Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)
1923-03-28 / nr. 591
Anul al XXXI No. 501 (41) 1 Mercur 28 Martie 1923 REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA IAȘI.—FM AȚA UNIREI Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN INSERȚII ȘI RECLAME ~ Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe Un an 300 lei Director: RUDOLF SUTU Autorul! Autorul! Parlamentul liberal a votat Constituția. Până acum însă nu se cunoaște autorul acestei Constituții și remîne viitorului sarcina de a'l descoperi. In adevăr, s’a spus la început că autorul ar fi profesorul de drept constituțional, d. C. G. Dissescu. Dar în cursul în Senat, d. Dissescu a discuțiilor luat de mai multe ori cuvântul cere modificarea textelor aspre a căror paternitate i se atribue. Ce-a împedecat* pe d. raportor de la Senat ca să-și cristalizeze principiile în textul anteproectului pe care la redactat. Și mai bizar e ca Senatul a respins în bloc toate amendamentele propuse de d. Dissescu propriei sale opere ! Dar nici guvernul nu e acela care a propus Constituția, ci aceasta ar fi venit din inițiativă parlamentara. La întrunirile majoritâților liberale, d. Ionel Brătianu spunea majorităților: de ce vă ridicați împotriva naționalizărei subsolului, ori pentru libertatea presei, cînd înșiși dv. sunteți autorii proeetului de Constituție ? Se mai spunea de cei interesați a face atmosferă favorabilă loviturei de stat a d-lui Ionel Brătianu . Regele este autorul Constituției, el ține cu orice preț să fie votată. Dar prin mesagiul de deschidere a Corpurilor toate, Suveranul nu spune Legiuinimic de Constituție. Mai mult, Majestatea Sa pare a se fi sat de soarta Constituției dezintereanonime, de vreme ce tocmai în momentele cele mai decisive pentru această Constituție, Regele pleca la vînătoare! Atunci încă odată, cine e autorul? Să fi remas d-lui Brătianu atâta pudoare, încît Ionel să nu voiască să treacă pentru posteritate ca autorul Constituției sale ? Atunci de ce a făcut să fie votată în mijlocul unei Capitale transformate în lagăr de război ? De ce primul-ministru a adus la București, ca să-i apere Constituția, trupe românești compuse în majoritate de soldați sași și unguri ? Astăzi când terminat în Dealul spectacolul si a Mitropoliei și la Palatul Universităței când perdea groasă acopere pe autorul o mascaradei constituționale brătieniste, strigăm și noi ca tatru, cînd se joaca o piesă Teatle... Shakespeare. — Sus cortina! Autorul ! Aderarea Ardealului la campania Opoziției unite Toate organizațiile Partidului naționl român din Ardeal, Banat, Crișana și Maramureș au trimis telegrame de aderare la acțiunea Opoziției unite. Din încredințarea organizațiilor Partidului național din Făgăraș, Brașov și trei Scaune, in ședința eri la Brașov, la care au participat reprezentanții birourilor acestor organizații, s’a trimis următoarea telegramă: D-lui IULIU MANIU Președintele Partidului National Român BUCUREȘTI „Organizațiile Partidului național român din Brașov, Făgăraș și Treiscaune aprobă cu toată hotărîrea și pe dea'ntregul lupta parlamentară și extra-parlamentară întreprinsă de deputații și senatorii Partidului național român și de Opoziția unită pentru resturnarea guvernului și disolvarea așa ziselor Corpuri legiuitoare eșite din nelegiuiri, își exprimă aderarea desevărșitâ față de Preșeședintele Partidului național român, dr. Iuliu Maniu, pe care-l roagă ca, împreună cu conducerea superioară a partidului, să continue cu hotărârea de până acum lupta pentru atingerea scopului dorit de intreg Ardealul și de toată opinia publică românească". PRIN CE MIJLOACE vor putea părinții sa desvolte in copii iubirea patriei ? ii. Sentimentul național la noi Românii este ca o pasere ce tânjește in colivie a ei, tresărind la glasul altor păsărele și la râcoreala și veseliea dimineței, ce pătrunde până la ea. Mult ar dori să rupă zăbrelele și să-și ia zborul. Și poate și mai dreaptă mi-ar fi fost compararea, dăcă aș fi luat ca termen de comparație pe puternicul urs, mărginit dre gratiile unei cuști grosolane și greoae. Această comparație a fost foarte des întrebuințată de scriitorii noștri. Din prima comparație are și ginguștea și blândeța firei Românului, iar din a doua, tărie a lui. ■ Aceste două însușiri numaidecât trebuesc unite, căci o tărie sălbatecă și nemăsurată întunecă și celelalte însușiri frumoase, în pedeapsă și în fapte, unde spumegă numai ură, rezbunare și îngrozirea, se cuvine să fie blândeță și umanitate. Vieața noastră trecută așa cum reeșă din poeziea și istoriea populară ne oferă și materialul și metodul, ce trebue urmată în educațiea națională și patriotică a copiilor. Nu m’am referit și nici n-am căutat cunoștințele și metodul, ce s’ar putea întrebuința în urmărirea acestui scop, la alte neamuri. Așa de pildă la Greci, care au avut o educație exclusiv naționala. Tot așa la Spartani, cărora educațiea națională ie-a adus hegemoniea. La Perși educația morală era unită cu cea Națională și ei să datoresc extinderea și puterea acestei națiuni. M’am referit mai mult la vieața noastră trecută, pentru că, dacă metodul urmat de cei din veacurile trecute a dat roade așa de frumoase, de care ne bucurăm și astăzi, fără îndoială că trebue urmat și azi. Se cuvine car să continuăm și să perpetuăm lucrarea străbunilor. Vorbind însă numai de educațiea familiară în acest sens astăzi, în comparație cu timpurile de odinioară sub multe raporturi, suntem niște simțiri reci harfe bătrâne, cum zice Eminescu. Mijloacele ce trebuesc folosite de părinți în educarea patriotică și națională nie oferă trecutul nostru și la el trebue să alergăm. Numai el este tezaurul neatins, unde se poate găsi orice s’ar căuta. Pe lângă vieața aleasă, în care să se oglindească cele mai frumoase însușiri, demne d’a fi imitate și însușite de copil, părintele d’azi să caute a dezvolta in cei mici, nu atât după principii și mijloace pedagogice moderne, ci mai mulți prin vieața lui, sentimentele ordine, iresponsabilităței, curajului, dreptei aprecieri și a solidarităței. Contemporanii să plâng de lipsa bunurilor acestora zicând : „că la noi nu este iubire“. Așchieanu sare departe de trunchiu, zice vorba românească. Și dacă este așa, părinții ar trebui să nu uite vorba veche românească și să se poarte așa felin, Încât să insufle dragoste și respect de patrie poveste și fapte, copiilor. Cum? Prin Prin respect, ascultare și supunere la legile patriei, căci ele sunt voința națională. Deasemenea părinții vor iubi pe cei de un sânge și de-o lege, căci numai iubirea face din sentimentul național o forță. Tablourile istorice ar trebui să împodobiască casa românului, unicele povestiri, respectul cătră drapel, care simbolizează însăși patria, respectul Capului Statului și a armatei, contribuesc la desvoltarea și cultivarea sentimentului iubirei patriei. Dar numai aceste mijloace putem utiliza ? Participarea cu cuviință la sărbările naționale, iubirea pământului strămoșesc, iubirea trecutului nostru național și cultul eroilor, monumentele istorice,grija deosebită ce poartă părintele națiunei, lectura istorică afară părinților un material bogat ce poate fi utilizat spre cultivarea sentimentului național și patriotic. Metodul cel mai bun ar fi fapta părinților, care atrage și hotărăște. De la dezvoltarea sau nedeszvoltarea sentimentului național și patriotic depinde, ca copii să fie bucuriea sau întristarea părinților, a patriei și a neamului. OZEIA Agapa în cinstea d-lui inginer Carp Duminică 25 Martie a. c. a avut loc o frumoasă agapă dată de către unitățile conducătoare ale serviciului de Tracțiune C. P. R.,din Regionala II-a în onoarea d-lui Inginer B. Carp Directorii acestui serviciu, in saloanele „Astoria“ cu ocazia avansărei d-sale la gradul de Inginer-Inspector General. Au vorbit d-nii Ingineri I. Constantinescu și Zarifopol aducându-i meritate elogii, au mai vorbit d-nii I. Arhire, P. Șerbănescu, Gh. Amanciu, Emanoil Traian, Ciurea și alții care în cuvinte mișcătoare au arătat meritele și tactica de conducere a d-lui B. Carp, care adânc mișcat a răspuns prin cuvinte înălțătoare mulțumind tuturora de această sinceră manifestație. » După această ocazie personalul conducător de Tracțiune ’i a oferit și un prea frumos tablou cu fotografiile fiecăruia. Acest gest dovedește cu prisosință apropierea sufletească ce există intre personalul de tracțiune din Regionala Iași și Directorul lor care făcând parte dintr’o veche și nobilă familie Basarabeană născut in România și care de la eșirea de pe băncile școalei Politehnice din Viena și până în prezent timp de 28 ani neîntrerupt a fost conducătorul Serviciului de Tracțiune in Iași ca sub- Inspector, Inspector și actual Director, a știut prin blândeță și bunătate să conducă serviciul și să stabilească strînse legături de respect, devotament și datorie de la personalul de subordine. Să rbatorire a d-lui £ Gh. Cristofor Colegii și foștii elevi, au luat inițiativa de a serbători printr’un banchet, pe d. Gh. Cristofor, cunoscutul profesor, care pe ziua de 1 Aprilie se retrage din învățămînt. Intrarea la ziarul :,EVENIMENTULu se face prin curtea otelului Irayan, de lângă cofetăria Funiak.