Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-04-08 / 7283. szám
PAGINA 2 FAGLIA VIAȚA CULTURAL-ARTISTICĂ Recital Haydn Conservatorul își continuă stagiunea de concerte și recitaluri, aducnd noi prezențe care justifică pe deplin permanentizarea acestei acțiuni. Aceasta cu atît mai mult cu cît pune la lumină talente uneori neîndeajuns de valorificate. Așa a fost, de exemplu, recitalul Haydn, susținut de pianista Roxana Lîpcan- Steubing (în fotografia noastră). Lumea sonatelor lui Haydn, care a constituit programul recitalului, implică o adîncă înțelegere și cunoaștere a acestei lumi pur clasice, premiză hotărîtoare pentru apogeul mozartian și beethovenian. Roxana Lipcan-Steubing, pianistă deosebit de dotată (a dovedit-o de altfel și în recitalele din stagiunile trecute al Conservatorului) a reușit să redea cu exactitate și finețe această lume, de-a lungul celor patru sonate interpretate. O tehnică bine susținută, o complexă gamă de nuanțe și o bogată fantezie a timbrelor, iată calități pe care Roxana Lipcan-Steubing, le-a relevat în acest recital Haydn. (m. c. f.) La Casa prieteniei româno-sovietice din Cluj, cu ocazia centenarului Lenin, s-a deschis o interesantă expoziție documentară Concertul de duminică al Filarmonicii clujene a avut la pupitru pe Louis de Froment (Franța) și a cuprins Uvertura la opera „Scara de mătase“ de Rossini, Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră (s' ,șt Ștefan Ruha), Bolero și vals de Ravel Galeria mică a Fondului plastic din Piața Libertății găzduiește interesantele pînze ale artistului clujean Alexandru Mobl LAUREAȚII FESTIVALULUI FOLCLORIC MUNICIPAL Sîmbătă seara la Casa de cultură a studenților din Cluj, numeroși spectatori, iubitori al folclorului nostru, au asistat la finala primului festival folcloric municipal „Dragu,--mi-i să cint să joc“, organizat de Comitetul municipal U.T.C., Comitetul municipal de cultură și artă, Consiliul popular municipal, Consiliul municipal al sindicatelor și U.J.C.M. După trei zile de întreceri, timp în care spectatorii au avut prilejul să admire frumusețea și măiestria cîntecului și dansului popular, juriul special a ales pe cei mai buni și mai talentați mesageri ai folclorului nostru încununînd astfel strădaniile muncii lor. O dată cu festivitatea de premiere, orchestre de muzică populară, formații de dansuri, soliști dansatori, vocali și instrumentiști au prezentat un spectacol al laureaților deosebit de atractiv. Dar iată premiile festivalului. La orchestre de muzică populară, premiul I i-a revenit orchestrei Ansamblului folcloric C.F.R. dirijată de prof. Paul Stoica, premiul Ii orchestrei populare a întreprinderii de transporturi auto dirijată de Adam Traian, iar locul III orchestrei de muzică populară a cooperativei „Drumul nou", dirijată de Armand Rudolf. Premiul I pentru cea mai bună formație de dansuri a fost obținut de formația de dansuri a Ansamblului C.F.R., premiul II de formația cooperativei „Drumul nou“ pentru o suită de dansuri populare, iar premiul III de formația de dansuri a Casei municipale de cultură. Pentru cel mai bun solist dansator premiul I a fost acordat lui Liviu Jașcău de la I.O.T.C., premiul II lui Oneș Emil de la cooperativa „Drumul nou” care a interpretat o feciorească, premiul III cuplului Balint Csaba și Nagy Elisabeta pentru un dans popular maghiar, ambii de la cooperativa „Igiena“. Premiul I pentru cel mai bun solist vocal a fost acordat solistei Ana Iosif de la Ansamblul C.F.R., premiul I a solistului Liviu Becky de la Î.O.T.C. pentru interpretarea melodiilor „Cine n-are dor pe vale* și „Sorocul", premiul III a fost acordat soliștilor Maria Porumb de la Casa municipală de cultură pentru melodiile „Cîntă păsărica-n iarbă* și „Măi bădiță de-al tău dor“ și Iosif Buș de la I.C.S. Alimentara pentru melodiile „Guguiean cu car cu mere“ și „Cine-n lume s-ar afla“. Premiile pentru cel mai bun solist instrumentist au revenit următorilor soliști: premiul I taragotistului Toader Nicolae de la I.C.S. Alimentara, premiul II violonistului Armand Ludovic de la I.C.S. Alimentara, iar premiul III acordionistei Ana Kerekes de la cooperativa „Higiena“ pentru variațiuni pe teme populare. Au mai fost acordate mențiuni clarinetistului Ioan Dragoș, solistului dansator Victor Feher și solistelor vocale Marta Iosif și Clara Lorincz, toți membri ai Ansamblului C.F.R. Locul I pentru cel mai bun ansamblu folcloric participant la festival a revenit ansamblului folcloric C.F.R. pentru programul „Ciobănașul”. Acestui ansamblu i-a fost acordată și Cupa Consiliului municipal al sindicatelor și Consiliului popular municipal. Aceeași cupă a fost acordată și activistului cultural Tudor Pop, pentru cea mai prodigioasă activitate de amator. V. BOARU Vasile Rebreanuu „LECURI PENTRU FUNII” Cartea aceasta a lui Vasile Rebreanu se numără printre primele volume care au inaugurat activitatea noii edituri clujene „Dacia“. Parțial, ea este și o reeditare a unei părți din opera prozatorului, așa că permite o încercare de sinteză a întregii sale creații. Este evident că Vasile Rebreanu a impus un timbru original în proza românească. El lucrează cu mijloace moderne într-o materie străveche și anume în cea folclorică, de unde extrage efectele cele mai originale și mai incontestabile. Proza modernă are ambiția de a impune niște permanențe umane, de a supradimensiona niște gesturi omenești, aparent fără nici o semnificație, pentru a extrage din ele o problematică acută. Se naște dintr-o asemenea ambiție o proză a simbolurilor, a paralelelor, adeseori o proză cu vădite caracteristici de fabulă. Vasile Rebreanu este unul dintre scriitorii care adoptă o asemenea modalitate. Lui îi este cu atît mai ușor cu cît lucrează într-o materie folclorică unde descoperă din abundență asemenea scheme epice deosebit de moderne. Intr-un asemenea spațiu de posibilități substanța epică propriu-zisa va fi minimă. Epicul nu-i necesar aici decit In măsura în care poate oferi o mișcare a simbolurilor. In „Călăul cel bun“ acest lucru este evident. Asistăm la un formidabil excurs al simbolurilor intre două coordonate esențiale, a vieții și a morții. Se creează aici un puternic simbol al cailor care reprezintă puritatea, adolescența. Bătrinul Jocheu cheamă întotdeauna caii cînd luptă împotriva singurătății, împotriva oricărui flagel: „Caii erau miracolul bătrinului jocheu. Erau, pentru el, asemenea acelor vedete norocoase, «bele de primă mărime, aureolate de înțelepciune, care știau să se tragă la timp din marea arenă, rămînînd mereu tinere. Caii mor la vîrsta adolescenței oamenilor, își spunea el...“ Pasiunea simbolurilor, a parabolei impune dintr-o dată prozei o structură esențial lirică. Acestea abstractizează, stilizează niște atitudini umane, impunîndu-le în primul rînd creația lor tragică. Manifestarea lirică concentrată a unor asemenea structuri var fi la Vasile Rebreanu descîntecul, din care de fapt extrage reușitele cele mai solide. Piesele acestea sunt iarăși mai vechi în creația lui Rebreanu, dar chiar reeditate ele păstrează aceeași prospețime, aceeași candoare inimitabilă. Descântecele sunt niște ritualuri lirice, blesteme sau adorații, pe motive populare: dorul, dragostea, vrăjitul etc. Vasile Rebreanu înserează acestei modalități o filozofie proprie, provenită dintr-un anume entuziasm al unui sub- stil duh dionisiac. Un memorabil instantaneu de o asemenea violență demînă rămîne „Umbra fierbinte“. § Bucata insinuează un subtil ritual orgiastic, râmînînd în- să la dimensiunile stricte ale fi unui mit casnic. Vasile Rebreanu reușește printr-un fel de regresiuni succesive să surprindă un spațiu inițial, un spațiu al începuturilor, unde se oficiază diferite ritualuri, predominînd însă acelea ale regenerării. Proza lui scontează aici pe niște gesturi elementare, niște „mituri“ liniare, care „povestesc“ asemenea ritualuri. Apoi totul este învăluit într-o nostalgie a purității, de fapt o nostalgie a linei morale elementare, aceea a naturii demne și pure. De aceea călăii săi vor fi oameni buni. Tot aici se explică și metafora globala a cărții: „Securi pentru funii“. Acestea sunt armele necesare, ale omului dornic de viață, împotriva spânzurătorilor, împotriva celor ce constrîng libertatea naturală a omului, libertatea sa elementară de a iubi, ca în instantaneul dramatic cu care debutează cartea: „Lecuri pentru funii”, subintitulată foarte inspirat : „Absență tragică în patru părți“. Din aceste cîteva coordonate se poate vedea că Vasile Rbreanu rămîne un prozator înzestrat, original în literatura noastră, impunînd un experiment al prozei mitologico-poetice, de o deosebită modernitate. Petru POANTĂ Săptămîna Casei municipale de cultură CASA MUNICIPALA DE CULTURA, sala din Piața Libertății nr. 24, VINERI, 10 aprilie, ora 19,30 — spectacol de cîntece și dansuri populare; SÎMBATA, 11 aprilie, ora 19,30 — teatru în limba maghiară: Omul de aur după Jókai Mór: DUMINICA, 12 aprilie, ora 17 — spectacol de muzică ușoară; „Revista șlagărelor", FILIALA DIN DÎMBUL ROTUND, MIERCURI, 8 aprilie, ora 18 — proiecții cu basme pentru elevii din clasele mici; JOI, 9 aprilie, ora 19 — întîlnire cu tinerii din cartier, discuții pe tema „Efectele dăunătoare ale alcoolului și tutunului"; SÎMBATA, 11 aprilie, ora 19,30 — seară de dans pentru tineret; DUMINICA, 12 aprilie, ora 17 — spectacol de cîntece și dansuri populare. FILIALA DIN IRIS, MIERCURI, 8 aprilie, ora 18,30 — expunerea „Politica externă a partidului și statului nostru"; FILIALA „LUMINA“. JOI, 9 aprilie, ora 19 — expunerea „Organizarea și disciplina muncii“; SÎMBATA, 11 aprilie, ora 19 — spectacol de muzică ușoară. FILIALA DIN MANASTUR, VINERI, 10 aprilie, ora 19 — expunerea „Ce model de conduită oferim tineretului?“; SÎMBATA, U aprilie, ora 19 — seară de dans pentru tineret. FILIALA DIN SOMEȘENI, SÎMBĂTĂ, 11 aprilie, ora 19 — jurnal vorbit: „Săptămîna pe glob: Hrana viitorului“; DUMINICĂ, 12 aprilie, ora 19 — seară de dans pentru tineret. CASA PRIETENIEI ROMÂNOSOVIETICE. JOI, 9 aprilie, ora 19 — expunerea „Lenin și cinematografia“ — vorbește lector univ. Laurențiu Hodorog, urmează un program de filme documentare; SÎMBATA, 11 aprilie, ora 19 — expunerea „9 ani de la zborul lui Iuri Gagarin — vorbesc prof. Gheorghe Chișu și conf. Păt Árpád, urmează filmul „Omul a ieșit în Cosmos". tv 18,00 — Deschiderea emisiunii. Emisiune pentru tineret. 18,30 —„Luceafărul de ziuă” — O veche legendă din Oaș, transpusă scenic. Prezintă colectivul Ansamblului de Stat din Baia Mare. 19,00 — Telejurnalul de seară. 19,20 — „Acțiunea L* — Legumicultura. 19,30 — Anchetă TV — Anul I, după absolvirea facultății. 20,35 — Telecinemateca: „Mandy“. 22,10 — „Sârba în căruță“ — montaj muzical-coregrafia. 22,20 — Telejurnalul de noapte. 22,30 — Salon literar TV. 23,10 — închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj Miercuri. 8 aprilie, 17,45 — Deschiderea emisiunii. Recomandări din program. 17,48 — „Actualitatea sonoră“ — știri, note și interviuri în zi: 18,00 — Ritmuri în Florar — muzică ușoarăj 18,10 — „Oaș ’70*. Radioreportaj de Constantin Mustață și Tiberiu Iancuț 18,20 — Muzică populară. 18,30 — „Meridiane literare“. In cuprinși Medalion Elisabeta Bagreana. Un laureat al Premiului Nobeli japonezul J. Kawabata. Fragment din povestirea „Viața sub mască“. Prezentare și traducere de V. Bulat. Rubrica „Replici“ de Virgil Ardeleanu. Redactor Horia Bădescui 18,50 — Concert de seară. In program lucrări de George Enescu. Selecția și prezentarea Ladislau Pflug. Joi, 9 aprilie, 600 — „Bună dimineața”, program matinal cuprinzînd rubricile „Mărturii contemporane" de scriitorul Dumitru Mircea și „Semafor* de Teodor Florea, informații utile, muzică populară și ușoară. La microfon, Constantin Ivaneș. Expoziția „CENACLUL MAIERETULUI” Așa cum ni se înfățișează anul acesta expoziția Cenaclului, incompletă, unilaterală și contradictorie (cu o încercare se pare din partea organizatorilor de a obține o reducție și unitate expozabilă cu dominantă abstractă), impune necesitatea organizării unor manifestări colective prin gruparea viziunilor similare, obținîndu-se în felul acesta o unitate de stil cît mai aproape de ideal. Una sau două lucrări nu sînt suficiente pentru a putea constata dacă este vorba de consecvențe, certitudini sau de incidental ori simplă pastișă. Expozițiile de grup, bazate pe aceleași afinități de gînd și simțire (încadrate diverselor tendințe: expresioniste, suprarealiste, abstracte, cinetice etc.) pot afirma — datorită și numărului mai consistent de lucrări — ceea ce este personal și durabil, față de soluțiile de expedient, mimetice, efemere. Aceasta nu înseamnă că nu interesează și o cuprindere de ansamblu a tuturor forțelor de creație ale tineretului pentru a putea avea imaginea sintetică (dar cuprinzătoare) la un moment dat a preocupărilor. O asemenea imagine nu poate evita eterogenul, dar confruntarea valorilor autentice va fi mai de folos decît o selecție făcută după criterii superficiale, uneori chiar absurde. In locul falsului modernism afișat de cei cu imaginație hrănită din albume este de preferat sinceritatea și onestitatea celor care nu caută stilul en vogue, ci rămîn consecvenți unor formule cărora timpul nu le-a contestat viabilitatea și valabilitatea. Un Cornel Medrea, G. D. Anghel sau Romul Ladea, un Dumitru Ghiață, Corneliu Baba sau Alexandru Ciucurencu nu sînt mai puțin contemporani și artiști decît un Arp, Miro, Kandinski, Chagall. Chiar dacă artiștii români amintiți nu au revoluționat stilul, universul spiritual pe care arta lor îl evocă, afirmă conștiințe active ale acestui secol. Stilul este un mijloc și nu un scop. Și fără a fi împotriva tendințelor înnoitoare de limbaj, cred că figurativul nu trebuie contestat, deoarece așa cum afirma un talentat pictor bucureștean (de altfel extrem de modern). Henri Mavrodin, „nu avem argumente împotriva lui“. Figurativ înțeles, însă, nu în sens naturalist, ci ca o modalitate de exprimare concomitentă a realității vizibile și imaginate. Iată de ce o imagine reprezentativă a potențialului plastic al tineretului clujean nu se poate obține în situația în care lipsesc nume prestigioase, deja consacrate, ca Gheorghe Apostu, Cornel Brudașcu, Dan Bimbea sau Virgil Svințiu la pictură, Mircea Spătaru (premiul Uniunii Artiștilor Plastici, 1969), Mihai Barbu și Ioan Rusu la sculptură, Ioachim Nica, Rodica Teodorescu și Iulian Surugiu la grafică, Ana Lupaș (premiul 1 la Festivalul Internațional de artă decorativă de la Stuttgart, 1969). Absența lor se simte în această sinteză precară ce s-a obținut, iar neparticiparea se pare a fi un refuz (motivat) de a se încadra unor criterii și orientări extremiste ce vor să denigreze exprimarea figurativă. Dar ceea ce este mai curios — și actuala expoziție a Cenaclului o spune deschis și categoric — este faptul că cele mai demodate și anacronice sînt multe din rezolvările care se vor pretențios moderniste — ale lui Florin Moxa, Olga Maria Pop, Alexandru Milan sau Ioan Venczel, ca să enunțăm cîteva nume. Există în expoziție cîteva experimentări în care sensul de modern are autenticitate și șansă de rezistență in timp. Ele aparțin lui Horea Flămîndu, Andonis Papadopoulos și Octavian Cosman. Sculpturile Cuplu II, VII, IX de Horea Flămîndu, executate in lemn patinat, au în structurarea lor ingenioasă rezonanță de baladă, amintind de totemica populară. Acvariile (patru) de Octavian Cosman, remarcabile prin rafinamentul cromatic al stingerilor tonale, aparent suprarealiste, evocă o lume mult mai complexă, în care apar ca dominante cînd tendința sugerării unei armonii universale, cînd evidența unei mutilări spirituale, iar compozițiile lui Andonis Papadopoulos (Călăreț, Compoziție, Femeie alungită pe iarbă, Trupa), dovedesc un simț al epicului concentrat, capabil să transpună și să actualizeze sensuri mitologice, dispunerea cromatică primind prețiozități de mozaic. Vrednice de amintit se arată a fi efectele cinetice obținute de Ștefan Kancsura (înălțare decorativă pe orizontale, Construcție cu diagonale optice, Structură direcțională) sau op-art din Cerc și pătrat cu reflexe de Victor Ciato, precum și preocupările structuraliste ale lui Gavril Ședran și Nicolae Pop, compozițiile primului (Semn V, Sculptură, Semn VIII) relevînd și tensiuni interioare pe cînd ale lui Pop căpătînd îndeosebi valențe decorative. De altfel, Nicolae Pop, împreună cu Petru Weisner și Vasile Egri, expun cîteva piese de artă decorativă de bună calitate, rezolvate cu deosebită fantezie și simț estetic. Exponate ca cele aparținind lui Călin Pojar, Mircea Mureșan, Voichița Nicola Căpraru, Eugen Gocan, Octavian Bour, Nagy Andrei, Vasile Gheorghiță, Andrei Șchiopu sau Nagy Anna, păstrindu-se în limitele figurativului, evidențiază consecvența unor preocupări în care tradiționalul și modernul își găsesc o fericită interferare. Figurativul obligă la afirmare, fiind infinit mai puțin speculativ decît informalismul, domeniu atît de prielnic superfluului și imposturii! Disputa pe care și actuala expoziție a Cenaclului tineretului o afirmă, dintre figurativ și informalisml, îmi întărește o mai veche convingere că dintre experiențele și precipitările stilistice ale acestui secol doar expresionismul și suprarealismul (ale căror surse de fapt se află în arta secolelor anterioare, fără a se fi fixat ca stil) oferă cele mai prețioase soluții pentru exprimarea unor sensuri umane dintre cele mai adinci și cuprinzătoare. Iar dacă ne gîndim în bogăția de semnificații ale folclorului nostru, am și enunțat o direcție esențială a investigațiilor plastice care pot reliefa specificul unei spiritualități în context universal. Negoiță LAPTOIU cronica in aninta . In cadrul întreprinderii orășenești „Spicul“ funcționează o fabrică de gheață. Dar întreprinderile comerciale din Cluj nu solicită deloc sau prea puțin produsul ei. Nn schimb, berea și răcoritoarele sunt servite calde în unitățile comerciale. Dacă n-a existat, așteptăm, măcar de acum înainte, intervenția Direcției comerciale județene pentru clarificarea situației. 4 In ziua de 2 aprilie pe Cetățuie a fost găsită o pungă conținînd o pereche de pantaloni, o bluză flanelată, un săculeț mic și alte obiecte. Păgubașul se poate ridica de la Miliția municipiului Cluj, camera nr. 19. 4 In noaptea de 6/7 aprilie, la Miliția municipiului Cluj au fost conduse II persoane pentru că au tulburat liniștea publică și pentru ținută necorespunzătoare. Toți au fost sancționați contravențional. 4 La cinematograful „Republica" a fost prins, încercînd să valorifice bilete de film falsificate, avînd o altă dată. Cocaină Traian din comuna Călățele, județul Cluj. 4 Toată iarna am găsit la unitatea „Mamaia" apă minerală „Borsec". De cîteva oile însă o găsim tot mai rar, sau deloc, atît aici cît și la alte unități comerciale. E un semn că se apropie sezonul cald?' se întreabă un cititor. Lăsăm răspunsul pe seama celor care răspund de aprovizionarea cu asemenea sortimente. 4 In spatele blocului 2E din cartierul Grigorescu încă din toamna trecută există montată o baracă pentru adăpostirea unor materiale necesare reparațiilor. De atunci însă acoperișul și materialele acestei barăci au fost distruse, iar materialele dinăuntru supuse degradării. 4 ba blocul nr. 12 din strada Jaurès, cartierul Dîmbul Rotund, deseori în curte se află resturi menajere: în spatele blocului, stau cuștile cu găini a căror prezență contravine recentelor hotărîri ale Consiliului popular municipal. Ce au de spus membrii comitetului de bloc? 4 Vineri, 3 aprilie, pe linia nr. 17 — comuna Baciu — între orele 15—18 nu a circulat nici o mașină, iar călătorii așteptau zadarnic. De asemenea, luni 6 aprilie, pe linia 18, în intervalul orelor 13—13,25 nu a apărut nici o mașină din centrul orașului spre cartierul Dîmbul Rotund. Ulterior au sosit însă în interval de cinci, zece secunde două autobuze: 31-CJ-3051 și 31-CJ-365. I.O.T.C.-ul ține, cu tot dinadinsul ca, aproape zilnic să nemulțumească publicul călător? Dacă nu, să ne demonstreze contrariul, evitînd posibilitatea unor noi reclamații în viitor. Opera Română — BOEMA (ora 20, abonament SI). teatru Teatrul Maghiar de Stat — CAZUL BĂIATULUI NOSZTY CU TÓTH MARI (ora 19,30, abonament de premieră). Cursul: „Pagini din istoria artei“. Expunerea: Arta antică greacă (II). Vorbește Trivia Drăgoi, muzeograf. Locul — sala mică a Casei universitarilor. DOMNIȘOARA DOCTOR — Republica: BĂIEȚII DIN STRADA PAL (8,301 II; 13,30; 16| 18; 21) — Victoria; ROȘU ȘI AURIU (8| 10,30) 13) 15,30; 18) 20,30) — Arta: REPUBLICA FETELOR (8,30) 11) 13,30) 16; 18,30) 21) — 23 August; WINNETOU IN VALEA MORȚII, cinemascop (9,30) 11) 13) 14,30) 16,30) 18,30! 20,30) — Tineretului, OPERAȚIUNEA BELGRAD — Muncitoresc: ES5233BI Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—13. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 6—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș- Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. *) Redacția nu răspunde pentru eventualele modificări survenite în program. I. C. S. „ALIMENTARA III ) Str. Budai Nagy Antal nr. 1 angajează urgent. • DOI GESTIONARI pentru unitatea Valea Someșului Cald (I. C. Hidrocentrala Gilau). Informații suplimentare se primesc la biroul personal al întreprinderii, zilnic între orele 7-15. (1298) MICA PUBLICITATE Vînd Fiat 1100. Cîmpia Turzii, Laminoriștilor 86. (1294)) Vînd Opel Record 1964, verde. Telefon 8 15-79, ora 19—20. (1282) 9 Vînd Dacia 1100, zero km Telefon 7 35-61, orele 17—21. (1285) 9 Schimb cameră 27 mp, bucătărie 26 mp, curte separată. Cer două camere, confort. Aurel Vlaicu nr. 83/a. (1280) Caut grădină de închiriat. Anunțați telefon 1-36-01. orele 14—15. (1293) 9 Meditez la matematică. Szőrös Alexandru, prof.tr. Hașdeu 45, cămin l, camera 20. Telefon 1-44 07. (1289) 9 Familie în vtrsta căutăm cameră. Plătim chiria pe 1—2 ani. Telefon 18963. (1287) • Pierdut carnet, de student pe numele Pîrgu Maria, cu nr. 1260. Declar nul. (1290) • Pierdut 3 aprilie, autobuzul 11. portmoneu cu diferite acte. Rugăm găsitorul să depună la Miliția Cluj sau expediați Pirvu Grigore, comuna Gîrfeău, nr. 153, (1283)