Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)

1923-03-24 / nr. 588

Anul al XXXI No. 588 (38) REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI.—PIAȚA UNIRE! Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN Sâmbătă 24 Martie 1923 Junam m INSERȚII ȘI R­E­C­LAME Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe­ Un an 300 lei Director: RUDOLF SUTU Bătae de joc In sfîrșit guvernul, prin glasul d-lui Al.­Constantinescu, și-a luat îndemnul sa vorbească norodului sclav, netrebnic și fara merit de a pătrunde rațiunea conduitei stă­pânilor, și să explice cum se fa­ce ca actualele Camere sînt con­stituante. In adevăr, lumea se întreba și se întreabă: cum se poate viola constituția in vigoare, neîndepli­­nindu-se formalitatea celor trei strigări, ce are rostul ei, căci, prin aceasta se cere și­­ consimțimântul Țârii pentru revizuirea, în parte sau în totul, a Constituției, nefiind suficientă numai voința Regelui pentru acest sfîrșit, pentru că Re­gele își deține suveranitatea de la națiune și nu poate trece peste voința ei fără s-o ofenseze fadînc și fără să apară, deci, ca un rege absolut iar nici de­cum constitu­țional, cu alte cuvinte fără să i se spună cu drept cuvânt că a­ co­mis o lovitură de Stat. Ce răspunde d. Al. Constanti­­nescu la această naturală și’ logi­că nedumerire a tuturor oameni­lor mai mult sau mai puțin­i spe­­cialiști in materie ? D. Al. Con­­stantinescu, care se zburlise tare într'un timp, acuma ia în brațe cu căldură pe primul-ministru și îi procură argumente, fie chiar metocre, pentru o cauză pierdu­ții. Dar, însfîrșit, încearcă s­ă-l sal­veze, măcar în aparența, într’un mod care constitue o’’adevărata bătae de joc pentru țară. D. Constantinescu zice : Toate Camerele de la 1915 încoace au fost constituante , pentru fi și acestea constituante ? ce n’ar Pen­tru ce numai noi, liberalii, să fim luați din scurt când pășim pe un drum deschis ca alții ?! Nu e a­­ceasta o persecuție,­ o pretenție, o îndrăzneală ? tatii la ce se reduce sofismul liberal care trage concluzii forțate ,de la particular la general, de la urmi la sot. Râsboiul s’a făcut sub consti­tuanta din 1915, chemată,­­du­pa toate formele constituționale, să modifice art. 19 în sensul ca să se­ exproprieze, în folosul cultiva­torilor de pământ,­­marile moșii ale marilor proprietari și articol­ev cu privire la sistemul electoral pentru a se da dreptul de vot direct tuturor cetățenilor acestei țări. Fiind ocupate Corpurile legiui­toare cu legi în vederea unui răs­­boi ce să aștepta dintr’o zi în alta, precum : legea rechizițiilor, legea pentru măsuri escepționale, s’a tot amînat reforma pentru care erau anume chemate. Iată că vine răs­­­boiul în August­­ 1916. Guvernul I și o parte din reprezentanți vin la Iași, unde, în 1917 Constitu­anta, deși mult incomplectă, for­țată de împrejurări, se achită de datorie votând pe scurt, și, cât se poate de incomplect, marea re­gionne. Această Cameră, dizolvată la Iași sub ministerul Marghilo­man și-a terminat ființa ei și s’ar fi terminat chiar de n’ar fi făcut nimic din ceea ce era chemată să facă. Camerile ulterior alese, ade­că ■, sub guvernul­­ Marghiloman, sub guvernul Vaida și al genera­lului Averescu, nu puteau fi ca­mere de revizuire sau constitu­ante, pentru motivul că n’au avut chemarea legală* în acest scop, a­­decă nu li s’a pus în vedere, în formele prevăzute de constituție, ce parți anume au a modifica. Această formalitate are o parte practică, căci se evită surprinde­­­rile“ cum sunt acelea ale guvernu­lui actual, care introduce, fără să fi știut țara ,la alegeri, pedeapsa cu moarte, subjugarea presei, des­ființarea puterei judecătorești prin subterfugii perverse ; legiferează starea de asediu așa de dulce, care a dat așa de minunate re­zultate în­­ timpul răsboiulu­i, in timpul alegerilor și a servi mâni la așezarea în tihnă a streinilor miliardari, cu oamenii lor, pe pă­mântul nostru furat și vândut fă­ră pic de milă și conștiință pen­tru viitorul acestei țari. Dar aceas­­tă formalitate mai este un oma­giu adus suveranităței poporului de la care emana toate Puterile în Stat, căci noi nu avem o Con­stituție­­ octroaiată, adecă acordată prin mărinimia despotului, cum a­m fost în Rusia, ci Constituția noas­tră ne-am dat-o noi, țărmurind a­­nume puterile delegaților noștri, pentru a nu se ispiti să ajungă niște tirani și să târască țara în prăpastie, cum au făcut în Rusia în Turcia, în­ Germania și Austria cu sistemul lor autocrat în fond sau și în fond și în formă. Iată însă că s’a observat grave lipsuri în legea­­ exproprierii din 1917 și atunci au convenit toate partidele că reforma să se poată complecta de camerile ordinare și această complectare să se în­scrie în Constituție. Daca însă unul din partidele politice ar fi protestat și ar fi cerut respecta­rea formei prevăzută de Constitu­ție, trebuia neapărat să se cere trei cetiri din 15 în 15 facă zile cu propuneri precise de revizuire. Camerele să admită și apoi aces­te Camere să fie dizolvate și să se aleagă alte Camere pentru re­vizuire. Dar, are a face, d-le Constan­­tinescu, una cu alta ? Dacă o ca­mera de legislație ordinară, a in­trodus un lapsus,­­ care scăpase din vedere Constituantei din 1917, și aceasta prin acordul tuturor partidelor, urmează că acele Ca­mere au­­fost constituante ? Ur­mează că ele ar fi putut introdu­ce pedeapsa cu moarte și toate celelalte rășini ce figurează în pro­iectul de lege ce se discută acu­ma ? Dar ce ați fi zis d-voastră? Dar ce ați fi făcut d-voastră ? Atunci pentru ce prostiți lumea și ziceți că actualele Camere sînt constituante pentru că și Camere­le trecute, de la 1915 încoace, au fost constituante ? Credeți d-voas­tră ca această bătae de joc o pot înghiți savanții țării, d­acă d. Di­­s­sescu, pentru motiv care îl pri­­­­vesc, o înghite și o patronează­­ cu atâta seninătate de conștiință ? Destul ! Paharul este plin nu­mai o picătură și... va fi de ajuns. V. '/). ................................ PANLATINISMUL Războiul mondial a avut ca conse­cință și gruparea popoarelor după na­ționalități , iar acum aceste vor să se grupeze și după rase. Cu mult înainte de război, a fost „panslavismul“, adică politica Rusiei de a împreuna cu imperiul ei­­ toate popoarele slave ; iar după război , și în urma bolșevismului, aceste popoare —in loc să se unească -s’au separat de Rusia, formând fiecare stat aparte. Asemenea a fost și „pangermanismul“, ca toate­ popoarele de rasă germană să formeze un singur stat,­ dar și acest sistem politic puternic înainte de răz­boiu...căci lasat pe el, pangermanismul a început lupta de exterminare a altor rase a dat­ greș, contribuind după res­­boiu, la slăbirea, dacă nu desagrega­­rea lor. Acum se agită „panlatinismul“, care să se opună amenințărilor pangerma­­nice, care va să rămâie iarăși, pre­cum și „panislamismul", două sisteme politice cu totul deosebite unul de al­tul. Panlatinismul urmărește­­­ nu ca cele de mai sus gruparea popoarelor latine într’un singur stat cu scopuri agresive ...ci o comunitate sufletească a lor la un loc, niște legături de solidaritate în­­tre popoare de origină comună, cu s~­dialuri de civilizație și progres. Așa este societatea „Luteția“ din Iași precum acum și „Colaborația latină“, întocmită de­o­camdată cu un­­ program în linii generale de dl. N.­­ Ior­ga,­­ cu­prinzând o serie de acțiuni pe terenul cultural­­ și economic. De exemplu se vor putea organiza expoziții de artă romanească în dife­rite centre ale latinității ; se va favo­riza răspândirea cărții franceze in Ro­mânia în c­ondițiuni avantajoase ; se vor putea face schimburi de bilete gratuite pe C. F. între membrii colaborației ta­hn­g si membrii altor societăți similare din cele 4 țări latine : Franța, Italia, Spa­­nia și Portugalia, în scopul încurajării călătoriilor de studii, se vor înființa în orașele principale din țările latine că­­miriuri pentru ospitalizarea călătoriilor din aceste țări , schimb de profesori și de studenți, dacă nu chiar și de elevi de licee între­ țările latine etc. Pentru desfășurarea unui atare pro­gram­­ de activitate, s’a ținut de curând un prim congres al presei țărilor la­tine la Lyon, unde s’au discutat și ho­tărât următoarele : ■ _1) Mijloacele de propagandă și le­gătură între țările latine. 2) Un biiirou al presei latine la Paris. 3) Câte un teatru latin în capitalele țârilor latine cu piese din autorii celor 5 țari ; filmele cinematografice să aibă caracter latin. 4) Răspândirea literaturei latine. Vân­zarea cărților de știință sau de litera­tură fără benefici comercial în țările la­tine cu schimbul momentan, defavorabil cum e România și Portugalia. 5) In chestia valutei: s’a cerut să se intervină la editorii francezi să facă e­­diții eftine pentru țările latine și guver­nele să favorizeze pe studenții defavo­rizați de schimb etc. La acest congres, presa română a fost reprezentată prin delegați ai ziaru­lui „Universul“, cari au amintit de so­­cietatea franco-română „Luteția" din Iași și că ar fi de dorit ca ea să-și lăr­gească activitatea asupra tuturor­­ țări­lor nelatine. Un început bun și fericit de asocia­ție latină între noi și Franța s’a făcut de marele amic al României, general Berthelot, care după ce comunică prie­tenului său din Iași, dl. profesor dr. G. Bogdan, că a fost numit guvernator al Alsaciei-Lorena, îi anunță că a deschis un credit pe contul său propriu de 50 mii fr. francezi, pentru ca Societatea „Luteția“ să-și poată procura cărți din Paris și că a intervenit la librarii din Franța, ca să procure toate cărțile de știință franceze pentru România, cu pre­țul de 3 lei francul. Despre parisianism în numărul vii­tor. Statele de plată ale funcționarilor Ministerul de interne a autoritățile dependințe de invitat acest minister, ca în vederea achitărei șefilor funcționarilor pentru sărbă­­tori. Statele sa fie înaintate spre ordonanțare cel mai târziu până la 25 Martie. Cum insă de la 1 Aprilie 1923 intră în­­ vigoare noul budget și legea contribuțiunelor directe, ce va ține seamă de dis­­posițiile­­ următoare. Salariile sunt tot cele cari au figurat in budgetul 1922 -1923. Indemnizație de scumpete se­­ va trece intreagă intr’o singură sumă, iar ajutorul de familie se va tre­ce în coloana separată. Suma nem­posabilă este de 750 lei pentru toate localitățile. Din suma remasă după scă­derea celei neimposabile se va scade impositul de 4 la sută, in loc de 1i la sută, cum a fost pâ­nă în prezent. CHESTIUNEA ZAHĂRULUI Angrosiștii de zahar, au­ consimțit, la consfătuirea ce a avut loc ori în Pri­mărie,­ ca partea ce li se cuvenea lor din comanda făcută la fabricele de za­har, o treime să vie la Cottumă, care o va desface direct populației,

Next