Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-12-03 / 7178. szám
a 7T Proletari din toate țările, țniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SOLEMNITATEA INMINARII UNOR ORDINE SI MEDALII Ieri, înainte de amiază, la Consiliul popular județean a avut loc solemnitatea înmînării unor ordine și medalii unui grup de sportivi, tehnicieni și activiști pe tărîm sportiv din cadrul Clubului sportiv „Universitatea” Cluj, cu prilejul semicentenarului clubului. La solemnitate au fost prezenți tovarășii Aurel Duca, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Remus Bucșa, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., primarul Clujului, Constantin Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, consilier al ministrului învățămîntului, Ioan Beu, vicepreședinte al Consiliului popular județean, prof. univ. dr. docent Ștefan Pascu, rectorul Universității „Babeș-Bolyai“, prof. univ. dr. docent Ion Ciobanu, prorector al Universității „Babeș-Bolyai“, președintele Clubului sportiv,,Universitatea“, Grigore Drondoc, secretarul Comitetului de partid pe Centrul universitar Cluj, Ion Irimie, secretarul Comitetului de partid al Universității „Babeș-Bolyai“, Nicolae Mureșan, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport. Tovarășul Aurel Duca a înmînat Clubului sportiv „Universitatea“ Cluj Ordinul „Meritul sportiv" clasa I, cu prilejul celor 50 de ani de existență ai clubului. Ordinul „Meritul sportiv“ clasa a II-a a fost înmînat tovarășilor Ion Arnăutu, antrenor emerit, dr. Luca Mircea și Titus Lucaciu, secretarul Clubului sportiv „Universitatea“. A fost conferit Ordinul „Meritul sportiv“ clasa a II-a tovarășilor Bíró Ludovic, Ion Moina și Andrei Șepci. Medalia „Meritul sportiv“ clasa I și a II-a a fost conferită unui număr de 29 de tovarăși. Tovarășul Aurel Duca a felicitat călduros pe cei distinși, urîndu-le noi succese în activitatea profesională și sportivă. In numele celor decorați a mulțumit maestrul emerit al sportului Ion Moina. In secția de filtrare-uscare de la Combinatul de prelucrare superioară a nisipurilor siderurgice și caolinoase Aghireș, caolina se va transforma într-o veritabilă materie primă pentru industria celulozei, porțelanului, sticlei etc. COMPETIȚIA V VALORILOR NICI RUMEGUȘUL NU ESTE DE ARUNCAT Inspecția Energetică Teritorială Cluj a examinat modul de valorificare a deșeurilor lemnoase la 4 unități de industrializare a lemnului din județul Cluj (Poieni, Beliș, Valea Ierii și Răcătău), considerînd că acestea reprezintă importante resurse energetice secundare combustibile. Ce au constatat specialiștii cu ocazia investigațiilor? Din cantitatea totală a buștenilor din esențe foioase și rășinoase debitați în aceste unități rezultă anual 51 000 tone deșeuri și rumeguș, ceea ce reprezintă 29,5 la sută din masa lemnoasă care se prelucrează. Cantitatea de deșeuri rezultată este echivalentă cu circa 15 000 tone combustibil convențional pe an. Deci este vorba despre o foarte importantă rezervă de combustibil. Potrivit bilanțului, din cantitatea amintită numai 33 000 de tone este folosită în scopuri utile (producere de aburi necesari uscătoriilor, producerea de energie mecanică pentru acționarea gaterelor, producerea de energie electrică, vînzare directă către întreprinderea de valorificare a combustibililor sau alte organizații socialiste ca I.A.S., C.A.P. etc.). Restul de 18 000 de tone pe an este pur și simplu distrus fie prin ardere în crematorii, fie într-o altă formă oarecare. Deci, aproximativ 35 la sută din această resursă energetică se pierde fără nici un folos. Valoarea acestora, calculată cu 400 lei pe tonă (prețul combustibilului convențional) se ridică la peste 2 000 000 lei. Dacă avem Ing. Titus BERINDE, șeful Inspecției energetice teritoriale Cluj (Continuare în pag. a lila) 1 CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT • GRUPUL DE ȘANTIERE NR. 5, aparținător Trustului de construcții locale, care pe teritoriul municipiului Cluj realizează în acest an 1815 apartamente, fabrica de gheață, complexul comercial din cartierul Gheorgheni, liceul pedagogic, ateliere, cantine, cămine pentru școli și alte lucrări social culturale, în ziua de 29 noiembrie a îndeplinit planul producției globale pe anul 1969. Merită apreciere în special calitatea lucrărilor executate, precum și străduințele constructorilor de a respecta termenele de dare în folosința sa obiectivelor. Tot la 29 noiembrie a îndeplinit planul anual ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ȘI MONTAJE NR. 9. In acest an colectivul întreprinderii a executat în localitățile județului Cluj lucrări în valoare de peste 5 milioane lei, printre care se numără finalizarea investițiilor la Electroceramica din Turda, mărirea capacității Complexului de creștere și îngrășare a porcilor din Juc, stația de epurare a apelor reziduale la Fabrica Clujeana, Stația de reparații din Cluj aparținătoare Trustului de utilaj greu, secția de grisine din Combinatul alimentar Baciu, stația de prelucrare și de depozitare a legumelor și fructelor etc. Constructorilor, pe lîngă scurtarea duratei de execuție a mai multor obiective (stația de prelucrare a legumelor și fructelor a fost dată în funcțiune cu un an înainte de termen), li se cuvin cuvinte de laudă și pentru adoptarea numeroaselor soluții economicoase la mai multe obiective. intreprinderea locala industriala „VLADEASA“ DIN HUEDIN în ultimii ani a devenit o importantă unitate exportatoare de produse. Valorificînd resurse locale, întreprinderea a livrat, pentru export, produse de alabastru, borduri pentru trotuare, turbă măcinată, pavele, cretă școlară etc. Datorită calității superioare, produsele amintite s-au bucurat de apreciere. Dovadă, planul anual a fost depășit cu 40 mii lei-valută, iar pînă la finele anului va fi depășit cu aproximativ 75 mii lei-valută. Pentru anul viitor, solicitările pentru export sînt substanțial majorate. Pentru a face față acestor cerințe, întreprinderea face intense pregătiri. Ü I I 4 pagini 30 bani Anul XXIV Nr. 7178 • Miercuri 3 decembrie 1969 Topitorul Vasile Găzdac, de la în plină an întreprinderea Armătura, livitate Instantanee din fermele zootehnice Anul acesta majoritatea cooperativelor agricole din județul nostru au reușit să-și asigure necesarul de furaje, îndeosebi de fînuri și suculente. Prin administrarea lor rațională în hrana animalelor, pe baza unor rații judicios întocmite, cooperativele agricole au deci posibilitatea ca să asigure iernatul în bune condiții a efectivelor existente și obținerea unor producții sporite în fermele zootehnice în perioada de stabulație. Iarna care și-a vestit prezența, zilele trecute, și pe meleagurile județului nostru impune luarea unor măsuri chibzuite din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor din unități pentru a animalele introduse în stabulație să aibă asigurate adăposturi călduroase, igienice, precum și o îngrijire și furajare a lor corespunzătoare. Aceste probleme situîndu-se în centrul preocupărilor conducerilor unor cooperative agricole cum sînt cele din Boju, Recea Cristur, Cuzdrioara, Livada și altele, unitățile respective obțin și în prezent producții bune în fermele de vaci cu lapte. Există însă unele cooperative agricole unde deși toamna prelungită a permis strîngerea și depozitarea în bune condiții a furajelor și încheierea tuturor pregătirilor de stabulație, totuși prima zăpadă a surprins pe cooperatori cu cantități apreciabile de nutrețuri în cîmp sau cu adăposturile neamenajate. Asemenea aspecte critice am avut prilejul să constatăm la sfîrșitul săptămînii trecute în cooperativele agricole din Bobîlna și Maia. In hotarul cooperativei agricole din Bobîlna, privirile ni s-au oprit asupra fînurilor adunate în căpițe, pe o tarla situată la intrarea în sat. Acestea aflîndu-se în imediata apropiere a drumului ne-am pus întrebarea de ce conducerea cooperativei agricole nu s-a îngrijit de transportarea și depozitarea lor la timp, pentru a evita mucegăirea și alterarea furajelor în urma ploilor. Solicitînd explicații conducerii cooperativei agricole, președintele Liviu Chira a căutat să justifice tărăgănarea transportului furajelor prin aglomerarea lucrărilor agricole în toamnă, găsindu-și în cele din urmă și o slabă consolare: — Nu stăm noi cel mai rău din județ. Am fost zilele trecute la cooperativa agricolă din Ciurila pentru cumpărarea unor viței. Am văzut cu ochii mei proprii că aceia sînt mult mai rămași în urmă cu lucrările agricole în cîmp. Dar oare conducerea cooperativei agricole din Bobîlna poate să se mulțumească să-și justifice lipsurile proprii cu deficiențele manifestate în activitatea altor unități? Urmare a acestei atitudini, în perioada trecerii la stabulație, animalele cooperativei agricole au fost supuse unui regim sărăcăcios de furajare, iar producția de lapte a scăzut, îngrijorător, obținîndu-se în ultimele două săptămîni abia %—2,2 litri lapte de la o vacă furajată, AI. VLAD (Continuare in pag. a lit.a) FÎNURI LĂSATE ÎN CÎMP, ANIMALE FLĂMÎNDE ÎN GRAJDUR Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a plecat la Moscova Marți la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîinirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. ★ (Agerpres) MOSCOVA 2. — Corespondentul Agerpres, L. Duță, transmite: Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Localistă România, R.P. Ungară și U.R.S.S. a sosit marți seara la Moscova. La aeroportul Șeremetievo, delegația a fost întîmpinată de tovarășii L. X. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, șef de secție la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Lucia Pop, de la întreprinderea Flacăra-cosmetică. In fața mașinii de umplut loțiuni CONFERINȚĂ DE PRESĂ Jiului Național din Cluj, Corneliu Sturzu, directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ din Iași, și regizorul clujean Victor Tudor Popa au răspuns întrebărilor ziariștilor, grupate în jurul temei personalității teatrelor naționale. Discuțiile adesea contradictorii, au reliefat cîteva deficiențe importante în activitatea teatrelor naționale, îndeosebi a celor din provincie: lipsa unui profil distinct față de alte teatre, repertorii adesea neadecvate și inegale, fluctuația cadrelor, concesiile la calitatea spectacolelor, lipsa unor școli proprii, promovarea, uneori, a unor false valori dramatice locale. Directorii celor două teatre au subliniat dificultățile în relațiile cu presa centrală, anevoioasa pătrundere a unui autor din provincie pe scenele bucureștene, utilitatea unor institute de teatru pe lîngă^naționale“, necesitatea respectării unor indici economici, complexitatea raportului repertoriu public-educație dramatică și altele. Lărgindu-și aria problematică, conferința de presă s-a extins asupra problemelor generale ale teatrelor și dramaturgiei românești, sugerînd și unele soluții, de altfel cunoscute în parte și din anterioare intervenții în presă. Duminică seara, în plină efervescență festivă, la Teatrul Național a avut loc o discuție „de lucru” cu reprezentanți ai cotidienelor, televiziunii și revistelor de cultură din București, Cluj și Oradea. Vlad Mugur, directorul Tea- I I TELEX* TELEX*TELEX urmară • In cadrul Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale, Filiala Cluj, s-a ținut ieri simpozionul cu tema „Geneza, dezvoltarea și perspectivele relațiilor diplomatice*. Au conferențiat: lector univ. Hadrian Daicoviciu, conf. Camil Mureșan și conf. Marțian Niciu. • Prof. Alexandru Rogojan, șeful catedrei de calculatoare, electronică și automatică, împreună cu tehnicianul Constantin Nă nasi, de la Facultatea de electrotehnică a Institutului politehnic din Timișoara, au realizat o memorie cu ferite complet tranzistorizată pentru calculatoare electronice numerice. Construită pe principiul selecției prin coincidență, memoria are o capacitate de 256 cuvinte, cu alte 24 de ranguri de adrese, la un ciclu de funcționare de 7 microsecunde. Supusă încercărilor de laborator, memoria cu ferite a dat bune rezultate. La Palatul U.N.E.S.C.O. din Paris au început marți lucrările Reuniunii experților guvernamentali în domeniul comunicațiilor spațiale. La reuniune participă experți guvernamentali din peste 50 de state membre ale U.N.E.S.C.O. România este reprezentată de ambasadorul Valentin Lipatti, delegatul permanent al țării noastre pe lingă U.N.E.S.C.O. . Comitetul economic al mnui de organizații al O.N.U. Adunării Generale a O.N.U. Proiectul a fost recomandat s-a pronunțat în favoarea Adunării Generale a O.N.U. constituirii unei agenții nu pentru a fi luat în dezbatere terguvernamentale pentru pro- în vederea aprobării, inovarea turismului, prin transformarea actualei Uniuni Internaționale a Organizațiilor Oficiale de Turism într-un organism cu caracter interguvernmental, inclus în sistem Ing. Vasile Doboșan și tehnicianul Nicolae Cașcaval, de la uzinele de autocamioane din Brașov, sunt autorii unei valoroase invenții, recent brevetată. Este vorba de un agregat automatizat pentru sudura roților de autocamion. Aplicarea invenției a dus la mecanizarea operațiilor și la îmbunătățirea condițiilor de muncă, realizindu-se în acest fel o productivitate a muncii de două ori mai mare și economii anuale de 1 500 000 lei. ROLUL Pil ÎN ORIENTAREA PROFESIONALĂ • Orientarea profesională este o necesitate de prim ordin într-o societate modernă, unde trebuie să existe un anumit grad de unificare între om și meseria sa, între aptitudinile și aspirațiile sale. Armonizarea locului de muncă cu înclinațiile omului aduce cu sine creșterea puterii de muncă, galvanizează activitatea creatoare ce constituie garanția unei productivități maxime. Teoretic dezideratul orientării profesionale a fost formulat pentru prima dată de pedagogi. încă Platon, unul dintre gînditorii care s-au preocupat de pedagogie, indica în opera sa „Republica“I un întreg sistem de selecție și orientare profesională. El încearcă chiar o mică clasificare a profesiunilor după necesitățile intelectuale ale fiecăreia. Din numărul mare de pedagogi care s-au preocupat de orientarea profesională amintim pe Comenius, care în cap. XXXI din „Didactica Magna“ face următoarea observație: „fiecare să se dedice studiului cu care s-a înzestrat natura; căci chiar după impulsul natural, unul poate deveni mai bun muzicant, naturalist etc., decît altul. Contra acestui fapt OPINII PEDAGOGICE se păcătuiește însă foarte adesea cînd se caută a se face din orișice lemn o statuie lui Mercur, contra indicațiilor naturale. De aceea ar fi bine ca la terminarea gimnaziului să se dea sfaturi de către conducerea școlii“. Ideea apare și mai limpede la pedagogii care caută să pătrundă și raportul între individ și societate, demonstrînd că orientarea profesională nu e numai o chestiune de angajament individual, ci o problemă importantă, în care sînt angajate interesele societății și că interesele societății nu pot satisfăcute decît atunci cînd ■ capacitatea productivă a indivizilor e maximă. In această operă de orientare profesională, școala are un rol primordial. Rolul acesta a fost oarecum ignorat, pot să spun, chiar de școală, care, înainte, s-a preocupat în mare măsură numai de predarea unei cantități cît mai mari de cunoștințe, urmărind mai mult scopul informativ, în dauna celui formativ. « Reformele prin care a trecut a făcut-o să fie mai receptivă la problemele vieții, mai operațională, iar acum să-și aducă aportul din plin în vederea unei orientări profesionale ce constituie un ajutor prețios pentru om și societate. Ea este singura în măsură să asigure o orientare profesională — educîndu-l pe om în sensul naturii sale și indicîndu-i locul Prof. Elena MOLDOVAN (Continuare in pag. a Ill-e) A. LEIT- MOTIVE