Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-05-08 / 7617. szám

PAGINA 2 FÄCLITA (Continuare în pag. a III-a) Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU tarinar« din parg. 1-a) forțelor­ democratice­ pt lupta împotriva politicii de fascizare a țării și a pregătirii­­ de război. Meriită menționate în acest sens acțiunile unite ale forțelor democrate soldate cu succes in alegerile parțiale din 1936, precum și marea demonstrație antifascistă și antirăzboinică de la 1 Mai 1939. în toată această perioadă, partidul a militat neobosit pentru o poli­tică de prietenie și colaborare cu U­niunea Sovietică, pen­tru stabilirea de relații diplomatice între cele două țări. (Vii aplauze). In fața politicii antinaționale a cercurilor reacționare, Partidul comunist a fost forța cea mai consecventă a apără­rii intereselor naționale ale țării. Lipsa de unitate a forțelor democratice a permis insă reacțiunii să instaureze dictatura militaro-fascistă, să subordoneze țara Germaniei hitleriste. După cum se știe, în 1939—1940 situația­ internațională s-a agravat, Germania nazistă­ a trecut la agresiunea directă îm­potriva a numeroase state din Europa, dezlănțuind cel de-al doilea război mondial. România se găsea într-o situație de izolare internațională, care a ușurat lui Hitler impunerea Dictatului de la Viena, dezmembrarea teritorială a țării noastre. în aceste împrejurări, Partidul Comunist din Româ­nia împreună cu Frontul Plugarilor, Madesz-ul și alte forțe politice au chemat poporul la luptă pentru apărarea inte­grității teritoriale a patriei. (Aplauze puternice). Se crease o situație favorabilă ,­existenței naționale, dar trădarea cercurilor conducâtoare guvernante și a conducerii partide­lor burgheze a împiedicat lupta maselor largi populare. La scurt timp, România a fost împinsă de dictatura militaro­­fascistă, alături de Germania nazistă, în războiul antisovie­­tic, împotriva voinței poporului și a intereselor sale națio­nale. Intrarea trupelor hitleriste în țară în 1940 a însemnat în fapt ocuparea României și subordonarea ei mașiunii de război naziste, a dus la jefuirea bogățiilor țării, provocînd grele suferințe poporului român. Totodată, dictatura militaro-fas­cistă și ocupanții hitleriști au dezlănțuit o prigoană sălba­tică îm­potriva comuniștilor și a altor forțe patriotice anti­fasciste. Sute și mii de comuniști și luptători antifasciști au fost aruncați în închisori și lagăre; zeci dintre ei au fost uciși de plutoanele de execuție. Prin aceste represiuni sîngeroase se urmărea decapitarea mișcării­ de rezistență antifascistă și antirăzboinică. Dar, după cum se știe,­ planurile reacțiunii fasciste române și ale naziștilor germani au suferit un eșec total; ei nu au putut învinge voința forțelor antifasciste care te ciuda terorii, și-au unit rîndurile și au desfășurat cu succes lupta contra fascismului și războiului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). Este meritul Partidului Comunist Român că a militat, încă de la înființarea sa, împotriva intervenției imperialiste contra puterii sovietice. După cum știți, la primul Congres a fost votată și o moțiune de solidaritate cu statul făurit de Lén"..­. (Vii aplauze). Atunci cînd a izbucnit agresiunea Germaniei fasciste,­­partidul s-a ridicat cu toată forța împo­triva participării României la acest război nedrept. El a chemat toate forțele naționale la lupta pentru ieșirea din războiul antisovietic, pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste și alăturarea țârii noastre coaliției anti­hitleriste. Prin politica sa Partidul Comunist Român a apă­rat onoarea poporului și interesele naționale ale țării, poli­tica de prietenie tradițională cu m­area noastră vecină —• Uniunea Sovietică (Aplauze puternice). Activitatea intensă desfășurată de partid a dus la urnirea forțelor­­ antifasciste patriotice l a formarea în mai 1944 a Frontului Unic­­ Mun­citoresc, între Partidul Comunist și Partidul Social-Democrat și apoi a Blocului Național Democratic. In același timp, partidul a organizat gărzile patriotice, a condus numeroase acțiuni de sabotare a războiului. Anul 1944 se caracterizează prin schimbarea radicală a situației militare în favoarea coaliției antihitleriste. Sub lo­viturile zdrobitoare ale Armatei Roșii, care a dus greul ce­lui de-al doilea război mondial, trupele fasciste se retrăgeau cu pierderi mari; pe alte fronturi forțele aliate dădeau, de asemenea, lovituri puternice armatei hitleriste. Lupta armată a forțelor patriotice din diferite țări creștea­u în amploare, izbind nimicitor mașina de război fascistă. Folosind condițiile interne și externe favorabile, forțele naționale pa­triotice din România, în rîndul cărora Partidul Comunist constituia principalul nucleu, inițiatorul și organizatorul ac­țiunilor antifasciste și antirăzboinice, au trecut la declan­șarea și înfăptuirea cu succes a insurecției naționale antifas­ciste, armate (Vii aplauze). Aceasta a dus la arestarea gu­vernului cu Ion­escu la ieșirea imediată a României din războiul antisovietic și la intrarea ei în luptă împotriva Germaniei naziste, alături de Uniunea Sovietică și celelalte țări ale coaliției antihitleriste. (Aplauze puternice). Din primul moment al înfăptuirii actului istoric de la 23 August, partidul nostru a fost organizatorul, sufletul tuturor acțiunilor poporului și ale armatei. Forțele patriotice și ar­mata au eliberat rapid Capitala și alte centre ale țării, captu­­rînd importante grupări militare hitleriste. Pentru a înțelege starea de­ spirit din acel timp, merită să menționăm că întreaga armată a răspuns cu promptitudine chemării de a se alătura armatei sovietice, coaliției antihi­tleriste. (Aplauze). Angajîndu-se cu toate resursele de care dispunea în războiul antifascist, armata română a purtat alături de armata roșie, grele lupte pentru eliberarea defi­nitivă a patriei, a participat la eliberarea Ungariei și Ceho­slovaciei pînă la înfrîngerea completă a Germanei hitleriste, înscriind astfel o luminoasă pagină de eroism și glorie în istoria României. (Aplauze puternice). Acum, la a 50-a aniversare a partidului nostru, in preajma aniversării Zilei Victoriei, aducem un fierbinte omagiu și prinosul recunoștinței întregului nostru popor, fiilor patriei care au săvîrșit fapte de vitejie, au dat dovadă de înalt de­votament și nu și-au precupețit nici viața pentru eliberarea țării și înfrîngerea fascismului, (Aplauze puternice, prelun­gite). Totodată, exprimăm sentimentele noastre de recunoș­tință fată de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, care, cu prețul unor jertfe uriașe, au sfărîmat mașina de­­ război nazistă, au adus o contribuție hotărâtoare la eliberarea României și a altor țări de sub jugul fascist, la înfrîngerea Germaniei hitleriste. (Aplauze puternice). In același timp, poporul nostru cinstește memoria ostașilor tuturor celorlalte țări din coaliția antihitleristă care au parti­cipat la marea bătălie militară pentru înfrîngerea Germa­niei fasciste. (Aplauze puternice). Re îndreptăm gîndul cu venerație spre milioanele­ de lup­tători din rezistență, spre patrioții din țările cotropite, care și-au vărsat sîngele, și-au dat viața în dramatica încleștare cu fascismul, contribuind prin lupta lor eroică la salvarea civi­lizației umane de robia hitleristă. (Vii aplauze). Răsturnarea dictaturii militaro-fasciste a marcat o cotitură istorică în dezvoltarea României, lupta antifascistă, democra­tică transformîndu-se rapid într-o mișcare socială de o am­ploare cum nu a mai cunoscut istoria țării și care a deschis calea celor mai profunde schimbări revoluționare, înfăptuirii idealurilor de libertate și dreptate socială și națională ale poporului român. Desfășurînd o multilaterală activitate po­litică și organizatorică, Partidul Comunist Român a reunit în această mișcare principalele forțe ale națiunii — clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea, păturile mijlocii de la orașe și chiar anumite cercuri ale burghe­ziei. Rod al luptei celor mai largi mase populare, instaurarea la 6 martie 1945­ a primului guvern cu adevărat democratic din istoria țării — în frunte cu înflăcăratul pa­triot, eminent om de stat și militant,progresist dr. Petru Gro­­su­ — a însemnat o mare Victorie a forțelor revoluționare, democratice, a marcat instaurarea puterii revoluționar-demo­­cratice a muncitorilor și țăranilor, a deschis calea unor trans­formări social-politice profunde in societatea românească. (Aplauze îndelungate). Doresc sa exprim cu acest prilej mulțumirile și recunoș­tința partidului nostru tuturor partidelor și organizațiilor democratice, patriotice, care au colaborat în acei ani cu comuniștii in lupta pentru transformarea revoluționară a țârii. (Vii aplauze). . Este știut că România ieșise din război rumata și secătuită, că în țară domnea haosul economic și sărăcia, ca masele muncitoare se zbăteau într-o neagră mizerie. Sarcina imperi­oasă care se punea în fața țării era ieșirea din această situa­ție catastrofală, trasarea u­n­ui program al evoluției economice și sociale imediate și de perspectivă. Elaborarea acestui program a făcut obiectul Conferinței Naționale din 1945 a Partidului Comunist Român, al raportu­lui prezentat de Gheorghe Gheorghiu-Dej — fiu devotat al clasei muncitoare, al poporului român, militant de seamă al mișcării Comuniste, care timp de 20 de ani s-a aflat în frun­tea partidului nostru, aducînd împreună cu întregul activ de partid și de stat o contribuție de seamă la realizarea marilor transformări revoluționare din acea perioadă. (Aplauze pu­ternice). Subliniind însemnătatea esențială a industriali­zării pentru asigurarea progresului­­ general al țării și con­solidarea independenței noastre naționale, Conferința Na­țională a indicat ca primă etapă trecerea la reconstrucția țării, la refacerea rapidă a economiei distruse și dezorga­nizate de război. Partidul nostru a desfășurat o intensă activitate pentru mobilizarea maselor lărgi populare la înfăptuirea acestui obiectiv principal. Munca constructivă, amplă și grea, s-a împletit cu lupta fermă împotriva forțelor reacționare, a finicior exploatatoare și a partidelor lor politice, care, con­țină pe sprijinul cercurilor imperialiste din exterior, se opuneau cu înverșunare transformărilor sociale, democrati­zării țării, înfăptuirii măsurilor de redresare și dezvoltare economică. Amplificarea continuă a procesului revoluționar a dus la modificarea radicală a raportului forțelor sociale în favoarea maselor celor ce muncesc, la înfrîngerea claselor exploatatoare, la eliminarea din guvern a ultimilor repre­zentanți ai partidelor burgheze, la înlăturarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române. .(Aplauze pu­ternice). Primesc adesea întrebări în legătură cu felul in care a cîștigat partidul nostru majoritatea poporului de partea sa. Încă alegerile din noiembrie 1946 au demonstrat elocvent înfrîngerea politicii reacționare, marea majoritate a po­porului — peste 70 la sută dintre votanți — exprimîndu-și în mod democratic încrederea în partidul comunist și în forțele care colaborau cu noi. (Aplauze puternice). Trece­rea pe calea socialismului a fost deci expresia voinței, de­mocratic exprimată, prin vot, a poporului român care s-a convins pe deplin — în anii cînd partidul nostru a militat neînfricat pentru interesele națiunii și a mobilizat toate forțele pentru salvarea poporului — că numai urmîndu-i pe comuniști își asigură un viitor fericit, perspectiva unei dezvoltări independente. (Aplauze puternice). Desigur, nu negăm — și am mai arătat aceasta — că a existat întot­deauna o strînsă interdependență între condițiile interne și internaționale, că împrejurările internaționale ne-au favori­zat, dar pînă la urmă, rolul hotărîtor, fără de care nu se putea face nimic, l-a avut poporul. Lui îi mulțumim pen­tru drumul nou pe care merge patria noastră socialistă! (Aplauze puternice, prelungite). In cursul acestui proces s-a întărit unitatea clasei munci­toare, s-a făurit și dezvoltat alianța muncitorească-țărâneas­­că; partidul a înmănunchiat într-un singur șuvoi eforturile muncitorimii, țărănimii, intelectualității, ale tuturor forțelor patriotice și progresiste ale națiunii. O importanță deosebită pentru desfășurarea cu succes a procesului revoluționar a avut realizarea unității de acțiune intre Partidul Comunist și Partidul Social-Democrat, pe baza frontului unic creat încă în anii luptei împotriva fascismu­lui, în condițiile ilegalității. Făurirea în februarie 1948, a partidului revoluționar unic al clasei muncitoare, pe temelia m­arxism-leninismului, a asigurat realizarea unității depline politico-organizatorice a proletariatului — condiție a exer­citării de către clasa muncitoare și partidul ei a rolului de forță conducătoare în societate. Cucerirea întregii puteri politice de către clasa muncitoare în alianță cu țărănimea, cu celelalte categorii de oameni ai muncii, a marcat trecerea țării într-o nouă etapă de dezvol­tare —­ înfăptuirea revoluției socialiste. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Realizarea acestui salt calitativ în viața so­cietății noastre impunea ca o condiție sine qua non trece­rea avuției naționale in mîinile celor ce muncesc. • Un rol hotărîtor l-a avut în acest sens actul revoluționar al națio­nalizării principalelor mijloace de producție, și apoi coope­rativizarea agriculturii, care au dus la crearea și dezvol­tarea unui puternic sector socialist în economie. Pornind de la cerințele legilor obiective, de la studierea realităților concrete ale României, partidul a elaborat politica de edificare a noii orînduiri, a organizat și condus întreaga­­ activitate de dezvoltare a bazei tehnico-materiale a socialis­mului, de consolidare și generalizare a relațiilor de produc­ție socialiste, de ridicare, a nivelului de trai material și cul­tural al celor ce muncesc. De-a lungul celor 27 de ani care au trecut de la eliberarea țării, poporul român, condus de partidul comunist, a desfă­șurat o uriașă activitate creatoare, la capătul căreia patria noastră, România, se înfățișează ca un stat socialist înflo­ritor. Cu o industrie dezvoltată și o agricultură în plin pro­ces de modernizare, cu o orînduire socială avansată care asi­gură condiții de viață tot mai bune tuturor oamenilor mun­cii de la orașe și sate. (Vii aplauze). Exploatarea omului de către om a fost lichidată pentru totdeauna, poporul a devenit stăpîn pe avuția națională, pe destinul său, liber și suveran în propria țară. Aceasta este o cucerire epocală care întruchipează traducerea în viață a aspirațiilor celor mai înaintate, a idealurilor celor mai în­drăznețe, nutrite de-a lungul timpurilor de mințile luminate ale poporului. Cu trei decenii în urmă cercurile conducătoare considerau că România este predestinată să rămînă „eminamente agri­colă“ Astăzi, geografia economică a patriei cuprinde mii și mii de­­ întreprinderi industriale moderne de înalt nivel teh­nic In 20 de ani de economii­ planificată socialistă, indus­­tria s-a dezvoltat cu un ritm mediu anual de 13 la sută. S-a creat o puternică bază tehnică pentru înzestrarea superioară a tuturor ramurilor, pentru progresul r­apid al întregii econo­mii. Pentru a măsura distanța ce ne separă de anul econo­mic cel mai prosper al regimului burghezo-moșieresc, este suficient să amintim că producția industrială a fost în 1970 de circa 17 ori mai mare decât în anul 1938. Crearea marii proprietăți agricole socialiste, înzestrarea tehnică a agriculturii, sprijinul multilateral acordat de stat țărănimii au deschis drumul transformării radicale a satu­lui, creșterii producției agricole, schimbării condițiilor de lucru și ridicării bunăstării tuturor oamenilor muncii de la sate. Agricultura — ramură de bază a economiei noastre — a adus și aduce o însemnată contribuție în sporirea veni­tului național. Rezultatul principal al vertiginosului progres înregistrat în dezvoltarea forțelor de producție, în creșterea potențialului economic al țării este ridicarea nivelului de trai al tuturor cetățenilor de la orașe și sate. O uriașă dezvoltare a cunoscut învățămîntul public de toate gradele. Cu numai un sfert de secol în urmă, țară a 4 mi­lioane de analfabeți, România asigură astăzi cetățenilor ei învățămîntul general gratuit de 10 clase. Un progres remar­cabil a cunoscut activitatea științifică în care se materiali­zează inteligența, geniul creator al poporului nostru, știința devenind unul din factorii esențiali ai progresului, o uriașă forță materială în slujba societății socialiste. Perioada în care dezvoltarea societății noastre a înregistrat ritmul cel mai impetuos, pe toate planurile, a fost aceea a planului cincinal 1966—1970, al cărei bilanț l-am făcut nu de mult, și care a pus în evidență marile resurse ale orîn­­duirii socialiste, dinamismul ei, avîntul cu care poporul mun­cește pentru­ înfăptuirea programului partidului, în care vede garanția viitorului său de bunăstare și fericire. (Aplauze prelungite). Desigur, de-a lungul întregii epoci la care m-am referit a trebuit sa facem față multor dificultăți, inerente unei opere de proporțiile celei pe care am realizat-o. Adesea a trebuit să plătim tribut lipsei de experiență, lipsei de pregătire, pre­cum și unei viziuni simpliste despre socialism care au dău­nat bunului mers al construcției economice și sociale. In ac­tivitatea noastră au apărut destule lipsuri și neajunsuri, s-au comis multe greșeli. Se știe că într-o anumită perioadă au fost încălcate normele și principiile concepției noastre so­cialiste, aceasta avînd consecințe negative în întreaga viață socială, în desfășurarea construcției noii orînduiri. Așa cum este cunoscut, partidul nostru a acționat cu hotărîre împo­triva acestor încălcări și abuzuri, a făcut o analiză aprofun­dată cauzelor care le-au provocat și a luat măsurile cele mai energice pentru evitarea repetării lor în activitatea de partid și de stat, în întreaga noastră societate. Esențial de subliniat este faptul că poporul nostru, Partidul comunist au găsit întotdeauna resursele necesare pentru a înlătura greutățile, pentru a îndrepta greșelile, pentru a depăși difi­cultățile. Linia caracteristică dominantă a epocii construcției socialiste în România este dezvoltarea ascendentă, neîntre­ruptă, clocotitoare, mersul înainte pe toate fronturile, per­fecționarea continuă a activității în toate domeniile. (Aplau­ze prelungite). Acum, la a 50-a aniversare a partidului, putem face cu mîndrie, cu conștiința datoriei împlinite, nu numai bilanțul glorioaselor lupte revoluționare duse împotriva vechiului regim, ci și bilanțul muncii încununate de succes în guver­narea țării, în conducerea poporului pe calea luminoasă a socialismului și comunismului. (Aplauze puternice, în­delungi). In marea bătălie pentru cucerirea puterii, pentru înfăp­tuirea revoluției socialiste și edificarea noii orînduiri, rolul principal l-a avut eroica noastră clasă muncitoare, care și-a dovedit pe deplin capacitatea revoluționară, spiritul com­bativ, dîrzenia și hărnicia, îndeplinindu-și cu cinste mi­siunea istorică de clasă conducătoare a societății. (Aplauze prelungite). Un aport de seamă la munca pentru trans­formarea țării, pentru dezvoltarea economiei naționale, pentru construirea socialismului, a adus, de asemenea, ță­rănimea din România, aliată de nădejde­a clasei munci­toare — care după cum am mai spus, în decursul veacu­rilor a dus pe umerii ei cele mai grele lupte pentru elibe­rarea socială și independență națională. Țărănimea și-a în­sușit cu devotament politica partidului comunist și a parti­cipat activ la realizarea ei. (Aplauze puternice). Alături de toți oamenii muncii, intelectualitatea țârii, înțelegîndu-și înalta menire ce-i revine în noua societate, și-a adus con­tribuția prețioasă la toate marile noastre succese, la spori­rea patrimoniului de valori materiale și spirituale ale țării, la edificarea socialismului. (Aplauze puternice). Se cuvine evidențiată munca plină de abnegație a milioanelor de fe­mei — uriașă forță a națiunii — care au participat activ alături de bărbații și fiii lor, de frații lor, la întreaga ope­ră de dezvoltare socialistă a României. (Vii aplauze). Ti­neretul, animat de un profund spirit patriotic, a răspuns întotdeauna cu entuziasm chemării partidului. Vă amin­tiți de șantierele construcției socialiste! Ce minunate do­vezi de eroism a dat tineretul patriei noastre în această muncă, așa ca și pe frontul antifascist, ca în toate dome­niile de activitate socială! El și-a consacrat energiile, în­treaga putere de muncă cauzei nobile a progresului și pro­pășirii patriei socialiste, făuririi propriului lui viitor lu­minos. (Aplauze puternice, prelungite). Tot ce am realizat în această scurtă dar bogată perioadă a istoriei României este rodul muncii eroice, al uriașei forțe creatoare a întregului popor, a tut­uror celor ce muncesc de la orașe și sate — români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități — cărora orînduirea socialistă le-a deschis pen­tru prima oară un cîmp nelimitat de afirmare socială, o per­spectivă clară de progres și prosperitate, un viitor luminos. La toate succesele obținute de poporul român în lupta pen­tru eliberarea națională și socială, pentru făurirea noii orîn­duiri, o contribuție deosebită au adus comuniștii, zecile de mii de activiști de partid și de stat, care în condiții grele au muncit neobosit, cu dăruire și devotament nețărmurit, n­eprecupețind nimic pentru transpunerea în viață a politicii partidului, pentru slujirea poporului. (Aplauze puternice, prelungite). Cu prilejul acestui glorios jubileu al partidului, In nu­mele Comitetului Central, al Consiliului de Stat și al guver­nului, adresei clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tineretului, femeilor, tuturor oamenilor muncii, fără deose­bire de naționalitate, comuniștilor, activiștilor de partid și de stat cele mai calde mulțumiri și felicitări pentru munca lor eroică, închinată înfloririi României socialiste, bunăstă­rii și fericirii națiunii noastre socialiste. (Aplauze puterni­ce, îndelungate). Programul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate Dragi tovarăși. Intrăm în a doua jumătate de secol de existență a parti­dului nostru, în condițiile muncii intense, pătrunse de un puternic avînt patriotic, a întregului popor pentru înălța­rea tot mai sus a luminosului edificiu al socialismului pe pămîntul României. Oamenii muncii acționează însuflețiți de perspectivele deschise de Congresul al X-lea al Partidu­lui Comunist Român care a elaborat programul dezvoltării țării în perioada 1971—1975, precum și liniile directoare pî­nă în anul 1980. O vie expresie a hotărîrii cu care cei ce muncesc au trecut la realizarea acestui program o consti­tuie rezultatele obținute în primele patru luni ale anului. Planul producției industriale a fost nu numai îndeplinit, ci și depășit, realizându-se un ritm de dezvoltare de 11,7 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate reprezintă o nouă confirmare a realismu­lui sarcinilor și obiectivelor pe care ni le-am propus, a capacității poporului nostru de a asigura înfăptuirea în bune condiții a noului plan cincinal, a programului stabi­lit de Congresul al X-lea. (Aplauze puternice). Noua etapă istorică de d­evoltare a societății noastre, care va cuprinde, probabil, cîteva cincinale, este etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate. Esența acestei etape rezidă în construirea unei economii avansate, înzes­trate cu o industrie modernă și o agricultură intensivă de înalt randament; desfășurarea pe un front larg a activi­tății științifice, a instrucției publice și a eforturilor pentru ridicarea nivelului cultural al maselor; creșterea continuă a bunăstării materiale și spirituale a oamenilor muncii de la orașe și sate; înfăptuirea repartiției bunurilor produse de societate în spiritul dreptății și echității socialiste; perfecționarea relațiilor de producție, a organizării socie­tății; realizarea cadrului organizatoric care să permită par­ticiparea largă a maselor populare, a fiecărui cetățean la viața publică, la rezolvarea treburilor obștești, lărgirea li­bertăților publice, dezvoltarea democrației socialiste, înfăp­tuirea acestui program va ridica România pe noi culmi de civilizație și prosperitate, va crea condiții pentru trecerea treptată a patriei noastre spre comunism. Plenar,,­ Comitetului Central care și-a încheiat ieri lu­crările a aprobat proiectul planului pe anii 1971—1975, apreciind că prevederile sale corespund obiectivelor stabi­lite de Congresul al X-lea și că realizarea­­ lor va avea un rol hotărîtor pe drumul făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate. Plenara a dat o apreciere pozitivă mun­cii desfășurate de organele de partid și de stat, de centrale și întreprinderi pentru fundamentarea prevederilor planu­lui, dezbaterii temeinice, eficiente a acestor prevederi în unitățile­­ economice și științifice, la județe și ministere. Participarea nemijlocită a maselor de oameni ai muncii la elaborarea și definitivarea planului a contribuit in măsură însemnată la găsirea unor noi căi pentru utilizarea intensivă a potențialului economic, pentru punerea mai bună în valoare a rezervelor economiei naționale. Față de Directivele Con­gresului al X-lea, planul cincinal prezintă îmbunătățiri importante la toți indicatorii principali. INDICATORII principali ai planului cincinal 1971—1975 Corespunzător prevederilor cincinalului, pe baza ritmu­lui prevăzut — de circa 12 la sută anual — industria își va întări poziția conducătoare în economie, participînd cu aproape 65 la sută la formarea venitului național. Ceea ce caracterizează în mod deosebit noul cincinal este orienta­rea hotărită a eforturilor spre dezvoltarea rapidă a ramu­rilor industriale moderne, spre realizarea de produse cu parametri calitativi ridicați, de valoare economică superi­oară. Sarcini deosebite revin, in această direcție, construcțiilor de mașini. Puternica dezvoltare a acestei ramuri — prevă­zute să-și sporească producția în cincinal de peste 2 ori — se va realiza in special pe baza creșterii susținute a indus­triei electrotehnice și electronice, a mecanicii fine, a pro­ducției de nave, mașini-unelte, utilaje tehnologice. Electro­nica și mecanica fină își vor spori producția de 3,4 ori. Această dezvoltare va permite industriei constructoare de mașini să-și îndeplinească, în condiții tot mai bune, rolul pe care-1 are in înzestrarea superioară a tuturor ramurilor producției materiale, în accelerarea progresului tehnic al în­tregii economii naționale. Se va asigura, de asemenea, creșterea și­­ moderniza­rea în continuare a metalurgiei. In­­ 1975, vom realiză 9,7 milioane tone de oțel, va spori producția la laminate, se va extinde fabricația de metale neferoase. Un accent de­osebit se va pune pe dezvoltarea producției de oțeluri ali­ate, care va depăși 1 milion tone la sfîrșitul cincinalului. Industria chimică se situează, în continuare, printre sec­toarele cu cele mai înalte ritmuri de creștere, producția ei mărindu-se în cincinal de 2,3 ori. In mod special se va extinde industria petrochimică, a firelor și fibrelor sinte­tice, maselor plastice, caracterizate­­ printr-o înaltă efici­ență economică. Se va dezvolta puternic industria materialelor de con­strucții. Producția de ciment se va dubla, ajungînd in 1975 la 16,5 milioane tone. Se prevăd măsuri pentru introduce­rea în fabricație a unor materiale noi de construcții. Vor fi mai larg puse în valoare posibilitățile existente în acest domeniu pe plan local. In definitivarea proiectului planului cincinal s-a urmărit dezvoltarea mai susținută a producției bunurilor de con­sum, a industriei alimentare și a industriei­ ușoare. Se pre­vede îmbogățirea sortimentelor de mărfuri pentru a satis­face mai bine gustul și preferințele consumatorilor. Vor fi mai bine puse în valoare posibilitățile largi de creștere a producției bunurilor de consum în cadrul industriei locale și cooperației meșteșugărești, precum și prin extinderea muncii la domiciliu. Un rol hotărîtor în dezvoltarea industriei îl are lărgirea bazei energetice și de materii prime. Sporirea rapidă a ce­rințelor­ economiei impune să examinăm posibilitatea folo­sirii mai intense a resurselor proprii de materii prime și combustibil, să găsim soluții pentru sporirea potențialului nostru în acest domeniu. Deosebit de important pentru progresul rapid al indus­triei noastre este dezvoltarea specializării și cooperării. Vor trebui întocmite programe concrete de profilare rațională a unităților, de extindere a legăturilor de cooperare, în ve­derea utilizării intensive a capacităților de producție. Se impune, de asemenea, o preocupare sporită pentru îmbună­tățirea aprovizionării tehnico-materiale; trebuie să se asi­gure ritmicitatea livrărilor de materii prime și materiale, îndeplinirea riguroasă de către toate întreprinderile a obli­gațiilor asumate prin contract. Ridicarea calității produselor trebuie să se afle în centrul atenției organelor și unităților economice, a tuturor oame­nilor muncii. In acest sens o mare însemnătate are accele­rarea ritmului de asimilare a produselor noi, modernizarea celor existente. Problemele automatizării trebuie să constituie preocu­pări de prim-ordin ale tuturor unităților. Este necesar să se înființeze In scurt timp un institut central de conducere și automatizare, care să întocmească studii și proiecte de perfecționare, pe baze științifice, a ac­tivității întreprinderilor, să elaboreze soluții pentru auto­matizarea producției în diferite ramuri. In actualul cincinal se prevede creșterea producției agri­cole globale cu 49 la sută față de media anuală a perioadei 1966—1970. Așa cum s-a subliniat și în plenară, agri­cultura noastră dispune încă de rezerve foarte mari și va trebui să luăm măsurile necesare pentru a le pune în va­loare. Investițiile prevăzute pentru agricultură însumează circa 80 miliarde lei. Un obiectiv important îl constituie sporirea și modernizarea parcului de tractoare și mașini, rezolvarea problemei mecanizării complexe a lucrărilor agri­cole. De asemenea, agricultura va primi în cincinal de 2,8 ori mai multe îngrășăminte, chimice în substanță activă de­cit în perioadă 1966—1970, precum și cantități sporite de insecto­ fungicide. O sarcină­ importantă este realizarea programului na­țional de dezvoltare a zootehniei și creștere a producției animaliere. In acest scop este necesar să se ia măsuri pen­tru gospodărirea rațională a bazei furajere, pentru îmbună­tățirea­ și folosirea mai intensă a pășunilor. S-au stabilit, de asemenea, programe de măsuri pentru dezvoltarea produc­ției de legume și fructe în vederea aprovizionării mai bune a populației. Actualul cincinal va fi o etapă esențială în înfăptuirea programului național de îmbunătățiri funciare. Se va asigura în 1975 o suprafață irigată de peste 2 m­ili­­oane hectare, îndeplinirea integrală a acestei sarcini și asi­gurarea exploatării eficiente a sistemelor de irigații este un factor hotărîtor al creșterii producției agricole. Se impune, de asemenea, să fie mai larg sprijinite gos­podăriile individuale din zonele de deal și munte care dis­pun de importante posibilități de creștere a producției, în­deosebi în zootehnie, în pas cu evoluția generală ,a economiei naționale, traficul de mărfuri va spori în cincinal de circa 2 ori. O dată cu extinderea și modernizarea în continuare a transporturilor feroviare, se va pune un accent mai­ mare pe dezvoltarea transporturilor auto, precum și a transportului pe­ Dunăre. In această perioadă va trebui să se asigure utilizarea la un nivel superior, într-un mod tot mai rațional, a muncii sociale. Numărul de salariați va crește în acest cincinal cu peste 1 milion persoane față de 400—500 mii cit se stabilise în Directivele Congresului al X-lea. Ponderea forței de mun­că din industrie și din celelalte ramuri neagricole va ajunge la aproape 60 la sută din totalul populației ocupate. Se prevede ca productivitatea muncii să crească cu 42 la sută în industrie, cu 35 la sută în construcții-montaj, cu 33 la sută în transporturile feroviare. Considerăm însă că aceste prevederi nu corespund pe deplin posibilităților existente, necesităților dezvoltării rapide a economiei naționale, ce­rințelor ridicării nivelului de trai al poporului, și de aceea trebuie depuse eforturi pentru depășirea lor. In ce privește cheltuielile materiale, ponderea acestora in produsul social urmeaza să scadă de la 59,2 la sută în 1970, la 54,4 la sută în anul 1975. Deși s-au adus în această direc­ție unele îmbunătățiri esențiale prevederilor inițiale, vor trebui luate noi măsuri pentru micșorarea continuă a chel­tuielilor materiale de producție, care în economia noastră continuă încă să fie mari. Aceasta este o cale principală de creștere a venitului național, și implicit, de îmbunătățire a condițiilor de viață a maselor. Volumul comerțului exterior urmează să crească în peri­oada 1971—1975 cu peste 70 la sută față de cincinalul trecut. Una din cele mai importante sarcini este creșterea efici­enței economice a exporturilor, îmbunătățirea structurii acestora, reducerea cheltuielilor de producție ale mărfurilor exportate, valorificarea acestora la prețuri avantajoase pe piața externă. Se impune, de asemenea, reducerea importu­rilor prin folosirea în măsură sporită a posibilităților interne de aprovizionare cu materii prime, mașini-unelte și insta­lații. In același timp vor trebui extinse acțiunile de coope­rare industrială cu alte țări — formă superioară a rela­țiilor economice care stimulează schimburile și sporește eficiența lor. România va dezvolta în continuare largi raporturi eco­nomice cu statele membre ale Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc, participînd activ la perfecționarea for­melor de cooperare dintre ele. Avînd în vedere că această organizație cuprinde numai o parte a țări­lor socialiste, considerăm necesar ca formele de coope­rare să fie astfel organizate încît să facă posibilă lărgirea C.A.E.R.-ului, participarea în cadrul său și a altor țări, atît­ socialiste cât și nesocialiste. Vom extinde în continuare co­laborarea noastră cu țările membre ale C.A.E.R., precum și cu toate celelalte țări socialiste, în spiritul deplinei egali­tăți, întrajutorării tovărășești și avantajului reciproc, con­știenți că această colaborare înlesnește valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale și umane ale fiecărei țări, progresul fiecărei economii naționale, înflorirea multilate­rală a tuturor națiunilor socialiste. (Aplauze puternice). Vom acționa pentru intensificarea raporturilor de colabo­rare economică și tehnico-științifică cu țările în curs de dezvoltare, cu tinerele state independente — raporturi a căror semnificație depășește sfera strictă a intereselor eco­nomice reciproce,, avînd și o pregnantă însemnătate politică. Totodată, ținînd seama de adoncirea diviziunii internațio­nale a muncii, extindem relațiile pe baza respectului și avantajului reciproc cu țările capitaliste dezvoltate. Româ­nia consideră că dezvoltarea sa economică — ca de altfel a oricărui stat — este astăzi strîns legată de participarea largă la colaborarea economică și tehnico-științifică interna­țională, la circuitul mondial de valori (Aplauze puternice). Actualul plan cincinal prevede realizarea în continuare a unei rate înalte a acumulării — sursa principală a pro­gresului economic și social, ponderea fondului de acumu­lare în venitul național va reprezenta 31—32 la sută. Inves­tițiile în economia națională din fondurile centralizate ale statului se vor ridica, pe întreaga perioadă, la circa 470 mi­liarde lei; din această sumă, peste 52 de miliarde lei se vor folosi pentru construcții de locuințe, spitale, școli, spații co­merciale, cantine, șosele, drumuri și alte obiective social­­culturale, care se răsfrîtng în mod nemijlocit asupra creșterii nivelului de trai al poporului. (Aplauze prelungite). In vederea utilizării Cu eficiență maximă a acestui uriaș efort de investiții va trebui asigurată intensificarea ritmului de executare a obiectivelor stabilite, intrarea lor în funcțiune la timp, realizarea de la început a tuturor parametrilor tehnico-economici calitativi și cantitativi proiectați. Și în acest cincinal vom urmări repartizarea rațională a forțelor de producție pe teritoriu, dezvoltarea susținută a județelor mai puțin industrializate — prevăzîndu-se, pentru acestea, sporuri anuale ale producției industriale de 20—26 la sută. Politica de ridicare economică și socială a tuturor zonelor țării are o importanță esențială pentru creșterea ge­nerală a nivelului de trai material, și cultural al poporului, este o condiție de bază pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, pentru crearea premiselor în vede­rea trecerii spre comunism. însemnate sarcini revin în acest cincinal cercetării științi­fice, care capătă un rol tot mai important în viața economică și socială. Ea este chemată să contribuie în mai mare măsură la lărgirea bazei energetice și de materii prime, la elabora­rea tehnologiilor de utilizare eficientă a resurselor naturale ale țării, la realizarea de noi materiale și înlocuitori, la con­ceperea și asimilarea de noi mașini-unelte, utilaje și insta­­lații de înaltă tehnicitate, la creșterea producției agricole­ ve­

Next