Evenimentul, august-septembrie 1922 (Anul 30, nr. 415-461)

1922-09-27 / nr. 459

Solemnitatea de la Cimitir Dezvelirea bustului lui State Dragomir In ziua de Duminică 24 Septembrie c. la cimitirul Eternitatea Cuvântarea d-lui St. Braborescu artist al Teatrului National Câți­va prieteni adevărați au ținut al dovedi atcă­ prin alarmaarea ima­­ginei asilu­ a­tare a fost Stata Dra­gonilr—ci partea da frumos anonnaâ in anflatul finolrola dintre noi nu potte fi­­ toarel da m­aale, oricât da diatrogitoare ar fi, nu numai valo­rile vramei, dir și mai­­ las soarea ale ingratitudinei omenești. In­ acela sare s’au grăbit și rătapnndă ca pre­sanți­lor la pioasa manifestație artist, au făcut-o, cred, nu atât pen­dn­tru a tavidera partea de reali con­tribuția, pe cara actorul a idus.o la inițțarea unei Instituții da artă, esti mai cn seamă semnificație jertfa! Ini ca om in urmări ea unui ideal sfint. Intestrat au inteligenți vie (I stă* păn pa o cultură solid», care ar fi putut eu­ timpul ai 1 la apingi pa treptata unor situaț­uni înalte, preferat •& ne desprindă din c­drul a unei cariere strălucita­­r să se lese furat de miragiul oalei mai «buciu­mate dintre îndelatnicir', poata oh'ar a ace­ei mal­i fidarnice.- Să nu ne creadă. Insă, 0o gaitul noasta ! a fr­­ont stăpânit de cine­­tie sa manechină, din cine știa ce vanitate dorința copilărească — erau din nenorocira o fac soarta uni­i — de a și vedea numele proectat in linii uriașa pa­na fond da imidiat saccta — Mu ! Conștient da neaarlositatea unor ana­­manaa năxaiiți State Dragomir­a’a jertfit pa altarul finaaosului cu con­vingerea ei slcjagie o oaasa nobilă. — Behimbănd estetire pentru aaanst el n’a făcut altceva in credințe sui, de­cât sâ’și Iftrgaesoft care ai da not vite­­ze culturali. Și departe de a și fi eoootit terminat rolul da­rr­ a continuat an mai mult educat­or, a vizat dar au multe mijloace mai vii și mai elocvente, ale căror efecte (Me In­­ckipuia ia neiv,tez«a lai de visător Incorigibil, vuit mai puternici, infinit superioare! —Pantra oi State Drago» mi- a visat in testin nu au«ai­cs de obicei se redi, ei aceea c* ar trebui ei ne vedi: o șocală din care sufle­tul omenesc nestatornic și rin si îssi mor ban și mai frumos! Câți din vremea lui I an loțs la ași câți 11 înțe­leg anti­ si ? Puțini, foarte puțini. I­ar printre aceștia puțini, In afară de vechii lai cemtrași, de cei câți­va to­­varăși de nutsuliți, oari yi ea împle­tit cândva gândurile ca godurile lui, —In «feri ds D.va pe care nu numai curiozitatea ds a vadas dik­elindnas o operă de artă v’s adna aloi,­las parts in primal rând ala vi­i lui, elsvil lui dregi, pa­para maestrul i a iubit și ajutat en avânturi de adevărat pă­­rinti, — yl oari au ținut si arsta as­tftsi, că nu Intotdeauna Ingratitudinea eate moneda de rarnnoftinți cu care copiii rispiitesc dragostea ! trnda părinților — ci acești parint nu nu­­mai că l an înțeles, dar nici un altat încă i oar rar, extrem de l­an rar, pentru vremurile noastre da complec­tă sărăcie morală. Sânt sigur ci sufletul lui State Dragomir tresare In fare aveatul aot da pionai aducere aminte și Inecaroi poate ațigura mulțumită adevărat! din câta­i a fost dat să încarce in silele lui bane, yi de care a fost lip­­sit cu desăvârșire, mai alea in cei din urmă at­ ti vieții Iui triste si ahi­­suite Odinean­ă te in pana, gi să fia In credinței că cai oari nu l’*u altat până acot­ nu 1 vor cita nici de ed­ inainte, Cuvântarea d'lui Fm. Manoliu artist penelor­ar al­basțrului N»ț'on al Doamnelor și Domnilor, Ne am adunat in jurul arestat morm­­ânt, ce cuprinde rămășițele pămân­­tești ale ecsinia oara a fost Stați Dra­­gomir, pentru a ne Îndeplini o detalie pioasă ostră al, fost pentru unii ea» «arad­in­­ apostolatul on­talul dramatice, pentru alții luptător artei sed­enteze sec­ulas etsig­iră țtt in nume­le ideii de toaservtra a neamului yi proț­eș rea vii spre binele și miriras Patriei. State Dragomir insă nu y’a mărgi­nit activitatea numai pe acea'e două campűii largi si indeanul da anevo­­iase de străbătut in scurtai curs al unei vieți de om, ci a­ mai întreprins să străbată yi pe acela al literature", iibetind să lase ca moștenire romă m­amuiii lucriri originale ca: „Ștefan cal Mare“, „Ștefăniți Vodă„, „Ion Vo­­ai otl Uampiit, o trilogie intaralanți «in punctul da vădirii istoria yi al caracterelor urmărite In desfigurarea acțiunei lor, praeadita at „Regina Draga“, na építsd dismarts, deatul de Intarneant yi al an acenar, luat din viăți contamporani a poporului oărb, dornic de ayî valorifica nim­in­­țile cu­m­ stabilitate yl rsepeot da alne mángi. A mai adoptat apoi pentru scenai „Citibi­lloiaâ“, ca deosebit sac­­caș, „Fât Frumos din lacrime„yi «Sar­­manai 0100181«* ale marelui Eminen­­on precum gi­r„Cantor«» Romaniai dapi Alexandra Rasao­oara avu no­rocul El străbați aproape in întreaga Basarabie. Toate aciata lu scări, in­oară Dra­gomir iși atracnra Întreg­i aflatul eso, deci au rămas poata nananoaonta in­și onora dintre noi, da aigar c­ă vor­b eiteta ea lnteratal­ea mărită de ga­nsrtții la vi toara, atonei cănd parao­­nalitsta a omorii, cu toț­i ortegiul fac­­­torilor ce pun in vaai, diapare yi nu rămâne decât adevărata valoare t­o­pirii, trecută prin eita criticei nein­flue­nțată de nimeni. State Dragomir a foat un admira­­tor a lui Eaaineaca yi Alexandri yi di acela in m­ari­ila m­i n’a’.prtnt «țapi da sub impresia spiritalul ao­atator și jadecioa al m­aia și antitalaamul sincer și spontan al cato­rali Oa apa­­la in Ștefan oal Mara ca y­ in Ion Vodă pal Cumplit ranak in atâta la mini intrasigenta buni­lor yi drigua­­taa nau­rmar­ ti da neam­ul lega, Stata Dragomir având pultara tran­loitoare para l’a ffteat si priesapi o­ parale de arti yi daar aa aetor ai poată a la si reda, a foat un proprividoitor al sasasi irgene pentru o buni parte a operelor dlani­e, dar mai ales a­ia autorilor royi, pentru oara ai vada ci avas o prad­ia od­a deoalbeft, uniti cu o ujurătete nespus da mart dl «.’yi asimila. E destul arad ai apou ai Inei la sol nu au nncepot aetorul care ai’și dsa aaama da ea idea ■ foat ur­mărit Doatoin kl când a­i prin „Cri­­­mă gi Fida apert“, oa ai­ba in puiuți de a juca pa Radion Romanoviai, asa cum i’a Intala* si l'a lanat Stata Dra­gomir, dand an o aimpllaitata isbU­ teara acel eoloriț da hottrira yi ni* pasare, specific raaei alava da la Nord Doamnelor si Domnilor. Ați fătat an sat da mara p­atata aflatănd azi la parastasul obslat pen­tru och hai auQerilui lui Stati Drago­mir si Io analay d­aap­ul la den­ulirea buatulul aia rădicat da­nomiterii de inițiativi au conoaraul Instituției taa*­trale, al comunal lag­ yl ofrandela ad­miratorilor mult regretatului dispărut. Atenția «a gi ofrandele toastai dove­desc ei in lumna noastră tot mai «unt stricte sa nu pot uit», unele pe ar­­tistul care I s-a procurat miaunti prin cota sau da trlati­i prin tocul «eu ora­ din o­ot adevărului urmărit da autorii scrierilor dramatica, alteia pa omul si giariatul consacvant ideilor ce l’au pălm­iit in cursul traiului sen, iar al­tele pa portal dramatic care a cuge­tat si intrupat asana din trecutul la tor­ c al vieții poporulei nostru* Dragomir a foat an sofUt da om •burinmat de multala nstraganri pa yl da malie'e dazilaiti ca ?ra avat yi fi­ rn îndoială oi arb pu­nt­­ trăind—nu ba m­ai de mult folos aoanei, ea yi presai gi ca ți literaturei romănești, dar după cum a spun Miron Coatto: „Nu*i omul deasupra vremuritor, ci bietii om »oei vremuri*, așa oi 3tate Dragomir sa m­oblat prea devreme catantihul vieții sale, ROMAN2A Grefa Tribunalului Roman EXTRACT D Maior Gh. G Popescu domiciliat in Comuna Roman județul Roman, prin petiția din 2 ianuarie 1922 înregistrată sub No. 103, din 1922 a cerut Tribu­­nalului să fie divortat de soția sa Au­­relia Gh. G. Popescu domiciliat in Co­­­muna Câmpu Lung județul Muscel, pen­­tru motive din cauză determinată. Din căsătorie sunt trei copii Ioan de 4 ani, Aurel Florea de 2­­ ani jum. și Alexandru Viorel de 1 an; soția are avere, două , scrisuri funciara urbane București 5 la sută No. 217983 și 225761 fie­care de căte 5000 lei și un imobil in Bacău Strada Bacău Peatru No 60 bis.; p) Grefier C: Gheorghiu No. 23895 % 1922 Luna Iunie 13 zile La 1 Octombrie d dl. Mariana I fyi va lua in primire­­ postul de ehrt I­rurg ia regiuues sar dir alt c. ț, r. IXTXN1MINT0L Ca ocaziune» unui biocrist ce s’« oferit d-înt­el Constantinescu, ministrul agriculturei, de către or­ganizați­ liberală din Cluj, zilele trecute a’«a rădicat mai multe to­asturi D. Constantinescu răspun­sind, a spus printre altele și ur­mătoarele : „Tata Imi eitea elnd aram oopii apiaoada din Hailaie yi din Roaettl dasprs Ardaal yi da atuoci i inoolțit in seina dorința raallairli idealaloi național Daoi am fost farlait In viața mea, asta ai am putut da la poarta garda de la I&y!, ai pot contribui la ceva la florina Rominiei aga anun­tata aii. Daci acel care m’au aruncat in pug» dric, in orbirea lor au orasul oi mi diatrog, s’au ingalat căci au m'am ri* dicat pa­padiatalul ps­oara al mi l’au ridicat.“ In inspart'a făcută azi, d. dr. Ța* țomir madleal daapiid­rei a doua, a­u descoparit e no­ui fabrică elandantină I­I de masaluri Pabriai, para :« afla In aoudiclnni ! I dttesiabi'a s fost inchiat­­­a­­ I Erl­a’«u danahis eu mari ao’emni­ I titi euraarlce Jazmininului Veniamin I Goataaba, in prasanța Mitropolitului I Pimen­ul a anul numeroasa ailatenie. Dupi ochelarsa unui aarvlaiu raligi* I ca in aapara seminarilni, azlatenii au I adunat in sala da retapi­a I roatit am­intiri, M­ttropolitul unde an P mei I yl piclotale Valeriu Iordiohaasu, di­­­rectorul aminarului. S'a visitat in urmă aem­narul raita- I arat­au Iigrij’re. I In mod provizor trenul direct Ba­ I­caresti- Ghigirin a foat saapaudat. I Aaaaata din cansa blogilai liniai nor­­ maia la Vanu­s Lupu, Iu arata da­­r raiarii, inragistrati di noi ani, Pan­­­tra tranaportarea aju­torilor de la I Iigi si Chifluia a'a­ratat rodua trenul I da linia largi. Din aceaati pauză, aaaari trenul I a acelarat pentru Bucurayti a'a format I in Isyi, iar plasarea s iu tiraiat 30­­ minute, din causa aoiirei intinnati a I­i trenului de Chiuluta. La „TEATRUL NAȚIONAL“. — An­ Harți 26 Saptambria 1922 na­va I jaca de altra Societatea Dramatici­ I­I „ROMEO ȘI JULIETA* primiari. Joi 28 Saptambria 1922 > „EROU I­RI ȘI SOLDAT“. Știri Manieale.—Tinirul virtor vio- I loclal de Popa Grame y l-a anunțit un I singur concert la Iași pe sina de 11 I I Octombrie. Biletele la Agenția Bragan. Comandantul regimentului 12 I comunică teleg­afic prefecture«I I de poliție, să pună în vedere­­ oamenilor din contingentul 1922 I din acel regiment și cari ae gi­ I »esc in congediu, să se întoarcă I In regiment cu primul tren. I Șoontin din mdulți păstra laori I ton­gi laeritoare fonați oceati la geoa» I la de fite „P. Pont“ din stadia Pica- I­I I rari. Sunt 3 aestinnl­i 11 pantru cai asqrvitori da eart», I­I 2) pentru cei oari­utin puțin, 3) pen- I­­­tru cel cari la lenea aantal vor da ] I txamen pintru obtinerea certiboatn­ ] I lai de ibaolvirsa paraalei primar­ii I I oara ara apaiay valoare aa­ui certib- I I parale vaoalelor primara ala statuiei. I Sa fac Uo țiuui gratuite Leni, Mer­i I oari yi Vineri de la 5 jumatata ina­ I I­inte Inaarlarita ne fac pini la 6 Oc­­­tombria la Școala de fete „P. Poniu ” din strada Plum­ari. — ■ — Banca „Uniunea Româna“ j SOCIETATE ANONIMA — Sediul Central: Iași — j Sucursalei; Balta, K­șîndu, Real, I Chilia Nouă OmpUnil Lml 15,000,000­­ Consiliul de Administrație al Băncas I „ Uniunea Romînă” in ședința din 31­­ August 1922 a dotărît chemarea vărsă­­­­mîntului si in valoare de lei 250 de fie­­­care acțiune, subscrisă din emisiunea li-a I Efectuarea vărsămintelor va avea loc I intre 15-30 Septembrie 1922 inclusiv,­­ la sediul Băncei „Uniunea Română“ din I­­ași, Strada Lăpușneanu 40, unda se vor­­ prezintă spre vizare certificatele pro­­­vizorii. Pentru vărsămintele efectuate după­­ 30 Septembrie 1922 sa va percepe 12 f la sută trobftnzi de întârziere. Consilul de Administrație I Ultima oră ora 12 am. Moța allați loc toter Xnnial Ținerea unei conferințe Paris 26 Septembrie Nota aliată a fost trimisă lui Kemal. La nevoe, se va propune ca loc al conferinței insule Rodos. Intru­căt însă Kemal nu-și poate părăsi trupele, dânsul ar dori ca conferința să fie convocată la limid sau Mudania. Turcii cer ca la conferință să participe și Rusia. Venizeloos chemat in patrie Atena 20 Septembrie Se confirmă știrea ci ministrul grec Serfid să f­ure sarcina de a convingi pe Venhilos si vin in patrie și să prezideze un guvern național. Senghirdis are autoriz­ția Regelui Constantin, in această privință. Refugiați greci la Constanța Constanța 26 Septembrie Cu vaporul „România“, au sos­­­ers in Constanța 300 refugiați greci, bogatagi, cari au lăsat la casa vârmi o mare cantitate de bijuterii. Depășitul de muniții din Cerna Vodă Cerna Vodhe 26 Septembrie La Camna Vodă niște indivizi au m­osrost au des foc dapoaltului da muniții. Soldaț­i trăgând foc, 2 individ au fost rkniți. Ajutorarea refugiaților greci Atena 26 Septembrie Guvernul grecisi a făcut apel la guvernul romăn să «câtdbac 1« »satorarea refug­at­!or din Asia Mică. Conflict intre miniștri București 26 Septembrie. Un ziar d* aseară a adus știrea că un confl­ct s3#r fi fac«t iâtre d'nîi miniștri Sissu și Viat. Brătiarau. Regele Ferdinand ta Va? șovin Buc. 26 Șefi. Un comunicat oficial din Varșovia, anunți­t să rege'» România­ este așteptat in vizită acolo pentru il­ocul ’unei Mirt de viitor. Incendiul din Capitală, Bao, 26 Sept. Un incendiu a’a produs ari in str Dorobanților, la dlopoaUul Gh. To­­manan. Au ars mftrfari in valoare de 300.000 lei. Nou accident la Cosmești Bau, 26 Sept Aocaleratul Ch­șinfia-Iași*Buca?eg­i a suferit eri­ci accident la podul de la Cosmești. Un vagon a sărit de pa linie. Din fartorie, nu­­ nici un accident de persoane. Trenul a suferit o intârziere de 3 ora Ultima ora ora 3 p.m. Inchidera Dardanelelor I Panica de la bursa din Capitală­ Perturbata din plata Brăilei Enouraști 26 Septembrie Câni­a­ a anunțat închiderea Dardanelelor, o mare panică I s’a produs la bursa din Capitală. In căttvja ore, a­ țt'unele cele mai­­ serioase au pierdut sute de puncte. In speciali. E. D. P. care ae­­ urcaseră la 2800, au scăzut pănă la 1000. Cu ocaziunea aceasta sau perdul zeci de milioane. Toate acțiunele sunt in scădere, I *­­ ' '' * • ' '* ' Tot din esuza inchiderei Dardanelelor, o mara perturbare n’a produs pe piața Brăilei Eri­ști s’a mai fânu­t nici o transa­ție de streai­. ar Cicerin la Moscova Berlin 26 Septembrie Cicerin ministru de externe al Rusiei care se aila la Berlin, a fost tismat telegrafii la Moscova. Situația in Belgrad. Sofia 26 Saptambria Agenția bulgara de aminte știrile publicata in praga străina cum ot Bul­­­garia s’ar tiU in ajunul unei revoluții comuniste. De la conferința din Nü­renberg Nürenberg 26 Septembrie La conferința de la Fllenb6rg a partidelor zomiliare germane, a’a ad­mia rontopirea par­idi­lor tociillot majoritar ca src’allytil independenți. Noul partid a hotărît să sprijine cu tărie republica și au îndemne ca muncitori să nu ae laaa ademeniți de comuniști. A­UTOMOBIL Iși­ MICHELIN a redus prețurile asupra produselor sale „CABLE” cu 25 la sută. Cereți noile tarifuri Ia Garaj Franco-Romîn­ J, Coulon 8b C-mie 3 Strada General Berthelot 3 Iași Girant responsabil : OH. M. GEIGARIU

Next