Făclia, aprilie-iunie 1967 (Anul 21, nr. 6349-6425)
1967-04-08 / 6355. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ! Făclia ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL STRUCTURA CONDUCERII ÎNTREPRINDERII INDUSTRIALE MODERNE întreprinderea industrială modernă prezintă un grad ridicat de complexitate în care se disting clar două funcții de bază: funcția tehnică și funcția economică. Aceste funcții se împletesc însă în mod organic cu altele. In același timp revoluția tehnică-științifică contemporană, cu întinsele ei implicații, impune un sistem de conducere, care se cristalizează tot mai mult într-o știință distinctă: știința conducerii. Conducerea unei întreprinderi moderne a încetat de a mai fi apanajul exclusiv al rutinei și al practicii îndelungate, ea necesitînd în prezent vaste și multilaterale cunoștințe, precum și calități morale specifice unui conducător. Organizarea conducerii unei întreprinderi industriale face parte integrantă din organizarea științifică a producției. Aplicarea masivă a cuceririlor științei în producție, caracterul științific al organizării producției și a muncii, diversificarea producției industriale, mărimea întreprinderilor industriale actuale, precum și o serie de alți factori fac imposibilă conducerea unipersonală a unei întreprinderi industriale moderne. In raportul prezentat la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat că „Principiul călăuzitor după care trebuie să-și desfășoare activitatea organele economice și de planificare — obligatoriu în toate domeniile construcției socialiste — este conducerea colectivă. Elaborarea planurilor de stat, a principalelor măsuri economice trebuie să fie rodul gîndirii și muncii colective a cadrelor de conducere, a celor mai buni activiști și specialiști din fiecare domeniu de activitate. Practica întregii noastre activități demonstrează că o persoană, oricîte cunoștințe ar avea și oricît de capabilă ar fi, nu poate rezolva de una singură problemele, sau, în cel mai bun caz, le rezolvă cu multe neajunsuri“. Pe baza acestor "prețioase indicații ale partidului s-au concretizat în ultimmul timp unele formule organizatorice menite să ridice pe o treaptă calitativ superioară conducerea întreprinderilor industriale. Așa, de pildă, la Fabrica de pielărie și încălțăminte din Cluj, se aplică de la 1 ianuarie 1967, ca urmare a efectuării unui studiu aprofundat, o formă nouă de organizare a conducerii întreprinderii. Această formă prezintă o serie de avantaje față de forma obișnuită a unei conduceri de întreprindere industrială compusă din director, inginer-șef, director adjunct și contabil șef. După noua formă organizatorică conducerea Fabricii de pielărie și încălțăminte din Cluj este compusă din: director general, director tehnic, director economic, inginer șef concepție, inginer șef chimie, inginer șef confecție, inginer șef mecanic, director economic adjunct și contabil șef. Grafic relațiile de coordonare și subordonare a acestor organe de conducere pot fi reprezentate astfel: (Continuare în pag. a lll-a) DIRECTOR GENERAL Anul XXII Nr. 6355 • Simbătă 8 aprilie 1967 4 pagini 25 bani [«varașul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Partidului Comunist francez Vineri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.G. Francez, director al ziarului „l’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.G.R., Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.G.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.G.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.G.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovărășească, un schimb de păreri privind probleme de interes comun pentru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației internaționale. r Organizarea științifică a producției și a muncii-problemă complexă, de mare importanță pentru economia națională In esență scopul producției moderne constă în realizarea unui volum cu mai mare posibil de bunuri materiale, cu minimum de efort uman și financiar. Acest lucru este însă imposibil de realizat fără a se face apel la tot ceea ce gîndirea omenească a realizat mai de preț în știință și tehnică. Pe măsură ce știința se afirmă tot mai mult ca un element hotărîtor al forțelor de producție, gradul de complexitate, nivelul tehnic al procesului de producție cresc. Sudura dintre știință și producție cere, prin urmare, așezarea pe baze noi atît a organizării muncii și producției, cît și a conducerii întregii activități economice. Operativitate, competență, putere de discernămînt, perspicacitate, iată citeva calități ce trebuie să caracterizeze organele însărcinate cu conducerea nemijlocită a activității economice. Atributele amintite impun însă uneori modificări în structura organizatorică a conducerii diferitelor sectoare, inițierea unor măsuri pe linia pregătirii și specializării celor cărora li se încredințează sarcini de răspundere, crearea unor condiții optime pentru atragerea unui număr mai mare de specialiști în rezolvarea problemelor majore ale producției. Cum și în ce direcție trebuie acționat pentru a găsi soluțiile adecvate? In legătură cu această întrebare am solicitat să-și expună punctul de vedere tovarăși din învățămîntul superior și mediu de specialitate, ingineri și economiști din diferite unități și sectoare ale economiei, cadre cu pregătire economică superioară și medie care au acumulat o bogată experiență teoretică și practică în acțiunea de organizare a muncii și producției. Lucrări agricole de primăvară la C.A.P. Frala. Tractoristul Ioan Ilișan și-a realizat planul de însâmînțări in proporție de 95 la sută Simpozion științific de palinologie Ieri, în sala de conferințe a Bibliotecii centrale universitare, au avut loc lucrările simpozionului „Știința polenului“, organizat de Centrul de cercetări biologice al Academiei Republicii Socialiste România — Filiala Cluj, Societatea de științe naturale și geografie și Comisia regională pentru răspîndirea cunoștințelor cultural-științifice în cadrul sărbătoririi academicianului prof. Emil Pop cu ocazia împlinirii a 70 ani de viață. Eminentul biolog clujean, după cum se știe, este fondatorul disciplinei palinologice în țara noastră. Au fost prezentate un număr de 10 comunicări legate de domeniul științei polenului, din partea specialiștilor Academiei, universitari și ai altor centre de cercetare, invitați la lucrările simpozionului. . 82 ooperativele agricole din raionul Gherla au executat pînă la 4 aprilie a.c. alături de primăvară pe 3.689 ha din cele 13.504 ha prevăzute, iar însămînțatul culturilor din prima epocă în proporție de numai 25,4 la sută. Rezultă că lucrările din această primăvară sînt mult rămase în urmă. Atît consiliul agricol, cît și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole caută să justifice această situație necorespunzătoare prin condițiile climatice nefavorabile. Este adevărat că timpul capricios din această primăvară a împiedicat începerea și desfășurarea normală a lucrărilor în cîmp, dar, în mare măsură, rămînerea în urmă se datorește deficiențelor ce s-au manifestat în privința organizării muncii. Acest lucru este dovedit și de rezultatele diferite obținute pînă acum de unele unități din raion, cu condiții asemănătoare. In timp ce la cooperativele din Cămăraș și Chesău arăturile de primăvară au fost executate în proporție de 74, respectiv 82 la sută, în cooperativele din Mociu, Suatu, Palatca, această lucrare s-a făcut în proporție de numai 40—48 la sută. Mult rămase în urmă sînt lucrările de pregătire a solului în cooperativele din Ghirolt, Panticeu, Sic, Iclod, Bunești, în care această lucrare s-a făcut în proporție de numai 4— 12 la sută. Asemănător se prezintă și însămînțarea culturilor din prima epocă, care s-au executat numai pe 1.802 ha din cele 7.109 ha planificate. Pînă la această dată, orzul și ovăzul au fost semănate în proporție de 53 la sută, floarea-soarelui 16 la sută, sfecla de zahăr 18 la sută, iar plantele furajere 32 la sută. Dacă în unele cooperative, ca cele din Cămăraș, Crișeni și altele lucrările sînt mai avansate, în numeroase cooperative agricole, ca cele din Chidea, Ghirolt, Teoc, Vaida-Cămăraș s-au semănat mai puțin de 10 ha. Care sunt cauzele acestei nepermise rămîneri în urmă? Din constatările noastre rezultă că, conducerile unităților nu au întreprins măsuri eficiente pentru folosirea fiecărei ore bune de lucru în cîmp, așteptînd îmbunătățirea generală a vremii, deși se cunoștea că în primăvară, deseori, zilele însorite alternează cu cele ploioase. Deși unitățile dispun de un însemnat număr de atelaje, totuși, acestea sunt folosite în mică măsură în multe unități. Există deficiențe și în privința folosirii tractoarelor, după cum ne spunea tov. ing. loan Mureșanu, la cooperativa din Vultureni, care este deservită de către două brigăzi ale S.M.T. Bonțida, la data de 5 aprilie au lucrat numai jumătate din 18 tractoare, din cauza unor defecțiuni sau lipsă de mecanizatori. Din discuția avută cu tov. ing. Gheorghe Ionaș, de la S.M.T. Gherla, rezultă că numai la acest S.M.T. există în momentul de față lipsă 13 tractoriști, iar problema asigurării mecanizatorilor, la această dată, încă nu este rezolvată. Mai sunt încă unele unități care, la această dată, nu au asigurat întreg necesarul de sămînță. Nu au ridicat încă semințele de trifoi cooperativele din Găian și Sînmartin, cele din Mociu, Jucu și Dăbîca n-au asigurate semințele de lucernă, iar cooperativei din Teacul de Sus îi lipsește mazărea. In unitățile întîplate cu lucrările agricole se cer întreprinse măsuri operative și eficace pentru impulsionarea arăturilor și însămînțărilor, astfel ca rămînerea în urmă să fie grabnic lichidată. Gh. RUDAREANU TIMPUL I HI AUR cum ii mu ■ l ' A. * LA SIMM? 4 Chestiunea emisiunilor de televiziune în culori trezește tot mai mult interes în rîndurile publicului larg. In timp ce tehnicienii cercetează, 4 adoptă ori refuză sisteme, telespectatorii discută aprins, 1 faG pronosticuri... La cererea mai multor cititori ai „Făclia ei“ am solicitat cîteva lămuriri în legătură cu această chestiune tovarășului Wotsch - Gunther, specialist la reprezentanța tehnică din Cluj al uzinei „Electronica“. i întrebare: Există vreo deosebire, din punct de vedere al sistemului, între emiterea și recepția programelor de televiziune în alb-negru și ale celor în culori? . Răspuns. Trebuie subliniat de la început că, în comparație cu televiziunea în alb-ne HARULUI gru, care lucrează după un singur sistem, dar în mai multe standarde — pînă în momentul de față s-au dezvoltat trei sisteme diferite ale televiziunii în culori care diferă între ele doar prin felul transmiterii informației de culoare. întrebare: Care sunt aceste sisteme și cum au apărut ele, cronologic? Răspuns. Primul dintre acestea este sistemul N.T.S.C. (National Television System Comittes). Pe baza acestuia, din anul 1954,, a început în S.U.A., emiterea programelor televizate în culori, ■ pe mai multe canale. In momentul de față în S.U.A. există circa 3 milioane de televizoare în culori față de circa 85 milioane televizoare în alb-negru. Un altul este sistemul P.A.L. (Phase Alternation Line) inventat în R.F.G. și care se află în stadiu de experimentare. Al treilea — sistemul SECAM (Secvential a memoire) a fost inventat în anii 1957—1958 de către francezul Henri de France. întrebare: Prin ce se deosebesc ori ce aseamănă aceste sisteme? Răspuns: Deși a cucerit mai mult teren, datorită faptului că americanii au reușit să-și pună la punct standardele de măsură — fiind însușit de Canada și Japonia, sistemul N.T.S.C. prezintă mai multe dezavantaje. Printre acestea se numără montarea și reglarea destul de complicată a televizoarelor, apoi, întrucît informațiile de culoare se transmit prin intermediul fazei, sistemul e generator al unor perturbații supărătoare a culorii etc. Sistemul P.A.L. reprezintă o variantă îmbunătățită a sistemului N.T.S.C. Spre deosebire de aceste două sisteme, care transmit simultan informațiile de culoare, sistemul SECAM realizează o transmitere succesivă a acestora, asigurînd o recepție îmbunătățită, o manevrare mai simplă a aparaturii. " întrebare: Care este stadiul adoptării în lume a unui sistem ori altul? » Răspuns. La a IX-a conferință consultativă de radio care a avut loc recent la Oslo , au participat 97 de țări și 50 de firme de radioteleviziune , cu scopul adoptării unui sistem unic de transmitere al televiziunii în culori. Pentru 4 SECAM au votat delegații ai 35 de țări, pentru P.A.L. 16 delegați iar pentru N.T.S.C. 91 delegați. Restul de 15 s-au abținut de la vot. 1 Potrivit Agenției Francei Presse, premiera europeană a \ .Nicolae VEREȘ (Continuare în pag. a ll-a) WOTSCH GUNTHER de la reprezentanta tehnică din Cluj a uzinei „Electronica“ despre TELEVIZIUNEA ÎN CULORI SOSIREA UNEI DELEGAȚII A P.C. FRANCEZ La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.G. Francez, director al ziarului „L’Humanite“, și Jacques Denis, membru al S.G. al P.D. Francez. Pe aeroportul Băneasa membrii delegației au fost întîmpinați de tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al S.G. al P.G.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al ®.G. al P.G.R., Ghizela Vass, membru al P.D. al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.G.R., de activiști de partid. (Agerpres) REFLECȚII BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE, ca formă de reflectare a unei realități, de evidențiere sau corijare a ei, are un domeniu vast de influențare. La critică e sensibil oricine, lauda nu displace nimănui. Rezultatul, mai mare sau mai mic, depinde de felul cum sunt făcute și una și cealaltă. Satul contemporan prezintă o anume situație specifică, ce-l deosebește de cel de ■acum 10 sau 15 ani, care-i creează o personalitate a lui în dezvoltarea perpetuă la care este supus. Se modernizează necontenit, o dată cu umplerea treptată a golurilor din conștiința oamenilor și din cultura lor. Textul unei brigăzi artistice de agitație ar putea să constituie un seismograf ale cărui gradații să corespundă cu treptele modernizării de care pomeneam. Intr-o oarecare măsură, faptul se observă, notabil fiind în unele texte de brigadă artistică sătească. Persistă însă o neconcordanță de-a dreptul supărătoare între doi factori: primul — brigadă artistică, iar al doilea — de agitație. Ce rezultă din asociereaacestor termeni? Că această formație (brigada) este artistică și că ea agită. Agită prin intermediul factorului artistic, bineînțeles. Tocmai aci intervine neconcordanța și ceea ce numim, poate nu chiar în mod propriu, demagogia unei noțiuni. Textele brigăzilor artistice de agitație conțin o serie de fapte din dezvoltarea necontenită a satului: cămine culturale, școli, dispensare noi, nume de oameni care se evidențiază, apoi hărnicia și lenevia unor cooperatori în muncă. Deci conținutul textului ar corespunde, nu pe deplin, totuși, în acest sens. Dar cum se realizează acest conținut, cum se transmite și cum se asimilează? In fond, răspunsul la aceste întrebări dezvăluie finalitatea acțiunii întreprinse prin brigada artistică de agitație. Lectura unor texte de brigadă, despărțite în timp prin unul sau mai mulți ani, duce la concluzia, nu în toate cazurile, dar în multe, că există un anume schelet de bază care rezistă de-a lungul anilor la o serie întreagă de moduri de a-l folosi, pretenția lui fiind doar de a schimba numele de oameni sau datele concrete pe care le cuprinde. Mai există și un nelipsit „Foaie verde“, care, fie iarnă, toamnă sau vară, tresaltă inimile ascultătorilor, pregătindu-le pentru a recepta lucruri mari. Melodiile folosite se schimbă, însă, ținînd pas, la o oarecare distanță cu moda muzicală. Citeam, nu demult, la Cîțcău, un text de brigadă artistică. Pompei Pop, directorul căminului cultural, recunoștea sincer că scheletul lui a fost folosit și pentru alegerile de la 5 martie și pentru alte reprezentații anterioare. Chiar dacă n-ar fi fost sincer directorul căminului cultural, numele și situațiile „lipite“ se recunoșteau de la distanță. Un asemenea text seamănă cu anunțurile de pe uișile birourilor publice, care-și schimbă, din cînd în cînd, orele de acces liber al populației. Artistice nu sînt, bineînțeles, nici unil nici celălalt. La Cășei, textul e la fel, la Glod din nou la fel. Și atunci ce e de făcut? Căminul cultural din Glod, cu unele formații cunoscute în raion sau chiar regiune, nu s-a prezentat la concursul al VlII-lea al amatorilor cu brigadă artistică de agitație, lăsînd treaba aceasta pe seama unui sat aparținător comunei, Fodora. In schimb a pregătit, la un nivel ridicat, un ansamblu folcloric, chiar dacă comuna respectivă nu se află într-o zonă folclorică cu o personalitate absolut distinctă. Dar ansamblul respectiv are într-adevăr o personalitate: „Poate că e monotonă brigada artistică de agitație — afirmă Ilie Banias, directorul căminului cultural din Gilgău. Prezentînd mereu spectacole, din păcate cu texte puțin schimbate, plictisește auditoriul“. In orice caz, ei nu renunță la brigadă, dar pentru moment a rămas pe planul doi. E bine să se renunțe definitiv la brigada artistică de agitație? Nimeni nu susține ideea aceasta. Altceva trebuie făcut. Și anume, punerea în corelație exactă și adevărată a termenilor amintiți: artistic și de agitație. Și acest lucru se poate realiza printr-un text bun, într-o interpretare cuprinsă între hotarele artei. Lipsesc oamenii care să întocmească asemenea texte? La Mod, de exemplu, textele sunt întocmite de Vaier CHIOREANU (Continuare in pag. all-a) Imagine din cartierul de locuințe Gheorgheni — Cluj • Fotografia: - D. GANDREA