioca­litats­ După trecerea in revistă a gardul de onoare. AA. II. Regale, se vor duce la Mitropolie, unde se va oficia un paraelis in memoria eroilor nea­­mului. La ora 12 din si, Principele Carol va primi defilarea trupelor in piața Uuirei. na Principele Carol și Principesa Ele­vor lua dejunul la Cercul militar. După prănz atât Principele Carol cât și Principesa Elena vor asista la prima ședință a congresului Ocroti­­rii orfanilor de război și vor onora cu presanii lor magi ce va avea loc la Copou. Seara va avea loc o grandioasă retragere cu torțe. A A­ LL: Regale vor fi găzduiți la Palatul matropolitan. INFORMAȚIII I $­­«mmm» . Un parastas se va oficia la Iași, in zilele ce urmează, pen­tru odihna sufletului marelui bărbat de stat Take Ionescu. Ziua și ora se va fixa la timp. da înscrierile la școala de Condnctori Onoriri Publice din Chișinăiu, incep de la 20 Iunie și țin pănă la 20 Septembrie 1922. Pentru ori ce informații a se a­­dress Cirisțiunsî Șsosîsi saru in bum­inatsialsti la Liosul No. 3 da­bieți strada Sadovaia, Chișinău. Cu începere de la 1 Iulie, s'au modificat, precum urmează taxe­le poștale. Pentru o scrisoare simplă a­­dresată fie loco, fie in ori­ce altă localitate din țară pănă inclusiv 20 grame, in loc de 50 bani, 1 leu. Pentru imprimate de fiecare 50 grame sau fracțiune de 50 gra­me câte 25 bani in loc de 50 bani. Pentru cărți didactice și litera­re, cataloage și imprimate de editură și librărie pănă la 2 legi. greutate, de fiecare 50 grame sau fracțiune de 50 grame cate 6­05 bani in loc de 50 bani. ■. Astăzi au început la Licaul Națio­nal, eximenele de capacitate de clasa IV-a.­­ Direcțiunea Liceului Național din Iași, face cunoscut elevilor, corespon­denților, părinților, profesorilor și tu­turor cari poartă interes de școală, că serbarea de fina de an, petirea promoțiilor și împărțirea premiilor pentru elevii meritoși ve avea l­a Duminecă 25 Iunie, orale 10 diminea­țat, in sala de gimnastică a școala! Elevii­­ o vor prezenta la repetițiile neaoasre ds­oor Vineri și Sămbătă (23 și 24 Iunis) orele 4 după amează. Direcțiunea roagă pe toți părinții și corespondenții să asiste la această mică serbare de inchidis de an. Serbarea steriliului anului școlar la gimnaziul „Stefan cal Mara" Joi 22 Iunie a avut loc la localul acestei școli serbarea școlară. Cornu a axecutat en afroei­ie di­ferite cântări, and condacursa pri­ Qspată a d-lui profesor de aanei­i Agepenen. Recitări bine reușite din partea elevilor. Dansul „Banul Mărăcine“, sxcoutat artistic de cier, un soonapanist de vioară da elevul Aschenazi din clasa Ha, Dlecurani directorului. Intr’o ini­moasă cuvântare arată «* scopul școalai aste mai mult îndrumarea elevului in viața practică prin cunoș­tințele căpătate In școală, mai ales astăzi după răsboiul expirat, trebue scfistul, inima inălțată, ea ne cores­pundă cerințelor vieței, și a ce ridica mai presca­da materielismul brutal, ce a copleșit lumea lumea, cănd tinde ai dispară și nobilul sentiment pa­triotic Da aceea in școală, ne adapăm și din vechea cultură, ca să ne îm­bogățim în fieful cu cunoștinți folo­sitoare și dătătoare da o viață sănă­tate. Ca o dovadă despre aceasta, este faptul present, oă ne­ am­ intere­stră și la bunele vechi obiceiuri, de a le distribui premii școlarilor muritoși. Acordarea de premii: clasa : pre­miul I Lambrino , premiul II loan Dimitrie, premiul III Solomon i Șlaim, Clasa II, premiul I, Mavromat­i Pan­deli, premiul II, Agipi D., pr tm aiul 111 Rabinovich Clasa III , presa vii I, Doda C, premiul 11, Braester Ato, premiul l­l Divid, Clasa IV , pr­emiul I, Inster Mendel, pr.nUni 11, Bar­ghar, premiul i­i Croitor«. Asistent Congresul medicilor la Chișinău Pănă acum 120 de medici au enu­n­țat ori vor sper in Ieși Lumi dimineață in victoria Congresului din Chișinău. Medicii vor­­ întâmpinați la gară de representanții autorităților și de medicii localnici­ D. C. Tomna­ti va salută In mutuala orașului. Congresiștii vor fi gânduiți parte la școala Reuniunea, parte la boonturi­ particulare. La ora 12 va avea loc o masă co­­muna la restaurantul Tanasache. Cu trenul de noapte, medicii vor pleca la Chișinău. Comitetul asociației generale a me­dicilor, secț­a Iași, e’a întrunit aseară și au dimentat câteva chestiuni, in le­gături cu congeisul din Chișinău. Două arcuri de triumf vor fi ridicate, in vederea trecerei Prin­cipelui Carol de la gară spre Mitropolie.

Next