Evenimentul, august-septembrie 1922 (Anul 30, nr. 415-461)
1922-09-27 / nr. 459
Solemnitatea de la Cimitir Dezvelirea bustului lui State Dragomir In ziua de Duminică 24 Septembrie c. la cimitirul Eternitatea Cuvântarea d-lui St. Braborescu artist al Teatrului National Câțiva prieteni adevărați au ținut al dovedi atcă prin alarmaarea imaginei asilu atare a fost Stata Dragonilr—ci partea da frumos anonnaâ in anflatul finolrola dintre noi nu potte fi toarel da maale, oricât da diatrogitoare ar fi, nu numai valorile vramei, dir și mai las soarea ale ingratitudinei omenești. In acela sare s’au grăbit și rătapnndă ca presanților la pioasa manifestație artist, au făcut-o, cred, nu atât pendntru a tavidera partea de reali contribuția, pe cara actorul a idus.o la inițțarea unei Instituții da artă, esti mai cn seamă semnificație jertfa! Ini ca om in urmări ea unui ideal sfint. Intestrat au inteligenți vie (I stă* păn pa o cultură solid», care ar fi putut eu timpul ai 1 la apingi pa treptata unor situațuni înalte, preferat •& ne desprindă din cdrul a unei cariere strălucitar să se lese furat de miragiul oalei mai «buciumate dintre îndelatnicir', poata oh'ar a aceei mali fidarnice.- Să nu ne creadă. Insă, 0o gaitul noasta ! a front stăpânit de cinetie sa manechină, din cine știa ce vanitate dorința copilărească — erau din nenorocira o fac soarta unii — de a și vedea numele proectat in linii uriașa pana fond da imidiat saccta — Mu ! Conștient da neaarlositatea unor anamanaa năxaiiți State Dragomira’a jertfit pa altarul finaaosului cu convingerea ei slcjagie o oaasa nobilă. — Behimbănd estetire pentru aaanst el n’a făcut altceva in credințe sui, decât sâ’și Iftrgaesoft care ai da not viteze culturali. Și departe de a și fi eoootit terminat rolul darr a continuat an mai mult educator, a vizat dar au multe mijloace mai vii și mai elocvente, ale căror efecte (Me Inckipuia ia neiv,tez«a lai de visător Incorigibil, vuit mai puternici, infinit superioare! —Pantra oi State Drago» mi- a visat in testin nu au«aics de obicei se redi, ei aceea c* ar trebui ei ne vedi: o șocală din care sufletul omenesc nestatornic și rin si îssi mor ban și mai frumos! Câți din vremea lui I an loțs la ași câți 11 înțeleg anti si ? Puțini, foarte puțini. Iar printre aceștia puțini, In afară de vechii lai cemtrași, de cei câțiva tovarăși de nutsuliți, oari yi ea împletit cândva gândurile ca godurile lui, —In «feri ds D.va pe care nu numai curiozitatea ds a vadas dikelindnas o operă de artă v’s adna aloi,las parts in primal rând ala vii lui, elsvil lui dregi, papara maestrul i a iubit și ajutat en avânturi de adevărat părinti, — yl oari au ținut si arsta astftsi, că nu Intotdeauna Ingratitudinea eate moneda de rarnnoftinți cu care copiii rispiitesc dragostea ! trnda părinților — ci acești parint nu numai că l an înțeles, dar nici un altat încă i oar rar, extrem de lan rar, pentru vremurile noastre da complectă sărăcie morală. Sânt sigur ci sufletul lui State Dragomir tresare In fare aveatul aot da pionai aducere aminte și Inecaroi poate ațigura mulțumită adevărat! din câtai a fost dat să încarce in silele lui bane, yi de care a fost lipsit cu desăvârșire, mai alea in cei din urmă at ti vieții Iui triste si ahisuite Odineană te in pana, gi să fia In credinței că cai oari nu l’*u altat până acot nu 1 vor cita nici de ed inainte, Cuvântarea d'lui Fm. Manoliu artist penelorar albasțrului N»ț'on al Doamnelor și Domnilor, Ne am adunat in jurul arestat mormânt, ce cuprinde rămășițele pământești ale ecsinia oara a fost Stați Dragomir, pentru a ne Îndeplini o detalie pioasă ostră al, fost pentru unii ea» «aradin apostolatul ontalul dramatice, pentru alții luptător artei sedenteze seculas etsigiră țtt in numele ideii de toaservtra a neamului yi proțeș rea vii spre binele și miriras Patriei. State Dragomir insă nu y’a mărginit activitatea numai pe acea'e două campűii largi si indeanul da anevoiase de străbătut in scurtai curs al unei vieți de om, ci a mai întreprins să străbată yi pe acela al literature", iibetind să lase ca moștenire romă mamuiii lucriri originale ca: „Ștefan cal Mare“, „Ștefăniți Vodă„, „Ion Voai otl Uampiit, o trilogie intaralanți «in punctul da vădirii istoria yi al caracterelor urmărite In desfigurarea acțiunei lor, praeadita at „Regina Draga“, na építsd dismarts, deatul de Intarneant yi al an acenar, luat din viăți contamporani a poporului oărb, dornic de ayî valorifica nimințile cum stabilitate yl rsepeot da alne mángi. A mai adoptat apoi pentru scenai „Citibilloiaâ“, ca deosebit saccaș, „Fât Frumos din lacrime„yi «Sarmanai 0100181«* ale marelui Eminenon precum gir„Cantor«» Romaniai dapi Alexandra Rasaooara avu norocul El străbați aproape in întreaga Basarabie. Toate aciata lu scări, inoară Dragomir iși atracnra Întregi aflatul eso, deci au rămas poata nananoaonta inși onora dintre noi, da aigar că vorb eiteta ea lnteratalea mărită de gansrtții la vi toara, atonei cănd paraonalitsta a omorii, cu toți ortegiul factorilor ce pun in vaai, diapare yi nu rămâne decât adevărata valoare topirii, trecută prin eita criticei neinfluențată de nimeni. State Dragomir a foat un admirator a lui Eaaineaca yi Alexandri yi di acela in mariila mi n’a’.prtnt «țapi da sub impresia spiritalul aoatator și jadecioa al maia și antitalaamul sincer și spontan al catorali Oa apala in Ștefan oal Mara ca y in Ion Vodă pal Cumplit ranak in atâta la mini intrasigenta bunilor yi driguataa naurmar ti da neamul lega, Stata Dragomir având pultara tranloitoare para l’a ffteat si priesapi o parale de arti yi daar aa aetor ai poată a la si reda, a foat un proprividoitor al sasasi irgene pentru o buni parte a operelor dlanie, dar mai ales aia autorilor royi, pentru oara ai vada ci avas o pradia oda deoalbeft, uniti cu o ujurătete nespus da mart dl «.’yi asimila. E destul arad ai apou ai Inei la sol nu au nncepot aetorul care ai’și dsa aaama da ea idea ■ foat urmărit Doatoin kl când ai prin „Crimă gi Fida apert“, oa aiba in puiuți de a juca pa Radion Romanoviai, asa cum i’a Intala* si l'a lanat Stata Dragomir, dand an o aimpllaitata isbU teara acel eoloriț da hottrira yi ni* pasare, specific raaei alava da la Nord Doamnelor si Domnilor. Ați fătat an sat da mara patata aflatănd azi la parastasul obslat pentru och hai auQerilui lui Stati Dragomir si Io analay daapul la denulirea buatulul aia rădicat danomiterii de inițiativi au conoaraul Instituției taa*trale, al comunal lag yl ofrandela admiratorilor mult regretatului dispărut. Atenția «a gi ofrandele toastai dovedesc ei in lumna noastră tot mai «unt stricte sa nu pot uit», unele pe artistul care I s-a procurat miaunti prin cota sau da trlatii prin tocul «eu ora din oot adevărului urmărit da autorii scrierilor dramatica, alteia pa omul si giariatul consacvant ideilor ce l’au pălmiit in cursul traiului sen, iar altele pa portal dramatic care a cugetat si intrupat asana din trecutul la tor c al vieții poporulei nostru* Dragomir a foat an sofUt da om •burinmat de multala nstraganri pa yl da malie'e dazilaiti ca ?ra avat yi fi rn îndoială oi arb punt trăind—nu ba mai de mult folos aoanei, ea yi presai gi ca ți literaturei romănești, dar după cum a spun Miron Coatto: „Nu*i omul deasupra vremuritor, ci bietii om »oei vremuri*, așa oi 3tate Dragomir sa moblat prea devreme catantihul vieții sale, ROMAN2A Grefa Tribunalului Roman EXTRACT D Maior Gh. G Popescu domiciliat in Comuna Roman județul Roman, prin petiția din 2 ianuarie 1922 înregistrată sub No. 103, din 1922 a cerut Tribunalului să fie divortat de soția sa Aurelia Gh. G. Popescu domiciliat in Comuna Câmpu Lung județul Muscel, pentru motive din cauză determinată. Din căsătorie sunt trei copii Ioan de 4 ani, Aurel Florea de 2 ani jum. și Alexandru Viorel de 1 an; soția are avere, două , scrisuri funciara urbane București 5 la sută No. 217983 și 225761 fiecare de căte 5000 lei și un imobil in Bacău Strada Bacău Peatru No 60 bis.; p) Grefier C: Gheorghiu No. 23895 % 1922 Luna Iunie 13 zile La 1 Octombrie d dl. Mariana I fyi va lua in primire postul de ehrt Irurg ia regiuues sar dir alt c. ț, r. IXTXN1MINT0L Ca ocaziune» unui biocrist ce s’« oferit d-întel Constantinescu, ministrul agriculturei, de către organizați liberală din Cluj, zilele trecute a’«a rădicat mai multe toasturi D. Constantinescu răspunsind, a spus printre altele și următoarele : „Tata Imi eitea elnd aram oopii apiaoada din Hailaie yi din Roaettl dasprs Ardaal yi da atuoci i inoolțit in seina dorința raallairli idealaloi național Daoi am fost farlait In viața mea, asta ai am putut da la poarta garda de la I&y!, ai pot contribui la ceva la florina Rominiei aga anuntata aii. Daci acel care m’au aruncat in pug» dric, in orbirea lor au orasul oi mi diatrog, s’au ingalat căci au m'am ri* dicat papadiatalul psoara al mi l’au ridicat.“ In inspart'a făcută azi, d. dr. Ța* țomir madleal daapiidrei a doua, au descoparit e noui fabrică elandantină II de masaluri Pabriai, para :« afla In aoudiclnni ! I dttesiabi'a s fost inchiata I Erla’«u danahis eu mari ao’emni I titi euraarlce Jazmininului Veniamin I Goataaba, in prasanța Mitropolitului I Pimenul a anul numeroasa ailatenie. Dupi ochelarsa unui aarvlaiu raligi* I ca in aapara seminarilni, azlatenii au I adunat in sala da retapia I roatit amintiri, Mttropolitul unde an P mei I yl piclotale Valeriu Iordiohaasu, directorul aminarului. S'a visitat in urmă aemnarul raita- I aratau Iigrij’re. I In mod provizor trenul direct Ba Icaresti- Ghigirin a foat saapaudat. I Aaaaata din cansa blogilai liniai nor maia la Vanus Lupu, Iu arata dar raiarii, inragistrati di noi ani, Pantra tranaportarea ajutorilor de la I Iigi si Chifluia a'aratat rodua trenul I da linia largi. Din aceaati pauză, aaaari trenul I a acelarat pentru Bucurayti a'a format I in Isyi, iar plasarea s iu tiraiat 30 minute, din causa aoiirei intinnati a Ii trenului de Chiuluta. La „TEATRUL NAȚIONAL“. — An Harți 26 Saptambria 1922 nava I jaca de altra Societatea Dramatici II „ROMEO ȘI JULIETA* primiari. Joi 28 Saptambria 1922 > „EROU IRI ȘI SOLDAT“. Știri Manieale.—Tinirul virtor vio- I loclal de Popa Grame y l-a anunțit un I singur concert la Iași pe sina de 11 I I Octombrie. Biletele la Agenția Bragan. Comandantul regimentului 12 I comunică telegafic prefecture«I I de poliție, să pună în vedere oamenilor din contingentul 1922 I din acel regiment și cari ae gi I »esc in congediu, să se întoarcă I In regiment cu primul tren. I Șoontin din mdulți păstra laori I tongi laeritoare fonați oceati la geoa» I la de fite „P. Pont“ din stadia Pica- II I rari. Sunt 3 aestinnli 11 pantru cai asqrvitori da eart», II 2) pentru cei oariutin puțin, 3) pen- Itru cel cari la lenea aantal vor da ] I txamen pintru obtinerea certiboatn ] I lai de ibaolvirsa paraalei primarii I I oara ara apaiay valoare aaui certib- I I parale vaoalelor primara ala statuiei. I Sa fac Uo țiuui gratuite Leni, Meri I oari yi Vineri de la 5 jumatata ina I Iinte Inaarlarita ne fac pini la 6 Octombria la Școala de fete „P. Poniu ” din strada Plumari. — ■ — Banca „Uniunea Româna“ j SOCIETATE ANONIMA — Sediul Central: Iași — j Sucursalei; Balta, Kșîndu, Real, I Chilia Nouă OmpUnil Lml 15,000,000 Consiliul de Administrație al Băncas I „ Uniunea Romînă” in ședința din 31 August 1922 a dotărît chemarea vărsămîntului si in valoare de lei 250 de fiecare acțiune, subscrisă din emisiunea li-a I Efectuarea vărsămintelor va avea loc I intre 15-30 Septembrie 1922 inclusiv, la sediul Băncei „Uniunea Română“ din Iași, Strada Lăpușneanu 40, unda se vor prezintă spre vizare certificatele provizorii. Pentru vărsămintele efectuate după 30 Septembrie 1922 sa va percepe 12 f la sută trobftnzi de întârziere. Consilul de Administrație I Ultima oră ora 12 am. Moța allați loc toter Xnnial Ținerea unei conferințe Paris 26 Septembrie Nota aliată a fost trimisă lui Kemal. La nevoe, se va propune ca loc al conferinței insule Rodos. Intrucăt însă Kemal nu-și poate părăsi trupele, dânsul ar dori ca conferința să fie convocată la limid sau Mudania. Turcii cer ca la conferință să participe și Rusia. Venizeloos chemat in patrie Atena 20 Septembrie Se confirmă știrea ci ministrul grec Serfid să fure sarcina de a convingi pe Venhilos si vin in patrie și să prezideze un guvern național. Senghirdis are autorizția Regelui Constantin, in această privință. Refugiați greci la Constanța Constanța 26 Septembrie Cu vaporul „România“, au sosers in Constanța 300 refugiați greci, bogatagi, cari au lăsat la casa vârmi o mare cantitate de bijuterii. Depășitul de muniții din Cerna Vodă Cerna Vodhe 26 Septembrie La Camna Vodă niște indivizi au mosrost au des foc dapoaltului da muniții. Soldați trăgând foc, 2 individ au fost rkniți. Ajutorarea refugiaților greci Atena 26 Septembrie Guvernul grecisi a făcut apel la guvernul romăn să «câtdbac 1« »satorarea refugat!or din Asia Mică. Conflict intre miniștri București 26 Septembrie. Un ziar d* aseară a adus știrea că un conflct s3#r fi fac«t iâtre d'nîi miniștri Sissu și Viat. Brătiarau. Regele Ferdinand ta Va? șovin Buc. 26 Șefi. Un comunicat oficial din Varșovia, anunțit să rege'» România este așteptat in vizită acolo pentru ilocul ’unei Mirt de viitor. Incendiul din Capitală, Bao, 26 Sept. Un incendiu a’a produs ari in str Dorobanților, la dlopoaUul Gh. Tomanan. Au ars mftrfari in valoare de 300.000 lei. Nou accident la Cosmești Bau, 26 Sept Aocaleratul Chșinfia-Iași*Buca?egi a suferit erici accident la podul de la Cosmești. Un vagon a sărit de pa linie. Din fartorie, nu nici un accident de persoane. Trenul a suferit o intârziere de 3 ora Ultima ora ora 3 p.m. Inchidera Dardanelelor I Panica de la bursa din Capitală Perturbata din plata Brăilei Enouraști 26 Septembrie Cânia a anunțat închiderea Dardanelelor, o mare panică I s’a produs la bursa din Capitală. In căttvja ore, a țt'unele cele mai serioase au pierdut sute de puncte. In speciali. E. D. P. care ae urcaseră la 2800, au scăzut pănă la 1000. Cu ocaziunea aceasta sau perdul zeci de milioane. Toate acțiunele sunt in scădere, I * ' '' * • ' '* ' Tot din esuza inchiderei Dardanelelor, o mara perturbare n’a produs pe piața Brăilei Eriști s’a mai fânut nici o transație de streai. ar Cicerin la Moscova Berlin 26 Septembrie Cicerin ministru de externe al Rusiei care se aila la Berlin, a fost tismat telegrafii la Moscova. Situația in Belgrad. Sofia 26 Saptambria Agenția bulgara de aminte știrile publicata in praga străina cum ot Bulgaria s’ar tiU in ajunul unei revoluții comuniste. De la conferința din Nürenberg Nürenberg 26 Septembrie La conferința de la Fllenb6rg a partidelor zomiliare germane, a’a admia rontopirea paridilor tociillot majoritar ca src’allytil independenți. Noul partid a hotărît să sprijine cu tărie republica și au îndemne ca muncitori să nu ae laaa ademeniți de comuniști. AUTOMOBIL Iși MICHELIN a redus prețurile asupra produselor sale „CABLE” cu 25 la sută. Cereți noile tarifuri Ia Garaj Franco-Romîn J, Coulon 8b C-mie 3 Strada General Berthelot 3 Iași Girant responsabil : OH. M. GEIGARIU