Evenimentul, februarie-martie 1923 (Anul 31, nr. 550-594)
1923-03-24 / nr. 588
Anul al XXXI No. 588 (38) REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI.—PIAȚA UNIRE! Proprietar: PETRU P. BOGDAN ZIAR COTIDIAN Sâmbătă 24 Martie 1923 Junam m INSERȚII ȘI RECLAME Un număr vechi 2 Lei Abonamente : Pe Un an 300 lei Director: RUDOLF SUTU Bătae de joc In sfîrșit guvernul, prin glasul d-lui Al.Constantinescu, și-a luat îndemnul sa vorbească norodului sclav, netrebnic și fara merit de a pătrunde rațiunea conduitei stăpânilor, și să explice cum se face ca actualele Camere sînt constituante. In adevăr, lumea se întreba și se întreabă: cum se poate viola constituția in vigoare, neîndeplinindu-se formalitatea celor trei strigări, ce are rostul ei, căci, prin aceasta se cere și consimțimântul Țârii pentru revizuirea, în parte sau în totul, a Constituției, nefiind suficientă numai voința Regelui pentru acest sfîrșit, pentru că Regele își deține suveranitatea de la națiune și nu poate trece peste voința ei fără s-o ofenseze fadînc și fără să apară, deci, ca un rege absolut iar nici decum constituțional, cu alte cuvinte fără să i se spună cu drept cuvânt că a comis o lovitură de Stat. Ce răspunde d. Al. Constantinescu la această naturală și’ logică nedumerire a tuturor oamenilor mai mult sau mai puțini specialiști in materie ? D. Al. Constantinescu, care se zburlise tare într'un timp, acuma ia în brațe cu căldură pe primul-ministru și îi procură argumente, fie chiar metocre, pentru o cauză pierduții. Dar, însfîrșit, încearcă să-l salveze, măcar în aparența, într’un mod care constitue o’’adevărata bătae de joc pentru țară. D. Constantinescu zice : Toate Camerele de la 1915 încoace au fost constituante , pentru fi și acestea constituante ? ce n’ar Pentru ce numai noi, liberalii, să fim luați din scurt când pășim pe un drum deschis ca alții ?! Nu e aceasta o persecuție, o pretenție, o îndrăzneală ? tatii la ce se reduce sofismul liberal care trage concluzii forțate ,de la particular la general, de la urmi la sot. Râsboiul s’a făcut sub constituanta din 1915, chemată,dupa toate formele constituționale, să modifice art. 19 în sensul ca să se exproprieze, în folosul cultivatorilor de pământ,marile moșii ale marilor proprietari și articolev cu privire la sistemul electoral pentru a se da dreptul de vot direct tuturor cetățenilor acestei țări. Fiind ocupate Corpurile legiuitoare cu legi în vederea unui răsboi ce să aștepta dintr’o zi în alta, precum : legea rechizițiilor, legea pentru măsuri escepționale, s’a tot amînat reforma pentru care erau anume chemate. Iată că vine răsboiul în August 1916. Guvernul I și o parte din reprezentanți vin la Iași, unde, în 1917 Constituanta, deși mult incomplectă, forțată de împrejurări, se achită de datorie votând pe scurt, și, cât se poate de incomplect, marea regionne. Această Cameră, dizolvată la Iași sub ministerul Marghiloman și-a terminat ființa ei și s’ar fi terminat chiar de n’ar fi făcut nimic din ceea ce era chemată să facă. Camerile ulterior alese, adecă ■, sub guvernul Marghiloman, sub guvernul Vaida și al generalului Averescu, nu puteau fi camere de revizuire sau constituante, pentru motivul că n’au avut chemarea legală* în acest scop, adecă nu li s’a pus în vedere, în formele prevăzute de constituție, ce parți anume au a modifica. Această formalitate are o parte practică, căci se evită surprinderile“ cum sunt acelea ale guvernului actual, care introduce, fără să fi știut țara ,la alegeri, pedeapsa cu moarte, subjugarea presei, desființarea puterei judecătorești prin subterfugii perverse ; legiferează starea de asediu așa de dulce, care a dat așa de minunate rezultate în timpul răsboiului, in timpul alegerilor și a servi mâni la așezarea în tihnă a streinilor miliardari, cu oamenii lor, pe pământul nostru furat și vândut fără pic de milă și conștiință pentru viitorul acestei țari. Dar această formalitate mai este un omagiu adus suveranităței poporului de la care emana toate Puterile în Stat, căci noi nu avem o Constituție octroaiată, adecă acordată prin mărinimia despotului, cum am fost în Rusia, ci Constituția noastră ne-am dat-o noi, țărmurind anume puterile delegaților noștri, pentru a nu se ispiti să ajungă niște tirani și să târască țara în prăpastie, cum au făcut în Rusia în Turcia, în Germania și Austria cu sistemul lor autocrat în fond sau și în fond și în formă. Iată însă că s’a observat grave lipsuri în legea exproprierii din 1917 și atunci au convenit toate partidele că reforma să se poată complecta de camerile ordinare și această complectare să se înscrie în Constituție. Daca însă unul din partidele politice ar fi protestat și ar fi cerut respectarea formei prevăzută de Constituție, trebuia neapărat să se cere trei cetiri din 15 în 15 facă zile cu propuneri precise de revizuire. Camerele să admită și apoi aceste Camere să fie dizolvate și să se aleagă alte Camere pentru revizuire. Dar, are a face, d-le Constantinescu, una cu alta ? Dacă o camera de legislație ordinară, a introdus un lapsus, care scăpase din vedere Constituantei din 1917, și aceasta prin acordul tuturor partidelor, urmează că acele Camere aufost constituante ? Urmează că ele ar fi putut introduce pedeapsa cu moarte și toate celelalte rășini ce figurează în proiectul de lege ce se discută acuma ? Dar ce ați fi zis d-voastră? Dar ce ați fi făcut d-voastră ? Atunci pentru ce prostiți lumea și ziceți că actualele Camere sînt constituante pentru că și Camerele trecute, de la 1915 încoace, au fost constituante ? Credeți d-voastră ca această bătae de joc o pot înghiți savanții țării, dacă d. Dissescu, pentru motiv care îl privesc, o înghite și o patronează cu atâta seninătate de conștiință ? Destul ! Paharul este plin numai o picătură și... va fi de ajuns. V. '/). ................................ PANLATINISMUL Războiul mondial a avut ca consecință și gruparea popoarelor după naționalități , iar acum aceste vor să se grupeze și după rase. Cu mult înainte de război, a fost „panslavismul“, adică politica Rusiei de a împreuna cu imperiul ei toate popoarele slave ; iar după război , și în urma bolșevismului, aceste popoare —in loc să se unească -s’au separat de Rusia, formând fiecare stat aparte. Asemenea a fost și „pangermanismul“, ca toate popoarele de rasă germană să formeze un singur stat, dar și acest sistem politic puternic înainte de războiu...căci lasat pe el, pangermanismul a început lupta de exterminare a altor rase a dat greș, contribuind după resboiu, la slăbirea, dacă nu desagregarea lor. Acum se agită „panlatinismul“, care să se opună amenințărilor pangermanice, care va să rămâie iarăși, precum și „panislamismul", două sisteme politice cu totul deosebite unul de altul. Panlatinismul urmărește nu ca cele de mai sus gruparea popoarelor latine într’un singur stat cu scopuri agresive ...ci o comunitate sufletească a lor la un loc, niște legături de solidaritate între popoare de origină comună, cu s~dialuri de civilizație și progres. Așa este societatea „Luteția“ din Iași precum acum și „Colaborația latină“, întocmită deocamdată cu un program în linii generale de dl. N. Iorga, cuprinzând o serie de acțiuni pe terenul cultural și economic. De exemplu se vor putea organiza expoziții de artă romanească în diferite centre ale latinității ; se va favoriza răspândirea cărții franceze in România în condițiuni avantajoase ; se vor putea face schimburi de bilete gratuite pe C. F. între membrii colaborației tahng si membrii altor societăți similare din cele 4 țări latine : Franța, Italia, Spania și Portugalia, în scopul încurajării călătoriilor de studii, se vor înființa în orașele principale din țările latine cămiriuri pentru ospitalizarea călătoriilor din aceste țări , schimb de profesori și de studenți, dacă nu chiar și de elevi de licee între țările latine etc. Pentru desfășurarea unui atare program de activitate, s’a ținut de curând un prim congres al presei țărilor latine la Lyon, unde s’au discutat și hotărât următoarele : ■ _1) Mijloacele de propagandă și legătură între țările latine. 2) Un biiirou al presei latine la Paris. 3) Câte un teatru latin în capitalele țârilor latine cu piese din autorii celor 5 țari ; filmele cinematografice să aibă caracter latin. 4) Răspândirea literaturei latine. Vânzarea cărților de știință sau de literatură fără benefici comercial în țările latine cu schimbul momentan, defavorabil cum e România și Portugalia. 5) In chestia valutei: s’a cerut să se intervină la editorii francezi să facă ediții eftine pentru țările latine și guvernele să favorizeze pe studenții defavorizați de schimb etc. La acest congres, presa română a fost reprezentată prin delegați ai ziarului „Universul“, cari au amintit de societatea franco-română „Luteția" din Iași și că ar fi de dorit ca ea să-și lărgească activitatea asupra tuturor țărilor nelatine. Un început bun și fericit de asociație latină între noi și Franța s’a făcut de marele amic al României, general Berthelot, care după ce comunică prietenului său din Iași, dl. profesor dr. G. Bogdan, că a fost numit guvernator al Alsaciei-Lorena, îi anunță că a deschis un credit pe contul său propriu de 50 mii fr. francezi, pentru ca Societatea „Luteția“ să-și poată procura cărți din Paris și că a intervenit la librarii din Franța, ca să procure toate cărțile de știință franceze pentru România, cu prețul de 3 lei francul. Despre parisianism în numărul viitor. Statele de plată ale funcționarilor Ministerul de interne a autoritățile dependințe de invitat acest minister, ca în vederea achitărei șefilor funcționarilor pentru sărbători. Statele sa fie înaintate spre ordonanțare cel mai târziu până la 25 Martie. Cum insă de la 1 Aprilie 1923 intră în vigoare noul budget și legea contribuțiunelor directe, ce va ține seamă de disposițiile următoare. Salariile sunt tot cele cari au figurat in budgetul 1922 -1923. Indemnizație de scumpete se va trece intreagă intr’o singură sumă, iar ajutorul de familie se va trece în coloana separată. Suma nemposabilă este de 750 lei pentru toate localitățile. Din suma remasă după scăderea celei neimposabile se va scade impositul de 4 la sută, in loc de 1i la sută, cum a fost până în prezent. CHESTIUNEA ZAHĂRULUI Angrosiștii de zahar, au consimțit, la consfătuirea ce a avut loc ori în Primărie, ca partea ce li se cuvenea lor din comanda făcută la fabricele de zahar, o treime să vie la Cottumă, care o va desface direct populației,