Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)

1922-10-14 / nr. 473

VL^AL XXX-Uta #*/ ^4mlnls\u\U AT Ufl «AT* ON SRI A MESAGIUL Eri­s’a deschis seziunea extra­ordinară a Corpurilor Legiuitoare. Contrar unui obicei constant, de aata dată Suveranul nu s’a pre­zentat la Cameră spre a ceti Me­sagrul. D. Ionel Brătianu a supli­nit pe Rege, dând cetire Mesa­gu­lui:* Documentul regal e foarte scurt și nu auunfft de­cât încoronarea. Imediat după aceasta, florile Tro­nului adaugă : „Sunt sigur că in această zi de serbătoare, patintele din trecut se vor stânge si că toți f fii buni ai Patriei, însuflețiți de dragostea către Țară, se vor uni in jurul Tronului“. Sunt mai mulți ani de când M. S. Regele lase apel la unirea tu­turor fiilor buni ai Patriei, apel rămas totuși fără ecou. Este ci­neva în Țara noastră care se cre­de destul de genial spre a con­duce singur destinele Patriei, fără să aibă nevoe nici de asentimen­tul Țarei, nici de concursul par­tidelor. Acel om e d. Ionel Bră­­tianu. Ori de câte ori se agita in lumea politică ideea salvatoare a unui guvern național, șeful parti­dului liberal veghea di­n umbră și trăgea șfori ca ideea să nu se realizaze. Și doar avem o pildă chiar la gravțele noastre. In Ce­hoslovacia, stat nou, cu greutăți­le inerente începutului, au fost la crimă numai guverne de colabo­rare a mai tuturor parlidelor. Ia republica aceasta atât de înflori­toare nici nu se cunoaște cearta pentru prezidenția Consiliului de miniștri. Guvernul actual, prezi­dat de d. Baneș,a demisionat, pen­tru că ilustrut om de stat doreș­te să rămânâ numai ministru de externe, unde are destul de lucru spre a mai îndeplini și sarcina prezidenției Consiliului. Desigur că d. Brătianu al noss­tru aici nu înțelege gtolul d­la­ Beneș. Premierul român are o mentalitate medievali, ori asiati­ci. Nu admite de­cât stăpâni și vasali, cu condiția ca stăpânul să fie tot­deauna el. Mai departe, Mesagiul spune: „Dorind ca in aceste zile să sun căt mai aproape pe reprezentanții națiunei, sa să afirma încă odată puternica legătură dintre Mine și poporul Meu...* Dările de seamă de la ședință arată că dintre parlamentarii opo­ziției, cari cu adevărat sunt re­prezentanți ai națiunei, căci nu­­ au ales jandarmii d­lui Văitoianu, azista numai de general­i co­lac lorgic, care, in timpul cetizei Mesagiului de către primul-minis­tru, ședea jos, răsfoind o carte Felul anti-constituțional cum a vanit la putere partidul liberal, care nu avea decât 6 deputați in fostul Parlament, modul sălbatic cum și-a făurit majorități prin­te roate si silnicia a dus la înăspri­rea luptelor politice, la boicotarea Parlamentului de aproape toate partidele de opoziție si la golul din jurul Tronului cu prilejul ac­tului solemn al­­ incoronărei. In condițiile acestea de învrăj­bire, apelul la uaire al Suveranu­lui nu va găsi răsunetul dorit. Serbările incoronărei vor avea un caractar guvernamental. In jurul Tronului se vor strânge „aleșii* d-lui general-elector Văitoianu si cei 10 mii de­­„primari", numiți de ministrul de Interne si chemați la Încoronare, ca să reprezinte po­porul. Ci la ori­ce paradă, vor fi și mici de curiași, îmbrânciți și în­ghesuiți de organele forței publi­ce. Țara întreagă insă dorea ca Încoronarea să se facă alt­fel, in­­tr’o atmosferă senină de unire, iar nu de vrajbă. Guvernul înțelege să monopo­izeze un interes de partid pănă și cele sfinte ale Neamului. Rusia renunță la comunism și 1 — O declarație solemnă a lui Krassin — „Votcherti“ organul oficios al so­­­cial-democrației unit germana publică in loc da frunte urmă­toarea comuni­­care remarcabilă : In ultimul numar al revistei „Ra­facerea“ editată da Farone, găsim un articol asupra „nonii politice econo­mice a guvernului sovietist”. Autorul nu tlata altul decât Leonid Borisovici Krassin, comisar una pentru comer­­țul extern. Scopul articolului es­ta da a­vnon rata lumea capitalistă ca ea raia re­lațiile comerciale cu Rusia și de a furniia dovada că guvernul rus a renunțat comple­t la comunism. Kraasin expune astual situația na­­turii a ordinii economice rusești . După naționalizarea și împărțirea par­­țială a marilor proprietăți, s’a intro­dus in noua politiei economică prin­cipiul economiei libere pentruțăroni­­me. Deasemenea el a introdus din nou economia liberă pentru micii indus­­trieși și pentru comerțul intern, iar pentru industriile mijlocii noul pro­­­gram economic prevede arendări și pentru marile întreprinderi industri­ala conceaiini. Accesta nouă formă de gospodărie, oara a luat locul celei comuniste, constitue deci un capitalism de stat tinsănd la o cât mai largă regulare statală a tuturor industriilor impor­­­tante și a principalelor forțe ale vie­ței economice Reorganizarea industriei, care e­­devenit necesară din clusa noului program economic, a adus la const­­ruirea de trusturi. Acesta trusturi industriala dispun de o anumită independență econo­mică in domeniila ca si au au atribuit" dar ale se află sub controlul statalei și luereasl duyft un plen economic determinat, fixat de comunanea sta­tală a planurilor. Un tunet bine administrat își poate. Întinde producția și debitul, după ce ș'­a împlinit obligațiunile fsți de stat pa­pătă vreme un trust rău admi­­­nistrat iânceiește in teritoriul oi i­ar a atribuit. Pentru evita pe cât posibil etica­ concurență inutilă trusturile de apa­,, laș fel ea unesc in sindicate indus­­s­triale. E adevărat că aceasta nu este­­ o măsură comunistă, dar e o condiție­­ principală pentru independența eco­nomici a Rusiei și a indispensabili­ din cauza condițiunilor economice ne­­­favorabile in cari­­naîa sa găsește astisi. După declarațiile unuia din bărbaț­i ei mai autorisiți, Rusia a Încetat deci de a mai fi comun’stii, eerie „Vor„ wserta„. Reste sovietîcă nu mai acta limba­jul unui amestec de economie liberă și de capitalism de stat. Pentru partidele comuniste din Eu*­ropi­așeste declarați ala ministrului sovietic Krasin constitue o adevărata lovitură de pumnal In spate. Exis­­­tența lor mai apare numi ca un ana­­c­hronism, ca o neînțelegere comirfă a­­ istoriei mondiale, din moment ce gu­­­­vernul rus nu mei «plică comunic­­a­mul le al acasă. El a­ considerat nu- i mai ca un articol de export, 50 Bani Sâmbătă la Octombrie 192% 5NSARTE ȘI RSCLAMB 9 tel routal Ute aamif vud­eta 1 itt tifyBiATni w 12L,m*­­­I S’a anunțat ca cu ocaziunea Serbărilor încoronărei, primarii din jusifțui*’ lași n­­ 6r «cea rai d­in Capitals ia mai mulți resta­urători. Ori, „restaurantul“ din Bulevardul P,tke e tocmai la Foișorul de foc. In marginea Bu­cureștilor, cel din Bulevardul Fer­dinand e lângă uzina electrică, iar cel din Calea moșilor, e de­­parte de tot de centru, unde in definitiv vor avea loc serbările. Căt timp vor t­rebui să­­ pun beții acești primari, cănd vor a­­j­uge­ la aceste cr­âșme și cat timp vor mai pune până se vor in­­toarce. Un apel Aduc la cunoștința celor recunos­­cători, că copilașii eroilor Întregirii neamului, aflători prin orfelinate și spitale, duc lipsă,de cărți, broșuri, re­viste, care să i­luminase, și i­ednee­­i că-i măngile tn dorul lor după mamă și după tată. In Bumils „Societații Ocrotirea Or­fanilor din K­abol“, apeies­­ ft inimile nobile și miloase, la­­ persoanele on stere, să dăruiască cărți, reviste și bani cu care să cumpăram cărțile po­trivite pentru fie­care virată și pen­tru fiecare categorie, Carnilla se printeia «la Consiliul Central al Societății, str Godranca, la Comitatul regional jndațsu, etc. Toma Coama și la subsemnatul in curtea binaricei Taipilari­aau sta. Sántaién No 4 , ... . , v r Efetrom, loan • P. ^nooca Furtul din Strada Unirei . Se para că furtul da la magazinul­­ „A la bonne heure“ din Strada Unirei, a­­ fost sevârșit de doi indivizi Unul rupse­­ obloanele și deschizând ușa frumos in­­­­tră in prăvălie și făcu o legătură din blănurile furate și o transmise tovarășului de afară care dispăru Pungașul din lăuntrul prăvăliei, mai deschise un sertar, din care scoase su­ma de 14,000 lei, după care eși in Stradă și după ce incuiă ușa dispăru. Aseară un sergent a arestat pe un­* tânăr, care, la­ întrebările puse, s’a dat drept de student Trimes spre Siguranță, individul a in­cercat să fugă, insă a fost pr ns.­ in dreptul Curței Marțiale S’a dovedit repede că nu e student și că are fapte incorecte la activul său. Sergentul din punctul Hala, a arestat eri pe , autorul furtului curelelor de transmisiune, de la Uzina de electrici­tate din Doroi­oi S au găsit toate curelele, in valoare de peste 50.000 lei. O­noarele Eugenia și Augusta 4 Bur­­ghelea și-au trecut cu un deosebit suc­­­ces examenul de licență in Drept Lângă satul Cuibiuv comuna Golăești,­­ s’a găsit cadavrul servitorului Costache­­ Gheorghe, din acea Comună. Fiind bănueli de crimă, s’a ordonat o cercetare, /* Ba adere la cunoștința cefor inta vestit că la Sooiatate» Caiotiraa Ot­­­fantier din Hasból Regiunea I Iași... sunt vacante posturile de Maistru lemn­­ar și Sef da Atelier. Doritorii a­d­upa nosata postări sunt rugați a se presenta ca o cetate în­soțită da acte, dovedind calitatea sa, la biroul Regional Str. Tome Coîxsu No. 9 In ori ca si de viora intre ora­le 9 — 12 și 37, unde vor putea lua informa­țiuni asupra felului de retri­buire și asupra insărcinărilor oe vor avea. * • Expoziția de pictură a picto­rului Tarasov continuă a fi des­chisă in sala Expresul“ din Piața Unirei.,, ■ - I 81­ în­ I­­parichdai Semperal Presa de odinioară a lașului De la 1894 încoace —­ 51 * Intre 1897-1900 Moara Mihail Galino, o figură fa­­gani cunoscută oară a infrumuaațat esena ronulufi timp de mai bine de 20 de ani. Ca aproape toți artiștii de pa atunci, Qa­ino nu ea urce nici­odată pa scenst, pănă ce nu era ab­solut stăpân pe el. Ultima sa crea­­țiune era at fie cu piesa „Réséé” du Emile Zola, in care avea sa atingă apogeul artei, dar in afara de re­­patițiuna generală, un joc ingrozitor distruse teatrul de la Copou și Ga­­lina amftrăt­ea retrase din teatru, hotărât a nu mai juca. State Dragomir d. C B. Penal, C­loneasa, d­na A*­glaia Prnteian și alții sunt discipolii lui Galino­v-­i.- -y ■ •. r­..­*- !’»v­iv y -1 O siluetă de atunci a d lui Alexan­dru Philippide — Unii din cei mai •ihopatici profesori universitari, din­tre cei mai de eamă filologi româ­ul, scriitor de talent și admirabil om de societate, înzestrat cu o Întinsă cul­tură generală, a reușit ca, din o materie—istoria limbei romina -aart, propriet de altul er fi manu­st­art prefaci in dormitor oarc de enra de la Universitate, să facă un purs­on drag frrqaemat și cu multă an­cordare urmărit de studenți. A fost și profesor de liceu și cât de mult ■ știut ei ca este simpatia elevilor, s’a vfzzut din faptul d­ intr’un lung și vechiu­. poem al Ueaului. In care mai toți profesorii erau ironizați, pentru oi, Philippide nu s’a găsit nici o batjoceră, o­ laude că are minta lungă ca și multețale. Palemul era anonim și represents... părerea ge­nerală. Mulțumită spiritului pâtrunzitor, inteligenței vii și muncei neobosite, a lămurit în istorie limbei româ­ne, o mulțime de fenomene și a îndreptat o mulțime de explicări greșite date diferitelor fenomene, de către filo­lo­gii dinaintea lui A «pria puțin, dar mult. Ca o răbdare deoseb­it, a adunat materialal, a străna example și a explicat origina mai tuturor șa­vintelor și formelor. In „Introducerea și­­ in Principiuls de istoria limbei“. In societatea lui, nu ți ne urăște nici odată, glumeț,, avind la indem­ănat o bogată colecție de anecdote și a­­propouri, avea de rival numai pe aoi egal și prietenul său Girigiani Odată i’a inspectat ourani citi de la liceu un profesor de universitate, in care nu era in buni termeni. La lecția era un elev cam slab, care nu răspundea nici la acela mai elem­en­teze intrebări. Atunci , Philippide i’a zia:— „Păi bine, frate, aiestea și un profesor de universitata la șt­iu- Profesorul a Inghițit-o. Caraotem­atica ii este originalitate 10 trai și viață, para m­ai nu’i de fel afectată și de anala place. Perticulară 11 este ideia rea pe care o ara despre poeți In genere, despre care alte ol sunt „niște nebuni cari apun sobei de colo din colț să se coboare și ai vie lăugi­ți“. * Sa intameiază la Iași „Asociația ge­neralăi a artiștilor din Iași*, para imbrăț­șenă toate ramurile artUtica. Inservări pentru intemeiarea unei asooia­li durabile a artiștilor ieșeni au mai fost, dar n’au avut anseea. Cea mai vecha incare are „Amicii Ar­telor“, apoi mai noi pe: „Talia“, „Car­eul artistic“, „Cultura artelor fru­moasa“, etc. n’au avut viață, pentru că Îmbrățișau o singură ramură a eotivității artintica ieșene. Au in­­ființat’o­d-nli Bardasare si A D. Aia­­naem (pictura), Titus Cerne și d. Aurescu (muzica), M. Rădulescu și neustatul State Dragomir («rama), Bonifana Hetrat (literator»), arhitect Rebniokc (arhitectura). * Dintre foștii alavi ai lcoaului na*­țional, nu a unul oara aă nu fi cu* neaouț acu auzit da Gheorghe Dima, profesor de muaica. Au rămas și astăzi in mințita multor generații mari au trecut prin mănile lui, vor­­bele taptieoese, modal cu o hib saială dată da lacrimi. Găsi lăcrima de a­cum își coptea batista, veșnic bina și frampa pătturită, pentru ași șterga coada ochilor in ui­­moșii Dinus, cum ii sieeau băețlii Când iși amintea că Max, celebrul artist da Max a fost elevul său, ori că D. Sturdzn, Laaear Caterglu ,au chiar Regele Carol —după Împre­jurări—l’au străna măna și l'au fe­­licitat pentru modul cum știe că con­tcol oorul Hoțului, ori cănd avea „pterodantil* la cap, cum aleea ein* gur, moș Dima lăcrima meau și ba­tista își făcea datoria. Fiii pioasa lui, agurta și energies, Împotriva eo­­eialismului, ea rămas aloaioe.—„Ust­rog­oa gftalii In apeialiamul ista, zicaa dânsul, agoborăndu-și glasul, per prudentiam. Nu vedeți ci vor să vă înșele ? Apoi Morțun de va nu­ fi Îm­parte moșia lui la țărani, dacă-i voi plansi ? In politică avea oa miximă : „«■pul placat cabla un­ tale». • D-rul Gh. Botaz, profitor la uni­versitate și medic primar la Spitalul Sf. Spiridon Era unul dintre emi­nenții medici din Iași și dintre cei mai inb­ fi da studenți. Dădea o vast deosebită facultății de medicină, pe care a rădicat’o mult. Cunoaant in toate aerourile ieșene era N. Volenti ! In ceroniile ma­gistraților, ale literaților, In saloane, in ale artiștilor și ale.. volpaspe­­diștilor. A tradus admirabil din Francoia Coppée i Trecătorul, ca și traducerea din Toleto, a nuvelei „Stă­păn și Blugi“, ieoălită cu modestul pseudonim „de viv­e nunto“, fiindcă era in colaborare cu un bun crice­­cător al limbei m­aaști. A făcut furori pe vremuri, „saloanele li­terare“ de le N. Volenti. N­. S. (Va apare in volam) * Mesajul Regal După Ta-Denm de ori parlamenta­rii și miniștrii au trecut in inainte Camerei unde dl Ionel Bricianu, pre­­ședintele Conciliului a dat citire Me­­sajului Regal, in onorim­ul următor Domnilor seputați, Domnilor senator­: „Ca o conehețire a m­liftrei națio­­nale, on atitea jertfe dobândită, am hotărât ne îndeplinim la Alba Iulie acum la inceputul anului al IX el domniei mele încoronarea mea și a Reginei: „Sânt sigur că in această zi de fer­­băttoare, patimile din trecut ne vor atinge și că toți fii buni ai patriei. Insu­leț ți da dragostea către țară se vor uni in jurul Tronului „Dorind ca in aceste zile că am cât mai aproape pe jrepresentanții neb­u­­niei, ca să afirme incă odată puter­nica legătură dintre Mina și poporul Meu, pe cere voesc eă mă reazim in toata faptele domn­ei mele, v’am con­vocat, d lor de pute­ți și aanatori In sesiune extraordinară „După săvârșirea acectoi înălțătoa­re aerbittori, guvernar­­ea va expune deliberărilor Domniilor Voastre proc­eotela de lege a căror urganță ne im­pune: „En daolar danohisi anaiunaa extra­ordinară a Corpurilor Legiuitoare*. Urmează semnătura Regelui și a tu­­turor miniștrilor. 1

Next