Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)
1971-04-08 / 7591. szám
nteDWDtSQOO (ÎtSGglSSlOOiXMÎLG ________al mânerilor .Realizările obținute în industria minieră, modernizarea și extinderea ei, se integrează organic în tabloul general al progreselor înregistrate de economia noastră în anii construcției socialiste, progrese legate indestructibil de înfăptuirea politicii marxist-leniniste de industrializare pe care Partidul Comunist Român o promovează cu perseverență și fermitate“. (Nicolae Ceaușescu: Din cuvîntarea la adunarea festivă închinată „Zilei minerilor“ 1968) Harnicul detașament al minerilor era pină nu demult reprezentat, pe meleagurile județului Cluj, doar de băieșii de la Șorecani și Ocna Dejului. Ca urmare a politicii partidului de industrializare a țării și de valorificare pe scară largă a bogățiilor subsolului, acest detașament înaintat al clasei muncitoare s-a mărit și consolidat. In cadrul Centralei minelor de fier și neferoase Cluj, funcționează 3 exploatări miniere noi: Exploatarea minieră de la Căpuș are ca sarcină exploatarea minereului de fier din această zonă. Exploatarea minieră Aghireș care prin intrarea în funcțiune a unor mari și moderne instalații valorifică pe scară largă bogatele zăcăminte de caolinuri și nisipuri, punînd astfel la dispoziția industriei ceramice și a celei metalurgice mari cantități de caolin și nisipuri de turnătorie. Exploatarea minieră Cluj înzestrată cu instalații moderne pentru a pune în valoare calcarul de la Cuciulat și bentonita de la Valea Chioarului și de la Răzoare. Iată deci că în timp ce minerii de azi de la Salina Ocna Dejului își caută vîrsta în negura vremurilor, cei de la Căpuș, Aghireș și Cluj se identifică îndeosebi cu cincinalul 1966—1970, care a împodobit țara cu nestemate ale industriei moderne. Măsurînd prin graiul cifrelor pașii făcuți în cincinalul trecut de industria minieră a județului Cluj, situația se prezintă astfel: Ca urmare a executării unui volum de investiții de 481,4 milioane lei în cele 3 exploatări miniere din județul Cluj aparținătoare Centralei minelor de fier și nemetalifere, producția a crescut astfel: ■ Cantitatea de bentonită brută crește de 2,4 ori, iar ■ Producția de bentonită măcinată este mai mare cu 15,5 la sută. ■ Cantitatea de feldspat măcinat crește și ea cu 46,7 la sută. Pentru atingerea sporurilor de producție de mai sus au mai intrat în funcțiune în cincinal: — O instalație de măcinare a feldspatului cu o capacitate de 7 000 tone pe an; — O instalație de preparare a bentoniitei cu o capacitate proiectată de 40 000 tone pe an și — O instalație pentru calibrarea calcarului la Cuciulat pentru 600 000 tone pe an. B Productivitatea muncii în cele trei exploatări miniere înregistrează o creștere de 38 la sută, în timp ce numărul de salariați a crescut cu 21,3 la sută. BA SAMA Oa-DEJ B Producția globală crește în proporție de 161 la sută, iar B Producția marfă în proporție de 127 la sută. B Cantitatea de sare extrasă în 1970 este mai mare cu 27,9 la sută decit în 1966. B Productivitatea muncii este mai mare cu 30,1 la sută. B Circa 75 la sută din totalul producției se exportă în Republica Populară Ungară, Republica Socialistă Cehoslovacă și Iugoslavia. Peste 80 la sută din operațiile ce se execută în mină sunt mecanizate cu ajutorul havezelor, dumperelor și al altor mecanisme care ușurează efortul fizic al oamenilor. Atît în exploatările miniere aparținătoare Centralei minelor de fier și nemetalifere, cit și la Salina Ocna Dej au fost luate măsuri de asigurare a protecției muncii minerilor. La dispoziția acestora stau dispensare, pentru ei s-au construit numeroase blocuri de locuințe și grupuri sociale la locurile de muncă. EXPLOATAREA MINIII CĂPUȘ B Producția de minereu marfă a crescut în 1970 cu 54,7 la sută față de anul 1965. Ei S-a pus în funcțiune o capacitate nouă de producție de 353 000 tone pe an. EXPLOATAREA MINIERĂ ASfilRES P Producția de caolin spălat s-a dublat de la 20,9 mii tone în 1965 la 41,8 mii tone în 1970. gg Nisipurile spălate, mult solicitate în industria metalurgică și a sticlei, înregistrează, de asemenea, o creștere spectaculoasă și anume de 2,7 ori. gg Instalația de preparare a caolinului a fost modernizată și automatizată, ajungînd la o capacitate de 40 000 tone pe an. In același timp... gg A fost dată în exploatare o altă instalație de preparare la nivel tehnic înalt a nisipurilor metalurgice și caolinoase cu o capacitate de 1 000 000 tone pe an. EMORTAREA MINIERĂ CMUJ gg Exploatarea calcarului de la Cuciulat s-a dezvoltat în ritm accelerat, înregistrîndu-se o apreciabilă creștere a producției cu 59,6 mii tone în 1970 față de 1965. Stația pilot, de spălare a caolinului, de la Exploatarea minieră Cluj Ocna Dej. Cumpere transportînd sarea în interiorul minei Noi construcții miniere date în folosință la Aghireș Aspect din Cariera Cornești (Aghireș) MANIFESTĂRI ÎNCHINATE ANIVERSĂRII ■ [UNK] [UNK]Ma MM M W W Ma MaMW————i————————— imn SEMICENTENARULUI PARTIDULUI RELEVAREA MĂREȚELOR REALIZĂRI In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea semicentenarului partidului, în adunarea generală a membrilor de partid de la Liceul de muzică, tov. prof. Irina Turdeanu a ținut o expunere în care au fost relevate realizările culturale din țara noastră după eliberare. Referindu-se la moștenirile culturale valoroase ale înaintașilor noștri, expunerea a scos apoi în evidență drumul ascendent al țării noastre pe calea socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Român. Prof. A. CRUCEANU UN SPECTACOL ORIGINAL La Casa de cultură a studenților a avut loc zilele trecute serbarea elevilor liceului „Emil Racoviță“ închinată semicentenarului partidului. Publicul, alcătuit în cea mai mare parte din părinți și cadre didactice, a aplaudat călduros corul U.T.C.-iștilor, dirijat de profesoara Elena Goilă. De un deosebit succes s-a bucurat interpretarea lucrărilor „Fugind treceam păduri“ de Hans Leo Hassler și „Nuntă țărănească“ a compozitorului clujean Tudor Jarda. Emoționanta evocare a trecutului de luptă a poporului nostru din montajul muzical-literar „Memoria pămîntului românesc“ a reunit talentul regizoral al tovarășei profesoare Claudia Barimra, cu talentul interpretativ al elevilor, intr-un spectacol original îndelung aplaudat. A. R. INTÎLNIRE IMPRESIONANTĂ In cadrul Școlii generale nr. 1 din Țaga a avut loc, duminică, o întîlnire a tovarășilor Gheorghe Timofi, membru de partid din ilegalitate, Vida Iosif, din partea cabinetului județean de partid, și Gheorghe Mureșan, secretar al Comitetului comunal de partid, cu elevii și cadrele didactice din localitate. Intîlnirea se înscrie pe linia acțiunilor organizate în cinstea zilei de 8 Mai. Tovarășul Gheorghe Timofi, a captat atenția celor prezenți prin povestirea unor momente importante din viața zbuciumată și lupta dîrză a comuniștilor clujeni în anii grei ai ilegalității, pentru libertate și dreptate. La sfîrșitul întilnirii, formația artistică a școlii, condusă de prof. Matei Mîrza, a prezentat un frumos program artistic: prof. Ion TIRNOVEANU „DE-AI ȘTI, NEPOATE CINE-AM FOST“! Pionierii din detașamentul clasei a IV-a de la Școala generală nr. 4 din Cluj au organizat, zilele trecute, o activitate plină de învățăminte. Ei au invitat în mijlocul lor un bunic al unui elev, care le-a vorbit despre lupta clasei muncitoare pentru o viață mai bună. Ie-a povestit despre închisoarea Doftana, unde au fost închiși, de către guvernele burghezemoșierești, numeroși comuniști și despre multe alte fapte din istoria partidului. După aceasta a urmat un frumos program artistic alcătuit din cîntece și poezii despre patrie și partid. Cu ocazia acestei adunări, pionierii au aflat despre luptele glorioase ale Partidului Comunist Român, iar prin cîntecele și poeziile închinate lui, și-au manifestat dragostea ce i-o poartă. Doina PRODAN, elevă, clasa a IV-a C, Școala generală nr. 4 Cluj CONCURSUL „DUNĂREA“ In corolarul manifestărilor închinate aniversării a 50 de de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român s-a înscris și recentul concurs „Dunărea“, inițiat la Școala generală nr. 14 din Cluj. Micuții participanți (concurenții au fost pionieri din clasele IV) au dovedit o temeinică pregătire, bogate cunoștințe, evidențiindu-se elevii Dudaș Nicolae, Ciucureanu Ioana, Pop Adrian, Pereș Nicolae, Hajdu Ildikó. După încheierea concursului, cei prezenți au asistat la un reușit program artistic, dedicat aceluiași eveniment. SLAVĂȚIE, PARTID IUBIT! Apropiatul eveniment de la 8 mai prilejuiește bogate și instructive manifestări cultural-artistice ale celui mai tînăr detașament al țării — pionierii. Și noi, părinții elevilor claselor V—VII ale Școlii generale nr. 2 din Cluj, am trăit clipe deosebite la spectacolul muzical-coregrafic susținut de copiii noștri pe scena Casei armatei din Cluj. Știam că în multe după-amieze, împreună și sub conducerea profesoarelor diriginte — Magdalena Bindea, Minodora Doț și Éva Elekes, repetau bucățile corale, se străduiau să dea cursivitate suitelor de dansuri românești, și maghiare, exersau la pian sau vioară pină tîrziu, recitau frumoasele versuri dedicate partidului, țării și vrednicului nostru popor. Așteptam cu emoție ziua în care micii și mai marii noștri „artiști“ vor apare în fața publicului și a colegilor lor. Din programul pregătit pe baza unui text original al elevei Liana Butan, (cl. a Vil-a) și tot de ea prezentat, ne-ar fi greu să nu amintim reușitele interpretări corale „Al partidului drag nume“ de Ștefan Andronic, „Pămînt legendar“ de Al. Pleșca, „Partid iubit, părinte“ de L. Profeta, frumosul buchet „Madrigal“ cu bucățile „Cîntec de pace“ de Palestrina, „Viva la muzica!“ de Pretorius și „Hai, vino și cîntă“ — un canon preclasic de circulație mondială. Căldura prin care elevele Monica Marchiș, Geza Finta și Constantin Lucaciu au redat înălțătoarele versuri închinate partidului de poeții M. Beniuc, N. Labiș și Erik Majtenyi, inspiratele texte de legătură între numerele spectacolului, vioiciunea dansatorilor în ingenioasa și aleasa suită de pe Someș în aranjamentul prof. M. Doj, în dansurile moderne și gimnastica la sol, în frumoasele jocuri maghiare pregătite de prof. E. Elekeș, și dansul spaniol, în toate acestea copiii noștri au reușit să ne transmită unda emoționantă a unui imn închinat partidului și patriei iubite, frumuseților morale și spirituale ale poporului nostru. ing. E. MUREȘAN și Dorina POPA ÎNSEMNĂRI critice ÎN CONTRATIMP La intrarea în Complexul de prelucrare a lemnului Gherla există un mic magazin alimentar. De aici se aprovizionează cu pîine, conserve din carne sau legume, brînzeturi, răcoritoare, dulciuri, compoturi, gemuri toți salariații complexului, ai I.I.L. „Someșul“ și cei domiciliați în preajmă. Zilele trecute am fost oaspeții Gherlei. Vizitînd această unitate, am rămas surprinși de indiferența Cooperativei de consum Gherla pentru buna sa aprovizionare. Nu știm cum poate fi calificată metoda refuzului tacit manifestat zilnic de diverse servicii și de către depozitul principal local, față de notele de comandă ce le parvin de la vînzătoarea Varvara Poroga. Pentru ce se mai risipesc formularele, dacă ce se cere nu se primește? Menționăm că nu e vorba de specialități sau alte produse eosebite, ci, veți vedea, de acelea care se găsesc peste tot și nu cantități suficiente. Oare cei de la depozit fac vreo centralizare a produselor așa-zis deficitare și solicitate zilnic? Dialogul muncitorilor cu vînzătoarea Pojoga este jenant, aproape de fiecare dată, pentru că... — Aveți pline semialbă? — Nu. — Dar franzelă semialbă? — Nu. — De ce? — Mi se trimite foarte puțină. Am cerut 300 și primesc 100. — Tocană de legume de 3 lei aveți? — Nu. Am borcane de 600 de grame. — Nu iau. Pateu de ficat sau „Timiș" in cutii mici aveți? — De nici un fel. — Dar conserve din carne sau de pește (marinată) de 150 grame? — Am cutii de 400 și 600 grame. — Nu cumpăr. Sunt prea mari. Ne oprim aici cu dialogul, amintind că în 25 martie a. c. în magazin nu se găsea nici un triunghi de brînză topită, nici un gram de salam sau parizer, nici o sticlă cu apă minerală, citronadă sau sifon. Am întrebat-o pe vînzătoare dacă a comandat ciocolată și alte produse de cofetărie, cu cacao sau ciocolată. „Da! Dar nu mi se trimit și oamenii îmi reproșează că eu sunt insensibilă față de preferințele lor. Ei cer cutii mici, care se pot servi la o masă, știindu-se că o conservă o dată deschisă trebuie consumată. Eu știu ce și cu să comand, însă rămîn de multe ori cu nota scrisă și foarte rar primesc ce solicit. Toată iarna am avut răcoritoare. Acum, cînd e cald și aproape fiecare salariat vrea să bea o cotronadă, un pahar cu apă minerală sau un sirop, eu nu am nici cel puțin un sifon". In unitate este și un frigider destul de încăpător. Stă gol și nefolosit pentru că nu se știe care „specialist“ de la cooperativa de consum ar fi interzis păstrarea în el a produselor ușor alterabile (mezeluri, unt etc., care de fapt nu sunt trimise, deși s-ar vinde fără să mai rămînă și pe a doua zi). Lista produselor absente aici este mai mare. Cele enumerate și în special pîinea semialbă trebuie asigurate în cantitățile comandate, pentru a nu obliga muncitorii să și le procure din centrul orașului, ei avînd domiciliul in alte localități sau direcții. Cei în drept din Gherla au obligația să urmărească aprovizionarea punctelor alimentare din întreprinderi și în funcție de anotimp și nu în contratimp cu acesta și cerințele oamenilor. O vizită pe teren le-ar prilejui și meditații asupra amenajărilor interioare în limita respectării normelor de igienă (c. șt.) Nu-I NICIODATĂ PREA TÎRZIU ! Ia sfîrșit! S-a întimplat și minunea cea mare! Corul municipiului Dej (cel ce cu un an în urmă își încetase activitatea, dar care, pină atunci, transmisese miilor de spectatori trăiri intense), și-a reluat activitatea de pregătire. Deși cu întîrziere, evenimentul bucură, totuși. După ce într-o toamnă și o iarnă întreagă nu se putuse face nimic în acest sens, iacă acum — după o întîrziată, dar fericită trudă a celor competenți — sunt adunați la pregătire peste 100 de coriști. (Din păcate, mai mult cadre didactice!). Sperăm ca prezența aceasta să nu fie doar pentru început. Corul este dirijat de prof. Teodor Secției și acompaniat de orchestra condusă de prof. Tiberiu Moraru. Formația este chemată să întregească și împlinească festivitățile desene prilejuite de semicentenarul partidului. Tot acest cor ar putea da ineditul cuvenit Concertului ,,V. Șorban“, ocazionat de dezvelirea bustului compozitorului — acțiune preconizată, la Dej, pentru acest an. Emil LAZĂR FĂCLIA PAGINA I Luna curâțeni ș a înfrumusețării Cavalerii onoarei civice Un cald și generos omagiu — fie el și numai din cuvinte tipărite — merită plenar toți acei clujeni care, duminică, înțelegînd însemnătatea mereu actuală a muncii patriotice, și-au jertfit ziua de odihnă punînd mîinile pe unelte, valorificîndu-și virtuțiile — în primul rînd onoarea civică — în mai buna și multilaterala gospodărire a orașului, dăruindu-i noi funcționalități utile și estetice. Dintre miile și miile de cavaleri ai onoarei civice (cire se încumetă să numere firele de iarbă din textura verdelui covor al primăverii?), reporterul și fotoreporterul au ales, surprinzîndu-i pe peliculă, doar cîțiva, știind de la bun început cu de ingrată și de dificilă este sarcina de a-i detașa pe cei mai buni din marea colectivitate umană de la poalele Feleacului. Cînd spunem cei mai buni nu intenționăm să însumăm pluralitatea calităților valoroase ale unor personalități, evidențiere operată mult mai sigur și mai eficient de întreaga evoluție a vieții sociale, ci doar să subliniem faptul că în toate marile familii ale întreprinderilor și instituțiilor, fără să mai amintim de formele de organizare mai simple, cum ar fi asociațiile locatarilor, există oameni care-și împlinesc datoria, atît la locul de muncă, cit și în acțiunile patriotice, cu modestie, cu înțelegere, cu dăruire, simțind o vitalizantă bucurie sufletească ori de cîte ori reușesc să se facă folositori intereselor obștești. Cîțiva asemenea oameni dorim să vă prezentăm în continuare. Să începem cu Cornel Ciucu — anul I Agricultură — și Gizela Miklós — anul I Zootehnie —, studenți ai Institutului agronomic „Dr. Petru Groza”. In cadrul facultăților respective, ei se bucură de stimă, de prețuire generală, pentru faptul că sunt fruntași la învățătură. Duminică și-au confirmat vrednicia și în activitatea obștească prin contribuția adusă la amenajarea drumului din pădurea Făget. Iată și patru cavaleri ai onoarei civice de la Școala de șoferi profesioniști. Ei sunt elevii Petre Moldovan, Nechita Rusu, Ioan Albuș și Viorel Urîte. Dar nu orice elevi, ci unii dintre cei mai disciplinați și mai silitori la învățătură și la practică. De menționat că Viorel Urîte deține și titlul de „șef de școală“, ceea ce înseamnă că este considerat cel mai bun din toți cei 450 de colegi ai săi. Duminică, ei au constituit un exemplu de dăruire și hărnicie în executarea lucrărilor de amenajare a drumului din pădurea Făget. Lucian SÂMBOAN, Fotografia Mircea RADU Acum să facem cunoștință cu patru vrednici membri ai Asociației locatarilor din blocul de pe Aleea Rășinari nr. 2, microraionul III, cartierul Gheorgheni. Această asociație, prezidată de Iosif Halmagy, s-a distins duminică prin importante acțiuni obștești de bună gospodărire și înfrumusețare, cele mai rodnice eforturi fiind depuse de locatarii loan Király, Gheorghe Perșa, Alexandru Mocanu și loan Perșa. Sînt numai patru din rîndurile celor care alcătuiesc sutele și sutele de asociații ale locatarilor din Cluj, toate la un loc reprezentînd o forță viguroasă în administrarea și gospodărirea fondului locativ de stat, a dotărilor de ordin tehnicoedilitar care încadrează imobilele. In fond, cavalerii onoarei civice sunt toți clujenii doritori de bine și de frumos, care contribuie nemijlocit la gospodărirea și înfrumusețarea urbei lor dragi.