Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)

1923-03-28 / nr. 591

Anul al XXXI No. 501 (41) 1 Mercur­ 28 Martie 1923 REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA IAȘI.—FM AȚA UNIREI Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN INSERȚII ȘI REC­L­A­M­E ~ Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe Un an 300 lei Director: RUDOLF SUTU Autorul! Autorul! Parlamentul liberal a votat Con­stituția. Până acum însă nu se cunoaște autorul acestei Consti­tuții și remîne viitorului sarcina de a'l descoperi. In adevăr, s’a spus la început că autorul ar fi profesorul de drept constituțional, d. C. G. Di­­ssescu. Dar în cursul în­ Senat, d. Dissescu a discuțiilor luat de mai multe ori cuvântul cere modificarea textelor a­spre a căror paternitate i se atribue. Ce-a îm­­­pedecat* pe d. raportor de la Se­nat ca să-și cristalizeze principiile în textul anteproectului pe care la redactat. Și mai bizar e ca Senatul a respins în bloc toate a­­mendamentele propuse de d. Di­ssescu propriei sale­ opere ! Dar­ nici guvernul nu e acela care a propus Constituția, ci a­­ceasta ar fi venit din inițiativă parlamentara. La întrunirile major­i­tâților liberale, d. Ionel Brătianu spunea majorităților: de ce vă ri­dicați împotriva naționalizărei sub­solului, ori pentru libertatea­­­ pre­sei, cînd înșiși dv. sunteți autorii proeetului de Constituție ? Se mai spunea de cei interesați a face atmosferă favorabilă lovi­­turei de stat a d-lui Ionel Brătia­nu . Regele este autorul Consti­tuției, el ține cu ori­ce preț să fie votată. Dar prin mesagiul de deschidere a Corpurilor toate, Suveranul nu spune Legiui­nimic de Constituție. Mai mult, Majes­­tatea Sa pare a se fi sat de soarta Constituției dezintere­anoni­me, de vreme ce tocmai în mo­mentele cele mai decisive­­ pentru această Constituție, Regele pleca la vînătoare! Atunci încă odată, cine e au­torul? Să fi remas d-lui Brătianu atâta pudoare, încît Ionel să nu voiască să treacă pentru pos­­teritate ca autorul Constituției sale ? Atunci de ce a făcut să­ fie vo­tată în mijlocul unei Capitale tran­sformate în lagăr de război ? De ce primul-ministru a adus la Bu­curești, ca să-i apere Constituția, trupe românești compuse în ma­joritate de soldați sași și unguri ? Astă­zi când terminat în Dealul spectacolul­­ si a Mitropoliei și la Palatul Universităței când perdea groasă acopere pe autorul o mascaradei constituționale brătie­­niste, strigăm și noi ca ta­tru, cînd se joaca o piesă Tea­tle... Shakespeare. — Sus cortina! Autorul ! Aderarea Ardealului la campania Opoziției unite Toate organizațiile Partidului naționl român din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș au trimis telegrame de aderare la acțiunea O­­poziției unite. Din încredințarea organizațiilor Partidului național din Făgăraș, Brașov și t­rei­ Scaune,­ in ședința eri la Brașov, la care au participat reprezentanții bi­rourilor acestor organizații, s’a trimis următoarea telegramă: D-lui IULIU MANIU Președintele Partidului National Român BUCUREȘTI „Organizațiile Partidul­ui național român din Brașov, Făgăraș și Treiscaune aprobă cu toată hotărîrea și pe dea'ntregul lupta parlamentară și extra-parlamentară întreprinsă de deputații și se­natorii Partidului național român și de Opoziția unită pentru res­­turnarea guvernului și disolvarea așa ziselor Corpuri legiuitoare e­­șite din nelegiuiri, își exprimă aderarea desevărșitâ față de Preșe­­ședintele Partidului național român, dr. Iuliu Maniu, pe care-l roagă ca, împreună cu conducerea superioară a partidului, să continue cu hotărârea de­­ până acum lupta pentru atingerea scopului dorit de intreg Ardealul și de toată opinia publică român­ească". PRIN CE MIJLOACE vor putea părinții sa desvolte in copii iubirea patriei ? ii. Sentimentul național la noi Românii este ca o pasere ce tânjește in colivie a ei, tresărind la glasul altor păsărele și la râcoreala și veseliea dimineței, ce pătrunde până la ea. Mult ar dori să rupă zăbrelele și să-și ia zborul. Și poate și mai dreaptă mi-ar fi fost com­pararea, dă­că aș fi luat ca termen de comparație pe puternicul urs, mărginit dre gratiile unei cuști grosolane și greoae. Această comparație a fost foarte des întrebuințată de scriitorii noștri. Din prima comparație ar­e și gingu­­ștea și blândeța firei Românului, iar din a doua, tărie a lui. ■ Aceste două însușiri numai­de­cât trebuesc unite, căci o tărie sălbatecă și nemăsurată întunecă și celelalte însușiri frumoase, în pedeapsă și în fapte, unde spu­megă numai ură, rezbunare și îngrozi­rea, se cuvine să fie blândeță și uma­nitate. Vieața noastră trecută așa cum reeșă din poeziea și istoriea populară ne o­­feră și materialul și metodul, ce trebue urmată în educațiea națională și patrio­tică a copiilor. Nu m’am referit și nici n-am cău­tat cunoștințele și metodul, ce s’ar pu­tea întrebuința în urmărirea acestui scop, la alte neamuri. Așa de pildă la Greci, care au avut o educație exclusiv naționala. Tot așa la Spartani, cărora educațiea națională ie-a adus hegemoniea. La Perși edu­cația morală era unită cu cea Națio­nală și ei să datoresc extinderea și pu­terea acestei națiuni. M’am referit mai mult la vieața noas­tră trecută, pentru că, dacă metodul ur­mat de cei din veacurile trecute a dat roade așa de frumoase, de care ne bu­curăm și astăzi, fără îndoială că trebue urmat și azi. Se cuvine car să conti­nuăm și să perpetuăm lucrarea străbu­nilor. Vorbind însă numai de educațiea fa­­­miliară în acest sens astăzi, în compa­rație cu timpurile de odinioară sub multe raporturi, suntem niște simțiri reci harfe bătrâne, cum zice Eminescu. Mijloacele ce trebuesc folosite de părinți în educare­a patriotică și națio­nală ni­­e oferă trecutul nostru și la el trebue să alergăm. Numai el este tezaurul neatins, unde se poate găsi ori­ce s’ar căuta. Pe lângă vieața aleasă, în care să se oglindească cele mai frumoase însușiri, demne d’a fi imitate și însușite de co­pil, părintele d’azi să caute a dezvolta in cei mici, nu atât după principii și mijloace pedagogice moderne, ci mai mulți prin vieața lui, sentimentele or­dine, iresponsabilităței, curajului, drep­tei aprecieri și a solidarităței. Contemporanii să plâng de lipsa bu­nurilor acestora zicând : „că la noi nu este iubire“. Așchiea­nu sare departe de trunchiu, zice vorba românească. Și dacă este așa, părinții ar trebui să nu uite vorba veche românească și să se poarte așa felin, În­­cât să insufle dragoste și res­pect de patrie poveste și fapte, copiilor. Cum? Prin Prin respect, ascul­tare și supunere la legile patriei, căci ele sunt voința națională. Deasemenea părinții vor iubi pe cei de un sânge și de-o lege, căci numai iubirea face din sentimentul național o forță. Tablourile istorice ar trebui să îm­­podobiască casa românului, unicele po­vestiri, respectul cătră drapel, care sim­bolizează însăși patria, respectul Capu­lui Statului și a armatei, contribuesc la desvol­tarea și cultivarea sentimentului iubirei patriei. Dar numai aceste mij­loace putem utiliza ? Participarea cu cuviință la sărbările naționale, iubirea pământului strămo­șesc, iubirea trecutului nostru național și cultul eroilor, monumentele istorice,­­grija deosebită ce poartă părintele na­­țiunei, lectura istorică afară părinților un material bogat ce poate fi utilizat spre cultivarea sentimentului național și patriotic. Metodul cel mai bun ar fi fapta pă­rinților, care atrage și hotărăște. De la dezvoltarea sau nedeszvoltarea sentimentului național și patriotic de­pinde, ca copii să fie bucuriea sau în­tristarea părinților, a patriei și a nea­mului. OZEIA Agapa în cinstea d-lui inginer Carp Duminică 25 Martie a. c. a avut loc o frumoasă agapă dată de că­tre unitățile conducătoare ale ser­viciului de Tracțiune C. P. R.,din Regionala II-a în onoarea d-lui Inginer B. Carp Directorii aces­tui serviciu, in saloanele „Astoria“ cu ocazia avansărei d-sale la gra­dul de Inginer-Inspector General. Au vorbit d-nii Ingineri I. Con­­stantinescu și Zarifopol aducându-i meritate elogii, au mai vorbit d-nii I. Arhire, P. Șerbănescu, Gh. Amanciu, Emanoil Traian, Ciu­rea și alții care în cuvinte mișcătoare au arătat meritele și tactica de conducere a d-lui B. Carp, care adânc mișcat a răspuns prin cu­vinte înălțătoare mulțumind tutu­rora de această sinceră manifes­tație. » După această ocazie persona­lul conducător de Tracțiune ’i a oferit și un prea frumos tablou cu fotografiile fie­căruia. Acest gest dovedește cu pri­sosință apropierea sufletească ce există intre personalul de tracțiu­ne din Regionala Iași și Directo­rul lor care făcând parte dintr’o veche și nobilă familie Basara­beană născut in România și care de la eșirea de pe băncile școalei Politeh­nice din Viena și până în prezent timp de 28 ani neîntre­rupt a fost conducătorul Serviciu­lui de Tracțiune in Iași ca sub- Inspector, Inspector și actual Di­rector, a știut prin blândeță și bunătate să conducă serviciul și să stabilească strînse legături de respect, devotament și datorie de la personalul de sub­ordine. Să rbatorire a d-lui £ Gh. Cristofor Colegii și foștii elevi, au luat inițiativa de a serbători printr’un banchet, pe d. Gh. Cristofor, cu­noscutul profesor, care pe ziua de 1 Aprilie se retrage din în­­vățămînt. Intrarea la ziarul :,EVENI­MENTULu se face prin curtea otelului Irayan, de lângă­­ cofe­tăria Funiak.

Next