Făclia, aprilie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 7585-7662)

1971-04-08 / 7591. szám

nteDWDtSQOO (ÎtSGglSSlOOiXMÎLG ________al mânerilor .Realizările obținute în industria minieră, moder­nizarea și extinderea ei, se integrează organic în ta­bloul general al progreselor înregistrate de economia noastră în anii construcției socialiste, progrese legate indestructibil de înfăptuirea politicii marxist-leniniste de industrializare pe care Partidul Comunist Român o promovează cu perseverență și fermitate“. (Nicolae Ceaușescu: Din cuvîntarea la aduna­rea festivă închinată „Zilei minerilor“ 1968) Harnicul detașament al minerilor era pină nu demult re­prezentat, pe meleagurile județului Cluj, doar de băieșii de la Șorecani și Ocna Dejului. Ca urmare a politicii parti­dului de industrializare a țării și de valorificare pe scară largă a bogățiilor subsolului, acest detașament înaintat al clasei muncitoare s-a mărit și consolidat. In cadrul Cen­tralei minelor de fier și neferoase Cluj, funcționează 3 ex­ploatări miniere noi: Exploatarea minieră de la Căpuș are ca sarcină exploatarea minereului de fier din această zonă. Exploatarea minieră Aghireș care prin­ intrarea în funcțiu­ne a unor mari și moderne instalații valorifică pe scară lar­gă bogatele zăcăminte de caolinuri și nisipuri, punînd astfel la dispoziția industriei ceramice și a celei metalurgice mari cantități de caolin și nisipuri de turnătorie. Exploatarea minieră Cluj înzestrată cu instalații moderne pentru a pune în valoare calcarul de la Cuciulat și­ bentonita de la Valea Chioarului și de la Răzoare. Iată deci că în timp ce mi­nerii de azi de la Salina Ocna Dejului își caută vîrsta în negura vremurilor, cei de la Căpuș, Aghireș și Cluj se iden­tifică îndeosebi cu cincinalul 1966—1970, care a împodobit țara cu nestemate ale industriei moderne. Măsurînd prin graiul cifrelor pașii făcuți în cincinalul trecut de industria minieră a județului Cluj, situația se pre­zintă astfel: Ca urmare a executării unui volum de investiții de 481,4 milioane lei în cele 3 exploatări miniere din județul Cluj aparținătoare Centralei minelor de fier și nemetalifere, pro­ducția a crescut astfel: ■ Cantitatea de bentonită brută crește de 2,4 ori, iar ■ Producția de bentonită măcinată este mai mare cu 15,5 la sută. ■ Cantitatea de feldspat măcinat crește și ea cu 46,7 la sută.­­ Pentru atingerea sporu­rilor de producție de mai sus au mai intrat în funcțiune în cincinal: — O instalație de măcinare a feldspatului cu o capacitate de 7 000 tone pe an; — O in­stalație de preparare a bento­­niitei cu o capacitate proiectată de 40 000 tone pe an și — O instalație pentru calibrarea calcarului la Cuciulat pentru 600 000 tone pe an. B Productivitatea muncii în cele trei exploatări miniere înregistrează o creștere de 38 la sută, în timp ce numărul de salariați a crescut cu 21,3 la sută. BA SAM­A Oa-DEJ B Producția globală creș­te în proporție de 161 la sută, iar B Producția marfă în pro­porție de 127 la sută. B Cantitatea de sare extra­să în 1970 este mai mare cu 27,9 la sută decit în 1966. B Productivitatea muncii este mai mare cu 30,1 la sută. B Circa 75 la sută din tota­lul producției se exportă în Republica Populară Ungară, Republica Socialistă Ceho­slovacă și Iugoslavia.­­ Peste 80 la sută din ope­rațiile ce se execută în mină sunt mecanizate cu ajutorul havezelor, dumperelor și al al­tor mecanisme care ușurează efortul fizic al oamenilor.­­ Atît în exploatările mi­niere aparținătoare Centralei minelor de fier și nemetali­fere, cit și la Salina Ocna Dej au fost luate măsuri de asi­gurare a protecției muncii mi­nerilor. La dispoziția acestora stau dispensare, pentru ei s-au construit numeroase blocuri de locuințe și grupuri sociale la locurile de muncă. EXPLOATAREA MINIII CĂPUȘ B Producția de minereu marfă a crescut în 1970 cu 54,7 la sută față de anul 1965. Ei S-a pus în funcțiune o capacitate nouă de producție de 353 000 tone pe an. EXPLOATAREA MINIERĂ ASfilRES P Producția de caolin spă­lat s-a dublat de la 20,9 mii tone în 1965 la 41,8 mii tone în 1970. gg Nisipurile spălate, mult solicitate în industria meta­lurgică și a sticlei, înregistrea­ză, de asemenea, o creștere spectaculoasă și anume de 2,7 ori. gg Instalația de preparare a caolinului a fost moderniza­tă și automatizată, ajungînd la o capacitate de 40 000 tone pe an. In același timp... gg A fost dată în exploata­re o altă instalație de prepa­rare la nivel tehnic înalt a nisipurilor metalurgice și cao­linoase cu o capacitate de 1 000 000 tone pe an. EMORTAREA MINIERĂ CMUJ gg Exploatarea calcarului de la Cuciulat s-a dezvoltat în ritm accelerat, înregistrîndu-se o apreciabilă creștere a pro­ducției cu 59,6 mii tone în 1970 față de 1965. Stația pilot, de spălare a caolinului, de la Exploatarea minieră Cluj Ocna Dej. Cumpere transportînd sarea în interiorul minei Noi construcții miniere date în folosință la Aghireș Aspect din Cariera Cornești (Aghireș) MANIFESTĂRI ÎNCHINATE ANIVERSĂRII ■ [UNK] [UNK]Ma MM M W W Ma MaMW————i————————— imn SEMICENTENARULUI PARTIDULUI RELEVAREA MĂREȚELOR REALIZĂRI In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea se­micentenarului partidului, în adunarea generală a membri­lor de partid de la Liceul de muzică, tov. prof. Irina Tur­­deanu a ținut o expunere în care au fost relevate realiză­rile culturale din țara noas­tră după eliberare. Referin­­du-se la moștenirile culturale valoroase ale înaintașilor noștri, expunerea a scos apoi în evidență drumul ascen­dent al țării noastre pe calea socialismului, sub conducerea Partidului Comunist Român. Prof. A. CRUCEANU UN SPECTACOL ORIGINAL La Casa de cultură a stu­denților a avut loc zilele tre­cute serbarea elevilor liceului „Emil Racoviță“ închinată se­micentenarului partidului. Publicul, alcătuit în cea mai mare parte din părinți și ca­dre didactice, a aplaudat căl­duros corul U.T.C.-iștilor, di­rijat de profesoara Elena Goilă. De un deosebit succes s-a bucurat interpretarea lu­crărilor „Fugind treceam pă­duri“ de Hans Leo Hassler și „Nuntă țărănească“ a com­pozitorului clujean Tudor Jarda. Emoționanta evocare a trecutului de luptă a po­porului nostru din montajul muzical-literar „Memoria pă­­mîntului românesc“ a reunit talentul regizoral al tovară­șei profesoare Claudia Bar­imra, cu talentul interpreta­tiv al elevilor, intr-un spec­tacol original îndelung aplau­dat. A. R. INTÎLNIRE IMPRESIO­NANTĂ In cadrul Școlii generale nr. 1 din Țaga a avut loc, du­minică, o întîlnire a tovarăși­lor Gheorghe Tim­ofi, mem­bru de partid din ilegalitate, Vida Iosif, din partea cabine­tului județean de partid, și Gheorghe Mureșan, secretar al Comitetului comunal de partid, cu elevii și cadrele di­dactice din localitate. Intîlni­­rea se înscrie pe linia acțiu­nilor organizate în cinstea zi­lei de 8 Mai. Tovarășul Gheor­ghe Timofi, a captat atenția celor prezenți prin povestirea unor momente importante din viața zbuciumată și lupta dîr­­ză a comuniștilor clujeni în anii grei ai ilegalității, pen­tru libertate și dreptate. La sfîrșitul întilnirii, formația artistică a școlii, condusă de prof. Matei Mîrza, a prezen­tat un frumos program artis­tic: prof. Ion TIRNOVEANU „DE-AI ȘTI, NEPOATE CINE-AM FOST“! Pionierii din detașamentul clasei a IV-a­­ de la Școala generală nr. 4 din Cluj au organizat, zilele trecute, o activitate plină de învățămin­te. Ei au invitat în mijlocul lor un bunic al unui elev, ca­re le-a vorbit despre lupta clasei muncitoare pentru o viață mai bună. Ie-a poves­tit despre închisoarea Dofta­­na, unde au fost închiși, de către guvernele burgheze­­moșierești, numeroși comu­niști și despre multe alte fap­te din istoria partidului. Du­pă aceasta a urmat un fru­mos program artistic alcătuit din cîntece și poezii despre patrie și partid. Cu ocazia a­­cestei adunări, pionierii au a­­flat despre luptele glorioase ale Partidului Comunist Ro­mân, iar prin cîntecele și poeziile închinate lui, și-au manifestat dragostea ce i-o poartă. Doina PRODAN, elevă, clasa a IV-a C, Școala generală nr. 4 Cluj CONCURSUL „DUNĂREA“ In corolarul manifestărilor închinate aniversării a 50 de de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român s-a înscris și recentul con­curs „Dunărea“, inițiat la Școala generală nr. 14 din Cluj. Micuții participanți (concurenții au fost pionieri din clasele IV) au dovedit o temeinică pregătire, bogate cunoștințe, evidențiindu-se e­­levii Dudaș Nicolae, Ciucu­­reanu Ioana, Pop Adrian, Pe­­reș Nicolae, Hajdu Ildikó. După încheierea concursului, cei prezenți au asistat la un reușit program artistic, dedi­cat aceluiași eveniment. SLAVĂ­ȚIE, PARTID IUBIT! Apropiatul eveniment de la 8 mai prilejuiește bogate și instructive manifestări cul­­tural-artistice ale celui mai tînăr detașament al țării — pionierii. Și noi, părinții ele­vilor claselor V—VII ale Școlii generale nr. 2 din Cluj, am trăit clipe deosebite la spectacolul muzical-coregra­­fic susținut de copiii noștri pe scena Casei armatei din Cluj. Știam că în multe după-a­­mieze, împreună și sub con­ducerea profesoarelor dirigin­te — Magdalena Bindea, Mi­­nodora Doț și Éva Elekes, re­petau bucățile corale, se stră­duiau să dea cursivitate sui­telor de dansuri românești, și maghiare, exersau la pian sau vioară pină tîrziu, reci­tau frumoasele versuri dedi­cate partidului, țării și vred­nicului nostru popor. Aștep­tam cu emoție ziua în care micii și mai marii noștri „ar­tiști“ vor apare în fața publi­cului și a colegilor lor. Din programul pregătit pe baza unui text original al elevei Liana Butan, (cl. a Vil-a) și tot de ea prezentat, ne-ar fi greu să nu amintim reușitele interpretări corale „Al parti­dului drag nume“ de Ștefan Andronic, „Pămînt legendar“ de Al. Pleșca, „Partid iubit, părinte“ de L. Profeta, frumo­sul buchet „Madrigal“ cu bu­cățile „Cîntec de pace“ de Palestrina, „Viva la muzica!“ de Pretorius și „Hai, vino și cîntă“ — un canon preclasic de circulație mondială. Căldura prin care elevele Monica Marchiș, Geza Finta și Constantin Lucaciu au re­dat înălțătoarele versuri în­chinate partidului de poeții M. Beniuc, N. Labiș și Erik Majtenyi, inspiratele texte de legătură între numerele spec­tacolului, vioiciunea dansato­rilor în ingenioasa și aleasa suită de pe Someș în aranja­mentul prof. M. Doj, în dan­surile moderne și gimnastica la sol, în frumoasele jocuri maghiare pregătite de prof. E. Elekeș, și dansul spaniol, în toate acestea copiii noștri au reușit să ne transmită un­da emoționantă a unui imn închinat partidului și patriei iubite, frumuseților morale și spirituale ale poporului nos­tru. ing. E. MUREȘAN și Dorina POPA ÎNSEMNĂRI critice ÎN CONTRATIMP La intrarea în Complexul de prelucrare a lemnului Gherla există un mic magazin ali­mentar. De aici se aprovizio­nează cu pîine, conserve din carne sau legume, brînzeturi, răcoritoare, dulciuri, compo­turi, gemuri toți salariații complexului, ai I.I.L. „Some­șul“ și cei domiciliați în preaj­mă. Zilele trecute am fost oas­peții Gherlei. Vizitînd aceas­tă unitate, am rămas surprinși de indiferența Cooperativei de consum Gherla pentru bu­na sa aprovizionare. Nu știm cum poate fi calificată metoda refuzului tacit manifestat zil­nic de diverse servicii și de către depozitul principal local, față de notele de comandă ce le parvin de la vînzătoarea Varvara Poroga. Pentru ce se mai risipesc formularele, dacă ce se cere nu se primește? Menționăm că nu e vorba de specialități sau alte produse eosebite, ci, veți vedea, de acelea care se găsesc peste tot și nu cantități suficiente. Oare cei de la depozit fac vreo cen­tralizare a produselor așa-zis deficitare și solicitate zilnic? Dialogul muncitorilor cu vîn­zătoarea Pojoga este jenant, aproape de fiecare dată, pen­tru că... — Aveți pline semialbă? — Nu. — Dar franzelă semialbă? — Nu. — De ce? — Mi se trimite foarte pu­țină. Am cerut 300 și primesc 100. — Tocană de legume de 3 lei aveți? — Nu. Am borcane de 600 de grame. — Nu iau. Pateu de ficat sau „Timiș" in cutii mici a­­veți? — De nici un fel. — Dar conserve din carne sau de pește (marinată) de 150 grame? — Am cutii de 400 și 600 grame. — Nu cumpăr. Sunt prea mari. Ne oprim aici cu dialogul, amintind că în 25 martie a. c. în magazin nu se găsea nici un triunghi de brînză topită, nici un gram de salam sau pa­rizer, nici o sticlă cu apă mi­nerală, citronadă sau sifon. Am­ întrebat-o pe vînzătoare dacă a comandat ciocolată și alte produse de cofetărie, cu cacao sau ciocolată. „Da! Dar nu mi se trimit și oamenii îmi reproșează că eu sunt insensi­bilă față de preferințele lor. Ei cer cutii mici, care se pot servi la o masă, știindu-se că o conservă o dată deschisă trebuie consumată. Eu știu ce și cu­ să comand, însă rămîn de multe ori cu nota scrisă și foarte rar primesc ce solicit. Toată iarna am avut răcori­toare. Acum, cînd e cald și a­­proape fiecare salariat vrea să bea o cotronadă, un pahar cu apă minerală sau un sirop, eu nu am nici cel puțin un si­fon". In unitate este și un frigi­der destul de încăpător. Stă gol și nefolosit pentru că nu se știe care „specialist“ de la cooperativa de consum ar fi interzis păstrarea în el a pro­duselor ușor alter­abile (meze­luri, unt etc., care de fapt nu sunt trimise, deși s-ar vinde fără să mai rămînă și pe a doua zi). Lista produselor absente aici este mai mare. Cele enumera­te și în special pîinea semial­bă trebuie asigurate în canti­tățile comandate, pentru a nu obliga muncitorii să și le pro­cure din centrul orașului, ei a­­vînd domiciliul in alte locali­tăți sau direcții. Cei în drept din Gherla au obligația să ur­mărească aprovizionarea punc­telor alimentare din întreprin­deri și în funcție de anotimp și nu în contratimp cu acesta și cerințele oamenilor. O vizi­tă pe teren le-ar prilejui și meditații asupra amenajărilor interioare în limita respectă­rii normelor de igienă­ (c. șt.) Nu­-I NICIODATĂ PREA TÎRZIU ! Ia sfîrșit! S-a întimplat și minunea cea mare! Corul mu­nicipiului Dej (cel ce cu un an în urmă își încetase activita­tea, dar care, pină atunci, transmisese miilor de specta­tori trăiri intense), și-a reluat activitatea de pregătire. Deși cu întîrziere, evenimentul bucură, totuși. După ce într-o toamnă și o iarnă întreagă nu se putuse face nimic în acest sens, iacă acum — după o întîrziată, dar fericită trudă a celor competenți — sunt adu­nați la pregătire peste 100 de coriști. (Din păcate, mai mult cadre didactice!). Sperăm ca prezența aceasta să nu fie doar pentru început. Corul es­te dirijat de prof. Teodor Se­cției și acompaniat de orchestra condusă de prof. Tiberiu Mo­­raru. Formația este chemată să întregească și împlinească festivitățile desene prilejuite de semicentenarul partidului. Tot acest cor ar putea da ine­ditul cuvenit Concertului ,,V. Șorban“, ocazionat de dezveli­rea bustului compozitorului — acțiune preconizată, la Dej, pentru acest an. Emil LAZĂR FĂCLIA PAGINA I Luna curâțeni ș a înfrumusețării Cavalerii onoarei civice Un cald și generos omagiu — fie el și numai din cuvinte tipărite — merită plenar toți acei clujeni care, duminică, în­­țelegînd însemnătatea mereu actuală a muncii patriotice, și-au jertfit ziua de odihnă punînd mîinile pe unelte, valorificîn­­du-și virtuțiile — în primul rînd onoarea civică — în mai buna și multilaterala gospodărire a orașului, dăruindu-i noi funcționalități utile și estetice. Dintre miile și miile de ca­valeri ai onoarei civice (cire se încumetă să numere firele de iarbă din textura verdelui covor al primăverii?), repor­terul și fotoreporterul au ales, surprinzîndu-i pe peliculă, doar cîțiva, știind de la bun început cu­ de ingrată și de dificilă este sarcina de a-i detașa pe cei mai buni din ma­rea colectivitate umană de la poalele Feleacului. Cînd spu­nem cei mai buni nu intenționăm să însumăm pluralitatea calităților valoroase ale unor personalități, evidențiere ope­rată mult mai sigur și mai eficient de întreaga evoluție a vieții sociale, ci doar să subliniem faptul că în toate ma­rile familii ale întreprinderilor și instituțiilor, fără să mai amintim de formele de organizare mai simple, cum ar fi asociațiile locatarilor, există oameni care-și împlinesc dato­ria, atît la locul de muncă, cit și în acțiunile patriotice, cu modestie, cu înțelegere, cu dăruire, simțind o vitalizantă bucurie sufletească ori de cîte ori reușesc să se facă folo­sitori intereselor obștești. Cîțiva asemenea oameni dorim să vă prezentăm în continuare. Să începem cu Cornel Ciucu — anul I Agricultu­ră — și Gizela Miklós — anul I Zootehnie —, stu­denți ai Institutului agro­nomic „Dr. Petru Groza”. In cadrul facultăților res­pective, ei se bucură de stimă, de prețuire genera­lă, pentru faptul că sunt fruntași la învățătură. Du­minică și-au confirmat vrednicia și în activitatea obștească prin contribuția adusă la amenajarea dru­mului din pădurea Făget. Iată și patru cavaleri ai onoarei civice de la Școala de șoferi profesioniști. Ei sunt elevii Petre Moldovan, Ne­chita Rusu, Ioan Albuș și Viorel Urîte. Dar nu orice elevi, ci unii dintre cei mai disciplinați și mai silitori la învățătură și la practică. De menționat că Viorel Urîte deține și titlul de „șef de școală“, ceea ce înseamnă că este considerat cel mai bun din toți cei 450 de colegi ai săi. Duminică, ei au consti­tuit un exemplu de dăruire și hărnicie în executarea lu­crărilor de amenajare a drumului din pădurea Făget. Lucian SÂMBOAN, Fotografia Mircea RADU Acum să facem cunoș­tință cu patru­ vrednici membri ai Asociației loca­tarilor din blocul de pe Aleea Rășinari nr. 2, mi­­croraionul III, cartierul Gheorgheni. Această aso­ciație, prezidată de Iosif Halmagy,­ s-a distins dumi­nică prin importante ac­țiuni obștești de bună gos­podărire și înfrumusețare, cele mai rodnice eforturi fiind depuse de locatarii loan Király, Gheorghe Per­­șa, Alexandru Mocanu și loan Perșa. Sînt numai pa­tru din rîndurile celor ca­re alcătuiesc sutele și su­tele de asociații ale loca­tarilor din Cluj, toate la un loc reprezentînd o for­ță viguroasă în administra­rea și gospodărirea fondu­lui locativ de stat, a do­tărilor de ordin­­ tehnico­­edilitar care încadrează imobilele. In fond, cavalerii onoa­rei civice sunt toți clujenii doritori de bine și de fru­mos, care contribuie nemij­locit la gospodărirea și în­frumusețarea urbei­­ lor dragi.

Next