Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)
1970-02-14 / 7238. szám
„Interesul ceferiștilor Ori de cite ori iți face apariția o locomotivă 8n stația Cluj, ceferiștii își pun aceeași întrebare: cu va lua mecanicul? Desigur există norme, există tonaje stabilite pentru fiecare tren. Mecanicul Insă, singurul cunoscător al capacității reale a locomotivei, poate cere vagoane în plus. Și mecanicii, de obicei, cer „tone" In plus. Cină i-am întrebat despre motivul acestei tendințe, cam generale, ne-au răspuns cu un zâmbet enigmatic — precizind doar atlt: asta-i interesul fiecăruia. Adevăratul sens al „intereselor" mecanicilor l-am descifrat din discuțiile purtate cu ocazia dezbaterii planului pe 1970. După ce și-au supus unei atente analize posibilitățile, mecanicii și fochiștii de la Depoul C.F.R.-Cluj au hotărât ca în acest an să transporte cu 5.52 la sută mai multe mărfuri ca in anul trecut. Am făcut un calcul, reușind să aflăm semnificația acestui procent, în aparență modest. Este vorba de aproximativ 2 500 000 tone de mărfuri, corespunzător încărcăturii a 125 000 de vagoane. Dacă aceste vagoane ar fi legate unul de altul, s-ar forma un convoi care ar ocupa întreaga linie ferată între Cluj și Constanța. Angajamentul a fost luat. Ața cum ii cunoaștem pe ceferiști, el va fi tradus în fapte. S-a ivit însă o nedumerire: mecanicii pot cere „zone“ suplimentare. Formarea trenurilor însă intră în atribuțiile personalului de la stații, deci a unor unități independente de Depoul Cluj. Vor sprijini stațiile îndeplinirea acestui angajament? — Ceea ce-i revine Stației Cluj, ne-a spus tov. Teodor Costache, șeful acestei unități, se va realiza. Deși încărcarea trenurilor în conformitate cu puterea locomotivelor presupune un complex de măsuri, mecanicii pot fi siguri că din Cluj nu vor pleca „cu mîinile goale“ De fapt am și trecut la fapte. Am pregătit totul în așa fel nicit de la sosirea unui vagon încărcat în stația noastră și pînă la plecarea lui, tot încărcat, să nu treacă mai mult de 18 ore. Aceasta înseamnă că la fiecare vagon, față de normativele in vigoare, vom economisi o oră. Dacă luăm in considerare că tn stația noastră sosesc zilnic 190 vagoane pentru descărcare, din care 70 sunt încărcate cu mărfuri, ora economisită înseamnă 260 vagoane ore, respectiv o cantitate importantă de mărfuri transportate in plus. Desigur, in realizarea acestui deziderat contăm pe concursul întreprinderilor industriale și comerciale din Cluj. Când am notat acel procent de 5,52 la sută, care reprezintă dezideratul activității colectivului depoului, fiindcă el nu va fi rezultatul muncii depuse de mecanici numai ci și de lăcătuși, de mecanici de întreținere, de electricieni pînă la tehnicieni și ingineri, nu ne-am dat seama că el vizează activitatea transporturilor pe calea ferată în întreg sectorul deservit de Depoul Cluj și are implicații pînă la beneficiari. Și cu toate acestea, l-am înregistrat cu convingerea că el va deveni realitate. A VARGA Proletari din toate turhe, uniti-văi ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXV Nr. 7238 Sâmbătă 14 februarie 1970 4 pagini 30 bani Adunările generale ale salariaților din întreprinderi HOTĂRÎ UNANIMĂ DE A DEPĂȘI PLANUL PE 1970 ! In cursul acestei săptămîni, s-au desfășurat, la Gherla, adunările generale ale reprezentanților salariaților de la Complexul de prelucrare a lemnului, întreprinderea industrială locală „Someșul“, întreprinderea de gospodărie comunală și locativă, precum și adunarea generală a reprezentanților membrilor cooperativei meșteșugărești „Meseriașul“. Adunările au dezbătut rezultatele activității economice din 1969, sarcinile de plan pe 1970, măsurile tehnico-organizatorice pe 1970, angajamentele asumate în întrecerea socialistă, contractele colective și alte probleme la ordinea zilei. Cei 63 de muncitori, ingineri, tehnicieni și economiști, care au luat cuvîntul în cadrul adunărilor amintite, au abordat cu luciditate și competență, cu Înalt spirit de responsabilitate socială, numeroase probleme deosebit de actuale pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor, pentru creșterea eficienței întregii activități economice. In cursul dezbaterilor s-au confruntat — într-un spirit viu, combativ, creator — opinii și propuneri foarte diferite, toate convergînd însă spre același țel, perfecționanarea organizării producției și a muncii în vederea obținerii unor rezultate economice superioare. S-au detașat prin importanța lor deosebită și prin seriozitatea cu care au fost puse probleme ca: îmbunătățirea aprovizionării tehnico-materiale, utilizarea rațională a timpului de lucru și a capacităților de producție, sporirea producției pe seama creșterii productivității muncii, ameliorarea indicilor calitativi ai mărfurilor, întărirea ordinei, organizării, disciplinei și răspunderii personale. In mod special a fost subliniată necesitatea de a desfășura o activitate politică și organizatorică eficientă, care să dezășuiască transformarea ideilor și convingerilor asupra îndatoririlor sociale în deprinderi durabile ale întregului personal din fiecare întreprindere. Concluziile desprinse din dezbateri reprezintă pentru comitetele de direcție, respectiv pentru consiliul de conducere, un program de lucru dinamic, mobilizator. Pe primul plan al actualității se situează substanțialele angajamente aprobate de cele patru adunări generale. Publicăm mai jos aceste angajamente, care sintetizează hotărîrea unanimă a oamenilor muncii din orașul Gherla de a depăși planul pe 1970 la toți indicatorii, de a-și aduce astfel contribuția patriotică la înfăptuirea sarcinilor trasate de partid pentru dezvoltarea economiei naționale. COMPLEXUL DE PRELUCRARE A LEMNULUI # depășirea valorii producției marfă cu 1 000 000 lei, îmbunătățirea calităților A, B și C la placaj cu 1 la sută (50 000 lei), # depășirea valorii producției de piese de schimb cu 70 000 lei, • depășirea valorii producției de energie termică cu 50 000 lei, # depășirea valorii producției de ambalaje (in cooperare cu alte Întreprinderi) cu 400 000 lei, 9 depășirea livrărilor la export cu 5 000 mp de plăci aglomerate din așchii de lemn (100 000 lei) și cu mobilă în valoare de 100 000 lei, 9 reducerea cheltuielilor la 1000 lei producție marfă cu 1,36 lei (o economie anuală la prețul de cost pe întreprindere de 245 000 lei), 9 depășirea beneficiului cu 300 000 lei, 9 asimilarea a două produse noi, • terminarea cu 45 de zile mai devreme a lucrărilor de investiții privind perfecționarea tehnologiei de fabricație în secția scaune, 9 îmbunătățirea cu 0,1 la sută a indicelui de utilizare a capacității de producție a secției P.A.L. ÎNTREPRINDEREA LOCALA INDUSTRIALA „SOMEȘUL" 0 depășirea valorii producției marfă vindute și încasate cu 1 600 000 lei, 0 depășirea producției fizice la construcții metalice, 120 mp covoare orientale, 50 garnituri de mobilă „Stela"1, 70 de dulapuri „Stela", 500 000 cărămizi și 80 mc prefabricate din beton, 0 depășirea sarcinii de creștere a productivității muncii cu 1 la sută (340 000 lei), 9 depășirea valorii livrărilor la fondul pieții cu 800 000 lei, • depășirea valorii livrărilor la export cu 2 150 000 lei, • reducerea consumului specific de metal cu 5 la sută și a celui de lemn cu 8 la sută, • obținerea de economii suplimentare pe seama reducerii prețului de cost in valoare de 110 000 lei, 0 depășirea beneficiului cu 270 000 lei, 0 asimilarea a 7 produse noi: scaun pentru locomotivă, cutie pentru unsoare, covor din fibre sintetice, coș de nuiele, măsură pentru mașină de cusut, tub de beton și bordură de beton. ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE COMUNALA ȘI LOCATIVA • depășirea valorii producției globale cu 700 000 lei din care 200 000 lei prin creșterea productivității muncii cu 1 la sută. (Continuare in pag. a lll a) Aspect de muncă din cadrul Complexului de prelucrare a lemnului — Gherla CONSTRUCȚII Fotografie; 8. WAGNER Dezbateri vii, hotăriri chibzuite in adunările generale ale cooperativelor agricole Peisaj industrial Fotografia: SZABÓ Tamás Pe agenda consiliilor populare comunale! NOI OBIECTIVE DE MAJORĂ UTILITATE PUBLICĂ , Mediul rural își apropie binefacerile civilizației moderne • Contribuția voluntară și munca patriotică — pîrghii de dezvoltare și înflorire a comunelor • In prim plan: extinderea electrificării, construcția de școli, cămine culturale, dispensare medicale și magazine comerciale, întreținerea și repararea drumurilor, acțiunile de bună gospodărire și înfrumusețare . Recent s-au desfășurat sesiunile de început de an ale consiliilor populare comunale, care au adoptat planul și bugetul pe 1970, precum și obiectivele întrecerii patriotice pentru buna gospodărire și înfrumusețare a localităților. Aceste sesiuni, manifestări pregnante ale inițiativei și responsabilității deputaților, au încărcat agenda comitetelor executive cu importante sarcini de ordin economic, social și cultural, detașîndu-se — prin semnificația lor deosebită — în primul rînd cele care privesc extinderea rețelelor electrice, construcția de școli, cămine culturale, dispensare medicale și magazine ale cooperației de consum, întreținerea și repararea drumurilor, munca patriotică pentru buna gospodărire și înfrumusețarea localităților. O vizită prin cîteva comune din județ, făcută acum, în toiul iernii, cînd zăpezile mai acoperă cîmpurile, cînd în cooperativele agricole se fac intense pregătiri în vederea bunei desfășurări a campaniei de primăvară, ne-a pus în legătură nemijlocită cu preocupările organelor locale ale puterii și administrației de stat. Convorbirile cu reprezentanții acestor organe au reliefat faptul esențial că și în anul acesta, la fel ca și în etapele anterioare, contribuția voluntară și munca patriotică se dovedesc a fi pîrghii puternice și eficiente de valorificare a condițiilor și posibilităților de dezvoltare și înflorire a comunelor, de îmbunătățire a vieții cetățenilor. Consecințele pozitive ale utilizării raționale a acestor pîrghii constituie suprema rațiune a participării entuziaste a locuitorilor de la sate la înfăptuirea țelurilor propuse. Despre aceste țeluri, care schimbă an de an viața comunelor, am solicitat păreri competente. GEACA Zile RESTEȘAN, primarul comunei: „In acest an, gospodărind în mod chibzuit contribuția voluntară și munca patriotică, ne-am propus să conti L. SÂNDULESCU (Continuare in pag. a lll-a) !Examinatorii despre examene: Să schimbăm unghiul din care este privită și analizată sesiunea de examene. Pe studenți îi cunoaștem emoționați, febrili aplecați deasupra caietelor și cărților, privind indexul bucuroși sau triști. Dar examinatorii? Cum apreciază ei răspunsurile scrise sau orale, care sînt concluziile ce se desprind? Premisele actualei sesiuni ni se oferă conf. dr. Zadicii MATIC, decanul Facultății de științe naturale a Institutului Pedagogic: / — Sesiunea de examene, în plină desfășurare, este în acest an deosebită. Și mă gîndesc la trei factori principali. Primul, planul de învâțămînt a fost mult îmbunătățit, astfel încît, în laborator și la cursuri, studentul nu este ocupat mai mult de 5—6 ore pe zi, rămînîndu-i timp liber pentru studiul individual. Al doilea factor este revizuirea programelor cursurilor, modernizarea lor și modernizarea predării. Iar cel de-al treilea — la fel de important, este întocmirea unui orar corespunzător din punct de vedere pedagogic. 6 februarie era zi de examene pentru anul IV — Medicină veterinară. Intîi proba practică, de laborator, cu asistenții Cornel Manu și Teodor Buhățel, iar apoi,“în cabinetul prof. Ion CERNEA — susținerea teoretică a examenului. Materia. Igiena animalelor domestice. Profitînd de o scurtă pauză a amabilelor gazde, am pus cîteva întrebări prof. Ion Cernea. — Cum se prezintă în acest an studenții la materia d-voastrăT . Sunt rezultate mai bune decât în anii trecuți, deși este o materie care necesită o sinteză a cunoștințelor de fiziologie, biochimie, fizioterapie, anatomie patologică, microbiologie. Spun „deși“, pentru că patologia și cursurile de clinică nu s-au studiat. Greșeală remedită începînd cu anul viitor, când vor fi în programul anului IV și nu V. — Bibliografia cursului reprezintă un subiect aparte? — Nu, dar fiecare răspuns trebuie să-mi aducă siguranța, pentru o notare bună, că s-a citit și bibliografia. Subliniem un fapt pe care încercăm mereu să-l remediem, că, în general, nu se învață în permanență, ci în salturi. Este cauza principală a răspunsurilor eronate, a nesiguranței și timorării. Există cursuri tipărite, dar 3—4 zile nu sunt suficiente pentru o bună pregătire. Am continuat raidul la Filologie. Anul V, la Lingvistică generală, mărturisea tov. conf. Mircea ZDRENGHEA, este mai bine pregătit decît cel din promoția 1968—1969. Exigența noastră urmărește capacitatea de sintetizare a problemelor generale, înrudite cu altele cunoscute din materiile anilor precedenți, de a expune pe larg și a exemplifica noi metode de cercetare a lingvisticii, enunțate la curs și confruntate la seminar — și nu se uită aspectul coerent, îngrijit și personal al răspunsului. Un examen greu al acelorași studenți este cel de istorie a literaturii contemporane. Am așteptat ultimul răspuns al unei grupe pentru a-l intîlni pe tov. conf. Leon BACONSKI. — Comparînd cu anul trecut — nivelul este același acum, cu decalaje, spunea domnia sa. Nu există o omogenitate a grupelor. Sînt elemente dotate pentru studierea și înțelegerea fenomenului literar, dar predomină cei fără vocație specială. Iată de ce aprecierea se face, pe de o parte, după sensibilitate, aptitudini și muncă, iar pe de altă parte după conștiinciozitatea, străduința de-a cunoaște materia. Adriana CASIAN (Continuare în pag. a all-a) EXIGENȚA NOASTRĂ ESTE FERMA INTILNIRE 0I SCRIITORII Cu prilejul „Lunii cărții la sate“, joi a avut loc la Zam Sîncrai o întîlnire a unui grup de scriitori clujeni cu cititorii — țărani cooperatori, cadre didactice, elevi. Au citit din operele lor, au vorbit despre importanța cărții și a lecturii și au răspuns întrebărilor scriitorii Ion Lungu, Ion Rahoveanu, Lászloffi Aladár, Telegdy Magda și Veress Zoltán. FUNCȚIA SOCIALĂ §1RECTIUNEA NOTELOR (1) Categoric, lucrurile nu sunt alarmante, dar, probabil, in unele școli se manifestă o doză apreciabila de subiectivism in acordarea notelor, oscilind spre extreme:* indiferentism și exigență dură, de tip belieresc. Expresia poate părea cam acidă, insă, o realitate, neplăcută, deși izolatâ, o justifică. Sesizat din mai multe părți, am încercat să analizez fenomenul subnatării. Ca atare, am studiat raportul unui liceu după încheierea primului trimestru, am asistat la un consiliu pedagogic, la o consfătuire metodică pe tema criteriilor de notare, am consultat specialiști reputați în domeniul pedagogiei și psihologiei pedagogice, am discutat cu directori, profesori și elevi de liceu. Pornind de la ideea că exigența principială este o condiție esențială in stimularea interesului elevilor pentru învățătură, in cucerirea conștiinței rolului lor social, in înlăturarea dificultăților, în evitarea inhibiției, n-am putut înțelege „exigența" împinsă spre absurd, nepedagogică, neprincipială care fringe elanul firesc al elevului, il timorează, il impinge în apatie și, evident, am căutat cauzele. De pildă, cum se poate ca intr-un liceu să se noteze răspunsuri sau lucrări cu 9 de „1“, cu 403 de „2“, cu 1297 de „3“ - toate Intr-un trimestru? Cum se poate ca din elevii unor clase 23,5, 27,8, 28,5, 32,3, 33,3, 50, 53,1, 53,3, 54,2, 57,5, 74 la sută să fie căzuți la diferite obiecte, cînd acești elevi sunt cotați printre „cei mai buni" proveniți din școlile generale? Cum se pot încheia medii de „2“ și „3“? Poate fi acceptată ideea că un sfert și chiar jumătate din elevii unui liceu sunt subdotați intelectual și in capabili să-și însușească cunoștințele minime cerute de programa liceală? In căutarea răspunsurilor, fără o serioasă rezervă de luciditate și optimism, oricine cade in panică. Acceptind justificările profesorilor, găsim în subsolul lor și cauzele adevărate ale subiectivismului și arbitrariului. Se afișează: a), supraîncărcarea programei și supraîncărcarea elevilor: profesorii, însă, nu-și dau silința să selecteze esențialul pentru elevi, dintr-o programă, mai mult, încarcă lecțiile cu noi exemple și le „modernizează“ prin informații suplimentare; supraîncărcarea elevului, spun specialiștii, este un non sens - el asimilează exact cu a permite capacitatea intelectuală, iar de rest nici măcar nu ține seamă, altfel s-ar produce procesul inhibiției; se mai observă și tendința de a deprecia caracterul formativ al lecțiilor in favoarea informării exclusive, care, de asemeni, obosește, b). conținutul lecțiilor și metodica sunt corespunzătoare; conținutul da, dar nu și metodica, pentru că apar erori în etapele fixare, verificare și apreciere, se pune accent pe cantitatea cunoștințelor și nu pe calitate, se cere memorare și nu înțelegere. c). notarea s-a făcut științific, da insă ce calitate a avut predarea, pentru că notarea, este și autonotare și oglindește interferența dintre transmitere și asimilare. d). am fost exigent, se zice, da, însă în dauna obiectivității, excluzind cunoașterea personalității elevului, dorind performanțe facile, știind dar nefiind in stare sa-i faci și pe alții să știe. Rechizitoriul celeilalte părți ar evidenția o anumită pasivitate, o doză de dezinteres, o subapreciere a echivalentului muncii sale etc. Dar inainte de a propune mijloace de combatere a erorilor enunțate, trebuie să încercăm radiografia unei alte categorii de profesori — profesorii care își lasă trena meditatorilor. Ion ARCAȘ 0 Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România colecționează documente și fotografii ilustrînd aspecte din timpul luptei revoluționare din anii 1944—1945 pentru democratizarea țării, participarea la războiul antihitlerist, înfăptuirea reformei agrare și instaurarea unui guvern democrat. Toți cei care dețin asemenea mărturii, precum și Colectivul întreprinderii „Prodcomplex“ din Tg. Mureș a introdus in fabricație un nou produs răcoritor, reconfortant și plăcut la gust, denumit „Bem-bem“. Realizată pe bază de sucuri de portocale, mere, zmeură, morcovi etc., această băutură răcoritoare este vitaminizată și puternic acidulată. Zilnic, la Tg. Mureș vor fi îmbuteliate și expediate consumatorilor circa 5 000 de sticle cu acest produs, diferite obiecte care au fost folosite de organele de stat, organizațiile obștești sau persoane care au participat la aceste acțiuni revoluționare (drapele, pancarde, ștampile, legitimații, carnete, insigne, broșuri, obiecte personale etc.) sunt rugați a se prezenta personal sau a anunța în scris muzeul la adresa: Șoseaua Kiseleff nr. 3, Sectorul 1, București, telefon 15.72.86.0 Pe marele stadion Maracana din Rio de Janeiro începe astăzi un turneu internațional de fotbal, la care participă selecționata României, echipa argentiniană în dependiente Buenos Aires și două dintre cele mai valoroase formații braziliene — Flamengo și Vasco da Gama. Turneul se deschide astăzi cu meciul Independiente — Vasco da Gama și continuă mîine cu partida România — Flamengo. Miercuri echipa română va juca cu Independiente și Vasco da Gama cu Flamengo.