Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)
1922-10-14 / nr. 473
VL^AL XXX-Uta #*/ ^4mlnls\u\U AT Ufl «AT* ON SRI A MESAGIUL Eris’a deschis seziunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare. Contrar unui obicei constant, de aata dată Suveranul nu s’a prezentat la Cameră spre a ceti Mesagrul. D. Ionel Brătianu a suplinit pe Rege, dând cetire Mesagului:* Documentul regal e foarte scurt și nu auunfft decât încoronarea. Imediat după aceasta, florile Tronului adaugă : „Sunt sigur că in această zi de serbătoare, patintele din trecut se vor stânge si că toți f fii buni ai Patriei, însuflețiți de dragostea către Țară, se vor uni in jurul Tronului“. Sunt mai mulți ani de când M. S. Regele lase apel la unirea tuturor fiilor buni ai Patriei, apel rămas totuși fără ecou. Este cineva în Țara noastră care se crede destul de genial spre a conduce singur destinele Patriei, fără să aibă nevoe nici de asentimentul Țarei, nici de concursul partidelor. Acel om e d. Ionel Brătianu. Ori de câte ori se agita in lumea politică ideea salvatoare a unui guvern național, șeful partidului liberal veghea din umbră și trăgea șfori ca ideea să nu se realizaze. Și doar avem o pildă chiar la gravțele noastre. In Cehoslovacia, stat nou, cu greutățile inerente începutului, au fost la crimă numai guverne de colaborare a mai tuturor parlidelor. Ia republica aceasta atât de înfloritoare nici nu se cunoaște cearta pentru prezidenția Consiliului de miniștri. Guvernul actual, prezidat de d. Baneș,a demisionat, pentru că ilustrut om de stat dorește să rămânâ numai ministru de externe, unde are destul de lucru spre a mai îndeplini și sarcina prezidenției Consiliului. Desigur că d. Brătianu al nosstru aici nu înțelege gtolul dla Beneș. Premierul român are o mentalitate medievali, ori asiatici. Nu admite decât stăpâni și vasali, cu condiția ca stăpânul să fie totdeauna el. Mai departe, Mesagiul spune: „Dorind ca in aceste zile să sun căt mai aproape pe reprezentanții națiunei, sa să afirma încă odată puternica legătură dintre Mine și poporul Meu...* Dările de seamă de la ședință arată că dintre parlamentarii opoziției, cari cu adevărat sunt reprezentanți ai națiunei, căci nu au ales jandarmii dlui Văitoianu, azista numai de generali colac lorgic, care, in timpul cetizei Mesagiului de către primul-ministru, ședea jos, răsfoind o carte Felul anti-constituțional cum a vanit la putere partidul liberal, care nu avea decât 6 deputați in fostul Parlament, modul sălbatic cum și-a făurit majorități printe roate si silnicia a dus la înăsprirea luptelor politice, la boicotarea Parlamentului de aproape toate partidele de opoziție si la golul din jurul Tronului cu prilejul actului solemn al incoronărei. In condițiile acestea de învrăjbire, apelul la uaire al Suveranului nu va găsi răsunetul dorit. Serbările incoronărei vor avea un caractar guvernamental. In jurul Tronului se vor strânge „aleșii* d-lui general-elector Văitoianu si cei 10 mii de„primari", numiți de ministrul de Interne si chemați la Încoronare, ca să reprezinte poporul. Ci la orice paradă, vor fi și mici de curiași, îmbrânciți și înghesuiți de organele forței publice. Țara întreagă insă dorea ca Încoronarea să se facă altfel, intr’o atmosferă senină de unire, iar nu de vrajbă. Guvernul înțelege să monopoizeze un interes de partid pănă și cele sfinte ale Neamului. Rusia renunță la comunism și 1 — O declarație solemnă a lui Krassin — „Votcherti“ organul oficios al social-democrației unit germana publică in loc da frunte următoarea comunicare remarcabilă : In ultimul numar al revistei „Rafacerea“ editată da Farone, găsim un articol asupra „nonii politice economice a guvernului sovietist”. Autorul nu tlata altul decât Leonid Borisovici Krassin, comisar una pentru comerțul extern. Scopul articolului esta da avnon rata lumea capitalistă ca ea raia relațiile comerciale cu Rusia și de a furniia dovada că guvernul rus a renunțat complet la comunism. Kraasin expune astual situația naturii a ordinii economice rusești . După naționalizarea și împărțirea parțială a marilor proprietăți, s’a introdus in noua politiei economică principiul economiei libere pentruțăronime. Deasemenea el a introdus din nou economia liberă pentru micii industrieși și pentru comerțul intern, iar pentru industriile mijlocii noul program economic prevede arendări și pentru marile întreprinderi industriala conceaiini. Accesta nouă formă de gospodărie, oara a luat locul celei comuniste, constitue deci un capitalism de stat tinsănd la o cât mai largă regulare statală a tuturor industriilor importante și a principalelor forțe ale vieței economice Reorganizarea industriei, care edevenit necesară din clusa noului program economic, a adus la construirea de trusturi. Acesta trusturi industriala dispun de o anumită independență economică in domeniila ca si au au atribuit" dar ale se află sub controlul statalei și luereasl duyft un plen economic determinat, fixat de comunanea statală a planurilor. Un tunet bine administrat își poate. Întinde producția și debitul, după ce ș'a împlinit obligațiunile fsți de stat papătă vreme un trust rău administrat iânceiește in teritoriul oi iar a atribuit. Pentru evita pe cât posibil etica concurență inutilă trusturile de apa,, laș fel ea unesc in sindicate indusstriale. E adevărat că aceasta nu este o măsură comunistă, dar e o condiție principală pentru independența economici a Rusiei și a indispensabili din cauza condițiunilor economice nefavorabile in carinaîa sa găsește astisi. După declarațiile unuia din bărbați ei mai autorisiți, Rusia a Încetat deci de a mai fi comun’stii, eerie „Vor„ wserta„. Reste sovietîcă nu mai acta limbajul unui amestec de economie liberă și de capitalism de stat. Pentru partidele comuniste din Eu*ropiașeste declarați ala ministrului sovietic Krasin constitue o adevărata lovitură de pumnal In spate. Existența lor mai apare numi ca un anachronism, ca o neînțelegere comirfă a istoriei mondiale, din moment ce guvernul rus nu mei «plică comunicamul le al acasă. El a considerat nu- i mai ca un articol de export, 50 Bani Sâmbătă la Octombrie 192% 5NSARTE ȘI RSCLAMB 9 tel routal Ute aamif vudeta 1 itt tifyBiATni w 12L,m*I S’a anunțat ca cu ocaziunea Serbărilor încoronărei, primarii din jusifțui*’ lași n 6r «cea rai din Capitals ia mai mulți restaurători. Ori, „restaurantul“ din Bulevardul P,tke e tocmai la Foișorul de foc. In marginea Bucureștilor, cel din Bulevardul Ferdinand e lângă uzina electrică, iar cel din Calea moșilor, e departe de tot de centru, unde in definitiv vor avea loc serbările. Căt timp vor trebui să pun beții acești primari, cănd vor ajuge la aceste crâșme și cat timp vor mai pune până se vor intoarce. Un apel Aduc la cunoștința celor recunoscători, că copilașii eroilor Întregirii neamului, aflători prin orfelinate și spitale, duc lipsă,de cărți, broșuri, reviste, care să iluminase, și iedneei că-i măngile tn dorul lor după mamă și după tată. In Bumils „Societații Ocrotirea Orfanilor din Kabol“, apeies ft inimile nobile și miloase, la persoanele on stere, să dăruiască cărți, reviste și bani cu care să cumpăram cărțile potrivite pentru fiecare virată și pentru fiecare categorie, Carnilla se printeia «la Consiliul Central al Societății, str Godranca, la Comitatul regional jndațsu, etc. Toma Coama și la subsemnatul in curtea binaricei Taipilariaau sta. Sántaién No 4 , ... . , v r Efetrom, loan • P. ^nooca Furtul din Strada Unirei . Se para că furtul da la magazinul „A la bonne heure“ din Strada Unirei, a fost sevârșit de doi indivizi Unul rupse obloanele și deschizând ușa frumos intră in prăvălie și făcu o legătură din blănurile furate și o transmise tovarășului de afară care dispăru Pungașul din lăuntrul prăvăliei, mai deschise un sertar, din care scoase suma de 14,000 lei, după care eși in Stradă și după ce incuiă ușa dispăru. Aseară un sergent a arestat pe un* tânăr, care, la întrebările puse, s’a dat drept de student Trimes spre Siguranță, individul a incercat să fugă, insă a fost pr ns. in dreptul Curței Marțiale S’a dovedit repede că nu e student și că are fapte incorecte la activul său. Sergentul din punctul Hala, a arestat eri pe , autorul furtului curelelor de transmisiune, de la Uzina de electricitate din Doroioi S au găsit toate curelele, in valoare de peste 50.000 lei. Onoarele Eugenia și Augusta 4 Burghelea și-au trecut cu un deosebit succes examenul de licență in Drept Lângă satul Cuibiuv comuna Golăești, s’a găsit cadavrul servitorului Costache Gheorghe, din acea Comună. Fiind bănueli de crimă, s’a ordonat o cercetare, /* Ba adere la cunoștința cefor inta vestit că la Sooiatate» Caiotiraa Otfantier din Hasból Regiunea I Iași... sunt vacante posturile de Maistru lemnar și Sef da Atelier. Doritorii adupa nosata postări sunt rugați a se presenta ca o cetate însoțită da acte, dovedind calitatea sa, la biroul Regional Str. Tome Coîxsu No. 9 In ori ca si de viora intre orale 9 — 12 și 37, unde vor putea lua informațiuni asupra felului de retribuire și asupra insărcinărilor oe vor avea. * • Expoziția de pictură a pictorului Tarasov continuă a fi deschisă in sala Expresul“ din Piața Unirei.,, ■ - I 81 în Iparichdai Semperal Presa de odinioară a lașului De la 1894 încoace — 51 * Intre 1897-1900 Moara Mihail Galino, o figură fagani cunoscută oară a infrumuaațat esena ronulufi timp de mai bine de 20 de ani. Ca aproape toți artiștii de pa atunci, Qaino nu ea urce niciodată pa scenst, pănă ce nu era absolut stăpân pe el. Ultima sa creațiune era at fie cu piesa „Réséé” du Emile Zola, in care avea sa atingă apogeul artei, dar in afara de repatițiuna generală, un joc ingrozitor distruse teatrul de la Copou și Galina amftrătea retrase din teatru, hotărât a nu mai juca. State Dragomir d. C B. Penal, Cloneasa, dna A*glaia Prnteian și alții sunt discipolii lui Galinov-i.- -y ■ •. r..*- !’»viv y -1 O siluetă de atunci a d lui Alexandru Philippide — Unii din cei mai •ihopatici profesori universitari, dintre cei mai de eamă filologi româul, scriitor de talent și admirabil om de societate, înzestrat cu o Întinsă cultură generală, a reușit ca, din o materie—istoria limbei romina -aart, propriet de altul er fi manustart prefaci in dormitor oarc de enra de la Universitate, să facă un purson drag frrqaemat și cu multă ancordare urmărit de studenți. A fost și profesor de liceu și cât de mult ■ știut ei ca este simpatia elevilor, s’a vfzzut din faptul d intr’un lung și vechiu. poem al Ueaului. In care mai toți profesorii erau ironizați, pentru oi, Philippide nu s’a găsit nici o batjoceră, o laude că are minta lungă ca și multețale. Palemul era anonim și represents... părerea generală. Mulțumită spiritului pâtrunzitor, inteligenței vii și muncei neobosite, a lămurit în istorie limbei române, o mulțime de fenomene și a îndreptat o mulțime de explicări greșite date diferitelor fenomene, de către filologii dinaintea lui A «pria puțin, dar mult. Ca o răbdare deosebit, a adunat materialal, a străna example și a explicat origina mai tuturor șavintelor și formelor. In „Introducerea și in Principiuls de istoria limbei“. In societatea lui, nu ți ne urăște nici odată, glumeț,, avind la indemănat o bogată colecție de anecdote și apropouri, avea de rival numai pe aoi egal și prietenul său Girigiani Odată i’a inspectat ourani citi de la liceu un profesor de universitate, in care nu era in buni termeni. La lecția era un elev cam slab, care nu răspundea nici la acela mai elementeze intrebări. Atunci , Philippide i’a zia:— „Păi bine, frate, aiestea și un profesor de universitata la știu- Profesorul a Inghițit-o. Caraotematica ii este originalitate 10 trai și viață, para mai nu’i de fel afectată și de anala place. Perticulară 11 este ideia rea pe care o ara despre poeți In genere, despre care alte ol sunt „niște nebuni cari apun sobei de colo din colț să se coboare și ai vie lăugiți“. * Sa intameiază la Iași „Asociația generalăi a artiștilor din Iași*, para imbrățșenă toate ramurile artUtica. Inservări pentru intemeiarea unei asooiali durabile a artiștilor ieșeni au mai fost, dar n’au avut anseea. Cea mai vecha incare are „Amicii Artelor“, apoi mai noi pe: „Talia“, „Careul artistic“, „Cultura artelor frumoasa“, etc. n’au avut viață, pentru că Îmbrățișau o singură ramură a eotivității artintica ieșene. Au inființat’od-nli Bardasare si A D. Aianaem (pictura), Titus Cerne și d. Aurescu (muzica), M. Rădulescu și neustatul State Dragomir («rama), Bonifana Hetrat (literator»), arhitect Rebniokc (arhitectura). * Dintre foștii alavi ai lcoaului na*țional, nu a unul oara aă nu fi cu* neaouț acu auzit da Gheorghe Dima, profesor de muaica. Au rămas și astăzi in mințita multor generații mari au trecut prin mănile lui, vorbele taptieoese, modal cu o hib saială dată da lacrimi. Găsi lăcrima de acum își coptea batista, veșnic bina și frampa pătturită, pentru ași șterga coada ochilor in uimoșii Dinus, cum ii sieeau băețlii Când iși amintea că Max, celebrul artist da Max a fost elevul său, ori că D. Sturdzn, Laaear Caterglu ,au chiar Regele Carol —după Împrejurări—l’au străna măna și l'au felicitat pentru modul cum știe că contcol oorul Hoțului, ori cănd avea „pterodantil* la cap, cum aleea ein* gur, moș Dima lăcrima meau și batista își făcea datoria. Fiii pioasa lui, agurta și energies, Împotriva eoeialismului, ea rămas aloaioe.—„Ustrogoa gftalii In apeialiamul ista, zicaa dânsul, agoborăndu-și glasul, per prudentiam. Nu vedeți ci vor să vă înșele ? Apoi Morțun de va nu fi Împarte moșia lui la țărani, dacă-i voi plansi ? In politică avea oa miximă : „«■pul placat cabla un tale». • D-rul Gh. Botaz, profitor la universitate și medic primar la Spitalul Sf. Spiridon Era unul dintre eminenții medici din Iași și dintre cei mai inb fi da studenți. Dădea o vast deosebită facultății de medicină, pe care a rădicat’o mult. Cunoaant in toate aerourile ieșene era N. Volenti ! In ceroniile magistraților, ale literaților, In saloane, in ale artiștilor și ale.. volpaspediștilor. A tradus admirabil din Francoia Coppée i Trecătorul, ca și traducerea din Toleto, a nuvelei „Stăpăn și Blugi“, ieoălită cu modestul pseudonim „de vive nunto“, fiindcă era in colaborare cu un bun cricecător al limbei maaști. A făcut furori pe vremuri, „saloanele literare“ de le N. Volenti. N. S. (Va apare in volam) * Mesajul Regal După Ta-Denm de ori parlamentarii și miniștrii au trecut in inainte Camerei unde dl Ionel Bricianu, președintele Conciliului a dat citire Mesajului Regal, in onorimul următor Domnilor seputați, Domnilor senator: „Ca o conehețire a mliftrei naționale, on atitea jertfe dobândită, am hotărât ne îndeplinim la Alba Iulie acum la inceputul anului al IX el domniei mele încoronarea mea și a Reginei: „Sânt sigur că in această zi de ferbăttoare, patimile din trecut ne vor atinge și că toți fii buni ai patriei. Insuleț ți da dragostea către țară se vor uni in jurul Tronului „Dorind ca in aceste zile că am cât mai aproape pe jrepresentanții nebuniei, ca să afirme incă odată puternica legătură dintre Mina și poporul Meu, pe cere voesc eă mă reazim in toata faptele domnei mele, v’am convocat, d lor de puteți și aanatori In sesiune extraordinară „După săvârșirea acectoi înălțătoare aerbittori, guvernarea va expune deliberărilor Domniilor Voastre proceotela de lege a căror urganță ne impune: „En daolar danohisi anaiunaa extraordinară a Corpurilor Legiuitoare*. Urmează semnătura Regelui și a tuturor miniștrilor. 1