Făclia, aprilie-iunie 1967 (Anul 21, nr. 6349-6425)

1967-04-08 / 6355. szám

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Făclia ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL CLUJ AL P.C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL STRUCTURA CONDUCERII ÎNTREPRINDERII INDUSTRIALE MODERNE întreprinderea industrială modernă prezin­tă un grad ridicat de complexitate în care se disting clar două funcții de bază: funcția tehnică și funcția economică. Aceste funcții se împletesc însă în mod organic cu altele. In același timp revoluția tehnică-științifică contemporană, cu întinsele ei implicații, im­pune un sistem de conducere, care se crista­lizează tot mai mult într-o știință distinctă: știința conducerii. Conducerea unei între­prinderi moderne a încetat de a mai fi apa­najul exclusiv al rutinei și al practicii înde­lungate, ea necesitînd în prezent vaste și multilaterale cunoștințe, precum și calități morale specifice unui conducător. Organizarea conducerii unei întreprinderi industriale face parte integrantă din organi­zarea științifică a producției. Aplicarea masi­vă a cuceririlor științei în producție, caracte­rul științific al organizării producției și a muncii, diversificarea producției industriale, mărimea întreprinderilor industriale actuale, precum și o serie de alți factori fac imposi­bilă conducerea unipersonală a unei între­prinderi industriale moderne. In raportul prezentat la cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, tovarășul Nicolae Ceaușescu a arătat că „Principiul călăuzitor după care trebuie să-și desfășoare activitatea organele economice și de planificare — obli­gatoriu în toate domeniile construcției socia­liste — este conducerea colectivă. Elaborarea planurilor de stat, a principalelor măsuri eco­nomice trebuie să fie rodul gîndirii și muncii colective a cadrelor de conducere, a celor mai buni activiști și specialiști din fiecare dome­niu de activitate. Practica întregii noastre ac­tivități demonstrează că o persoană, oricîte cunoștințe ar avea și oricît de capabilă ar fi, nu poate rezolva de una singură problemele, sau, în cel mai bun caz, le rezolvă cu multe neajunsuri“. Pe baza acestor "prețioase indicații ale partidului s-au concretizat în ultimm­ul timp unele formule organizatorice menite să ridi­ce pe o treaptă calitativ superioară conduce­rea întreprinderilor industriale. Așa, de pil­dă, la Fabrica de pielărie­ și încălțăminte din Cluj, se aplică de la 1 ianuarie 1967, ca ur­mare a efectuării unui studiu aprofundat, o formă nouă de organizare a conducerii în­treprinderii. Această formă prezintă o serie de avantaje față de forma obișnuită a unei conduceri de întreprindere industrială com­pusă din director, inginer-șef, director ad­junct și contabil șef. După noua formă organizatorică conduce­rea Fabricii de pielărie și­ încălțăminte din Cluj este compusă din: director general, di­rector tehnic, director economic, inginer­ șef concepție, inginer șef chimie, inginer șef confecție, inginer șef mecanic, director eco­nomic adjunct și contabil șef. Grafic relațiile de coordonare și subordonare a acestor orga­ne de conducere pot fi reprezentate astfel: (Continuare în pag. a lll-a) DIRECTOR GENERAL Anul XXII Nr. 6355 • Simbătă 8 aprilie 1967 4 pagini 25 bani [«varașul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Partidului Comunist francez Vineri după-amiază, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut o întrevedere cu tova­rășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.G. Francez, director al zia­rului „l’Humanite“, și Jacques Denis, membru al C.C. al P.C. Francez. La întrevedere au participat tovarășii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.G.R., Le­­onte Răutu, membru al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.G.R., Manea Mănes­­cu, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al C.C. al P.G.R., și Ghizela Vass, membru al C.C. al P.G.R. Cu acest prilej a avut loc, într-o atmosferă caldă, tovă­rășească, un schimb de păreri privind probleme de interes co­mun pentru cele două partide, probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești și ale situației internaționale. r Organizarea științifică a producției și a muncii-problemă complexă, de mare importanță pentru economia națională In esență scopul producției moderne constă în realiza­rea unui volum cu­ mai mare posibil de bunuri materiale, cu minimum de efort uman și financiar. Acest lucru este însă imposibil de realizat fără a se face apel la tot ceea ce gîndirea omenească a realizat mai de preț în știință și tehnică. Pe măsură ce știința se afirmă tot mai mult ca un ele­ment hotărîtor al forțelor de producție, gradul de com­plexitate, nivelul tehnic al procesului de producție cresc. Sudura dintre știință și producție cere, prin urmare, așe­zarea pe baze noi atît a organizării muncii și producției, cît și a conducerii întregii activități economice. Operativi­tate, competență, putere de discernămînt, perspicacitate, iată citeva calități ce trebuie să caracterizeze organele însărcinate cu conducerea nemijlocită a activității econo­mice. Atributele amintite impun însă uneori modificări în structura organizatorică a conducerii diferitelor sectoare, inițierea unor măsuri pe linia pregătirii și specializării celor cărora li se încredințează sarcini de răspundere, crearea unor condiții optime pentru atragerea unui număr mai mare de specialiști în rezolvarea problemelor majore ale producției. Cum și în ce direcție trebuie acționat pen­tru a găsi soluțiile adecvate? In legătură cu această între­bare am solicitat să-și expună punctul de vedere tovarăși din învățămîntul superior și mediu de specialitate, ingineri și economiști din diferite unități și sectoare ale econo­miei, cadre cu pregătire economică superioară și medie care au acumulat o bogată experiență teoretică și prac­tică în acțiunea de organizare a muncii și producției. Lucrări agricole de primăvară la C.A.P. Frala. Tractoristul Ioan Ilișan și-a realizat pla­nul de însâmînțări in proporție de 95 la sută Simpozion științific de palinologie Ieri, în sala de conferințe a Bibliotecii centrale univer­sitare, au avut loc lucrările simpozionului „Știința polenu­lui“, organizat de Centrul de cercetări biologice al Acade­miei Republicii Socialiste Ro­mânia — Filiala Cluj, Socie­tatea de științe naturale și geografie și Comisia regională pentru răspîndirea cunoștințe­lor cultural-științifice în ca­drul sărbătoririi academicia­nului prof. Emil Pop cu oca­zia împlinirii a 70 ani de via­ță. Eminentul biolog clujean, după cum se știe, este fonda­torul disciplinei palinologice în țara noastră. Au fost prezentate un nu­măr de 10 comunicări legate de domeniul științei polenu­lui, din partea specialiștilor Academiei, universitari și ai altor centre de cercetare, in­vitați la lucrările simpozionu­lui. . 82 ooperativele agri­cole din raionul Gherla au execu­tat pînă la 4 apri­lie a.c. alături de primăvară pe 3.689 ha din cele 13.504 ha prevăzu­te, iar însămînțatul culturilor din prima epocă în proporție de numai 25,4 la sută. Rezultă că lucrările din această primă­vară sînt mult rămase în ur­mă. Atît consiliul agricol, cît și consiliile de conducere ale cooperativelor agricole caută să justifice această situa­ție necorespunzătoare prin condițiile climatice nefavora­bile. Este adevărat că timpul capricios din această primăva­ră a împiedicat începerea și desfășurarea normală a lucră­rilor în cîmp, dar, în mare mă­sură, rămînerea în urmă se datorește deficiențelor ce s-au manifestat în privința orga­nizării muncii. Acest lucru es­te dovedit și de rezultatele di­ferite obținute pînă acum de unele unități din raion, cu condiții asemănătoare. In timp ce la cooperativele din Cămă­­raș și Chesău arăturile de pri­măvară au fost executate în proporție de 74, respectiv 82 la sută, în cooperativele din Mociu, Suatu, Palatca, aceas­tă lucrare s-a făcut în propor­ție de numai 40—48 la sută. Mult rămase în urmă sînt lu­crările de pregătire a solului în cooperativele din Ghirolt, Panticeu, Sic, Iclod, Bunești, în care această lucrare s-a fă­cut în proporție de numai 4— 12 la sută. Asemănător se prezintă și însămînțarea culturilor din prima epocă, care s-au execu­tat numai pe 1.802 ha din cele 7.109 ha planificate. Pînă la această dată, orzul și ovăzul au fost semănate în proporție de 53 la sută, floarea-soarelui 16 la sută, sfecla de zahăr 18 la sută, iar plantele furajere 32 la sută. Dacă în­­ unele coo­perative, ca cele din Cămăraș, Crișeni și altele lucrările sînt mai avansate, în numeroase cooperative agricole, ca cele din Chidea, Ghirolt, Teoc, Vaida-Cămăraș s-au semănat mai puțin de 10 ha. Care sunt cauzele acestei nepermise ră­­mîneri în urmă? Din constatările noastre re­zultă că, conducerile unităților nu au întreprins măsuri efi­ciente pentru folosirea fiecă­rei ore bune de lucru în cîmp, așteptînd îmbunătățirea gene­rală a vremii, deși se cunoș­tea că în primăvară, deseori, zilele însorite alternează cu cele ploioase. Deși unitățile dispun de un însemnat nu­măr de atelaje, totuși, acestea sunt folosite în mică măsură în multe unități. Există deficiențe și în pri­vința folosirii tractoarelor, după cum ne spunea tov. ing. loan Mureșanu, la cooperativa din Vultureni, care este deser­vită de către două brigăzi ale S.M.T. Bonțida, la data de 5 aprilie au lucrat numai jumă­tate din 18 tractoare, din cau­za unor defecțiuni sau lipsă de mecanizatori. Din discuția avută cu tov. ing. Gheorghe Ionaș, de la S.M.T. Gherla, rezultă că nu­mai la acest S.M.T. există în momentul de față lipsă 13 trac­toriști, iar problema asigurării mecanizatorilor, la această da­tă, încă nu este rezolvată. Mai sunt încă unele unități care, la această dată, nu au asigurat întreg necesarul de sămînță. Nu au ridicat încă semințele de trifoi cooperati­vele din Găian și Sînmartin, cele din Mociu, Jucu și Dăbî­­ca n-au asigurate semințele de lucernă, iar cooperativei din Teacul de Sus îi lipsește mazărea. In unitățile întîplate cu lu­crările agricole se cer între­prinse măsuri operative și e­­ficace pentru impulsionarea arăturilor și însămînțărilor, astfel ca rămînerea în urmă să fie grabnic lichidată. Gh. RUDAREANU TIMPUL I HI AUR cum ii mu ■ l ' A. * LA SIMM? 4 Chestiunea emisiunilor de­­ televiziune în culori trezește­­ tot mai mult interes în rîn­­­­durile publicului larg. In timp­­ ce tehnicienii cercetează, 4 adoptă ori refuză sisteme, te­­­­lespectatorii discută aprins, 1 faG pronosticuri... La cererea­­ mai multor cititori ai „Făcli­­a ei“ am solicitat cîteva lămu­­­­riri în legătură cu această­­ chestiune tovarășului Wotsch - Gunther, specialist la repre­­­­zentanța tehnică din Cluj a­l uzinei „Electronica“. i întrebare: Există vreo deo­­­­sebire, din punct de vedere­­ al sistemului, între emiterea­­ și recepția programelor de­­­ televiziune în alb-negru și ale­­ celor în culori? . Răspuns. Trebuie subliniat­­ de la început că, în compara­­­­ție cu televiziunea în alb-ne­ HARULUI gru, care lucrează după un singur sistem, dar în mai multe standarde — pînă în momentul de față s-au dez­voltat trei sisteme diferite ale televiziunii în culori care di­feră între ele doar prin fe­lul transmiterii informației de culoare. întrebare: Care sunt aceste sisteme și cum au apărut ele, cronologic? Răspuns. Primul dintre a­­cestea este sistemul N.T.S.C. (National Television System Comittes). Pe baza acestuia, din anul 1954,, a început în S.U.A., emiterea­­ programelor televizate în culori, ■ pe mai multe canale. In momentul de față în S.U.A. există circa 3 milioane de televizoare în culori față de circa 85 milioa­ne televizoare în alb-negru. Un altul este sistemul P.A.L. (Phase Alternation Line) in­ventat în R.F.G. și care se află în stadiu de experimentare. Al treilea — sistemul SECAM (Secvential a memoire) a fost inventat în anii 1957—1958 de către francezul Henri de France. întrebare: Prin ce se deose­besc ori ce aseamănă aceste sisteme? Răspuns: Deși a cucerit mai mult teren, datorită faptului că americanii au reușit să-și pună la punct standardele de măsură — fiind însușit de Ca­nada și Japonia, sistemul N.T.S.C. prezintă mai multe dezavantaje. Printre acestea se numără montarea și reglarea destul de complicată a televi­zoarelor, apoi, întrucît infor­mațiile de culoare se transmit prin intermediul fazei, siste­mul e generator al unor per­turbații supărătoare a culorii etc. Sistemul P.A.L. reprezintă o variantă îmbunătățită a sis­temului N.T.S.C. Spre deosebi­re de aceste două sisteme, ca­re transmit simultan informa­­­­țiile de culoare, sistemul SECAM realizează o transmi­tere succesivă a acestora, asi­­­­gurînd o recepție îmbunătăți­­­­tă, o manevrare mai simplă a­­ aparaturii. " întrebare: Care este stadiul adoptării în lume a unui sistem­­ ori altul? » Răspuns. La a IX-a confe­­­­rință consultativă de radio ca­­­re a avut loc recent la Oslo , au participat 97 de țări și 50­­ de firme de radioteleviziune , cu scopul adoptării unui sis­­­­tem unic de transmitere al te­­­­leviziunii în culori. Pentru 4 SECAM au votat delegații a­i 35 de țări, pentru P.A.L. 16 de­­­­legați iar pentru N.T.S.C. 9­1 delegați. Restul de 15 s-au ab­­­­ținut de la vot. 1 Potrivit Agenției Francei Presse, premiera europeană a \ .Nicolae VEREȘ (Continuare în pag. a ll-a)­­ WOTSCH GUNTHER de la reprezentanta tehnică din Cluj a uzinei „Electronica“ despre TELEVIZIUNEA ÎN CULORI SOSIREA UNEI DELEGAȚII A P.C. FRANCEZ La invitația Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, vineri la amiază a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist Francez, alcătuită din tovarășii Etienne Fajon, membru al Biroului Politic al C.C. al P.G. Fran­cez, director al ziarului „L’Hu­manite“, și Jacques Denis, membru al S.G. al P.D. Fran­cez. Pe aeroportul Băneasa mem­brii delegației au fost întîm­­pinați de tovarășii Paul Nicu­lescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al S.G. al P.G.R., Manea Mănescu, membru supleant al Comitetu­lui Executiv, secretar al ®.G. al P.G.R., Ghizela Vass, mem­bru al P.D. al P.C.R., Constan­tin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.G.R., de ac­tiviști de partid. (Agerpres) REFLECȚII BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE BRIGADA ARTISTICA DE AGITAȚIE, ca formă de reflectare a unei realități, de evidențiere sau cori­jare a ei, are un domeniu vast de influențare. La cri­tică e sensibil oricine, lauda nu displace nimănui. Rezultatul, mai mare sau mai mic, depinde de felul cum sunt făcute și una și cealaltă. Satul contemporan prezintă o anume situație spe­cifică, ce-l deosebește de cel de ■acum 10 sau 15 ani, care-i creează o personalitate a lui în dezvoltarea perpetuă la care este supus. Se modernizează necon­tenit, o dată cu umplerea treptată a golurilor din con­știința oamenilor și din cultura lor. Textul unei bri­găzi artistice de agitație ar putea să constituie un seismograf ale cărui gradații să corespundă cu trep­tele modernizării de care pomeneam. Intr-o oarecare măsură, faptul se observă, notabil fiind în unele texte de brigadă artistică sătească. Persistă însă o neconcordanță de-a dreptul supă­rătoare între doi factori: primul — brigadă artistică, iar al doilea — de agitație. Ce rezultă din asocierea­­acestor termeni? Că această formație (brigada) este artistică și că ea agită. Agită prin intermediul facto­rului artistic, bineînțeles. Tocmai aci intervine necon­­cordanța și ceea ce numim, poate nu chiar în mod propriu, demagogia unei noțiuni. Textele brigăzilor artistice de agitație conțin o serie de fapte din dez­voltarea necontenită a satului: cămine culturale, școli, dispensare noi, nume de oameni care se evidențiază, apoi hărnicia și lenevia unor cooperatori în muncă. Deci conținutul textului ar corespunde, nu pe deplin, totuși, în acest sens. Dar cum se realizează acest con­ținut, cum se transmite și cum se asimilează? In fond, răspunsul la aceste întrebări dezvăluie finalitatea ac­țiunii întreprinse prin brigada artistică de agitație. Lectura unor texte de brigadă, despărțite în timp prin unul sau mai mulți ani, duce la concluzia, nu în toate cazurile, dar în multe, că există un anume sche­let de bază care rezistă de-a lungul anilor la o serie întreagă de moduri de a-l folosi, pretenția lui fiind doar de a schimba numele de oameni sau datele con­crete pe care le cuprinde. Mai există și un nelipsit „Foaie verde“, care, fie iarnă, toamnă sau vară, tre­saltă inimile ascultătorilor, pregătindu-le pentru a recepta lucruri mari. Melodiile folosite se schimbă, însă, ținînd pas, la o oarecare distanță cu moda mu­zicală. Citeam, nu demult, la Cîțcău, un text de brigadă artistică. Pompei Pop, directorul căminului cultural, recunoștea sincer că scheletul lui a fost folosit și pen­tru alegerile de la 5 martie și pentru alte reprezenta­ții anterioare. Chiar dacă n-ar fi fost sincer directorul căminului cultural, numele și situațiile „lipite“ se re­cunoșteau de la distanță. Un asemenea text seamănă cu anunțurile de pe uișile birourilor publice, care-și schimbă, din cînd în cînd, orele de acces liber al popu­lației. Artistice nu sînt, bineînțeles, nici unil nici ce­lălalt. La Cășei, textul e la fel, la Glod din nou la fel. Și atunci ce e de făcut? Căminul cultural din Glod, cu unele formații cunos­cute în raion sau chiar regiune, nu s-a prezentat la concursul al VlII-lea al amatorilor cu brigadă artisti­că de agitație, lăsînd treaba aceasta pe seama unui sat aparținător comunei, Fodora. In schimb a pre­gătit, la un nivel ridicat, un ansamblu folcloric, chiar dacă comuna respectivă nu se află într-o zonă folclo­rică cu o personalitate absolut distinctă. Dar ansam­blul respectiv are într-adevăr o personalitate: „Poate că e monotonă brigada artistică de agitație — afirmă Ilie Banias, directorul căminului cultural din Gilgău. Prezentînd mereu spectacole, din păcate cu texte pu­țin schimbate, plictisește auditoriul“. In orice caz, ei nu renunță la brigadă, dar pentru moment a rămas pe planul doi. E bine să se renunțe definitiv la brigada artistică de agitație? Nimeni nu susține ideea aceasta. Altceva trebuie făcut. Și anume, punerea în corelație exactă și adevărată a termenilor amintiți: artistic și de agi­tație. Și acest lucru se poate realiza printr-un text bun, într-o interpretare cuprinsă între hotarele artei. Lipsesc oamenii care să întocmească asemenea texte? La Mod, de exemplu, textele sunt întocmite de Vaier CHIOREANU (Continuare in pag. a­ll-a) Imagine din cartierul de locuințe Gheorgheni — Cluj • Fotografia: - D. GANDREA

Next