Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)

1971-07-24 / 7683. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII­ NR. 7683 Sîmbătă 24 Iulie 1971 4 pagini 30 bani ÎNTÎLNIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După­ vizitarea întreprinde­rilor economice constănțene, in Sala Sporturilor din loca­litate a avut loc o adunare cu activul de partid din ju­deț. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean Constanța al P.C.R., a spus-Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubi­te tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-1 acordați, pentru grija cu care vă interesați de activita­tea noastră. Salutăm, de asemenea, pre­zența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă în­soțesc în această vizită cu multiple și profunde semni­ficații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra indeplinirii planului produc­ției industriale pe primul se­mestru al acestui an, a desfă­șurării campaniei de recolta­re a griului și a altor­­ lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes ce­tățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și de­plina aprobare și adeziunea față de documentele-program elaborate de conducerea parti­dului privind educarea comu­nistă a maselor, muncesc pen­tru traducerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comi­tetului P.C.R. din Port, Ale­xandru Tunschi, directorul în­treprinderii de Rețele Electri­ce Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedago­gic, Ion Păun, președintele Cooperativei Agricole de Pro­ducție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea în­treprinderii integrate de lună, și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șan­tierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. _ Cuvîntarea a fost ascultata cu deosebită atenție și subli­niată în repetate rînduri de aplauze prelungite. Tarnița. Macarale gigant au fost instalate pe locul unde se va înălța marele baraj de 98 metri VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN PORTUL ȘI PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII NAVALE CONSTANȚA CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, pre­cum și celor 60 000 de comu­niști ai organizației județene, tuturor locuitorilor munici­piului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socia­liste. (Aplauze puternice.) în aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultu­ră. Cunosc, de altfel, mai de­mult județul Constanța — în­că din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările actinei care au avut loc aici, atît în indu­strie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîn­­tului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va de­veni și orașul cu cel mai im­portant șantier naval al Ro­mâniei. Sper că atît organiza­țiile de partid de la șantie­rul naval cît și organizați­ile municipiului și comi­tetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor na­vale din Constanța să se rea­lizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima­ re­giune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cî­­t­eva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o sta­țiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satis­facție succesele remarcabile obținute în domeniul agricul­turii — atît în ce privește recoltele la producția vegeta­lă, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucră­rilor agricole, pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele frun­tașe în agricultura din Româ­nia.­­Aplauze puternice). Realizările obținute în jude­țul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în ce­lelalte domenii de activitate fac parte integrantă din măre­țele victorii obținute de po­porul român în făurirea socie­tății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o in­dustrie dezvoltată, cu o agri­cultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăp­tuirile din­ județul dumnea­voastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de or­ganizațiile de partid, de co­mitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, in frunte cu muncitorii. La fel ca în­treaga noastră clasă muncitoa­re, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut poli­tica Partidului Comunist Ro­mân, ce corespunde interese­lor vitale ale națiunii noas­tre socialiste. (Aplauze puter­nice). Aveți, fără îndoială, reali­zări și iu ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oa­menilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construieș­te în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările în­noitoare și succesele pe care le obțineim în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, un­de să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se relie­feze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fe­ricirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, ță­ranilor, intelectualilor, tutu­ror locuitorilor din munici­piul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele ob­ținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze pre­lungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Con­stanța îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șan­tierului naval. Dezvoltarea în domeniul na­val va crește mult față de prevederile ini­țiale ale cincinalului. Șantie­rul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același timp, să în­ceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răs­pundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor mă­surilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comu­niștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oame­nilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Con­strucțiilor de Mașini; el are­ ­ obligația de a lua toate măsu­rile ca oamenii muncii, colec­tivul șantierului naval să poa­tă îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cu­prinse in noul cincinal. Suntem­ convinși că județul Constanța va realiza în între­gime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că mun­citorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes de­plin în activitatea lor­ (A­­plauze puternice). In agricultură, județul Con­stanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară. Con­stanța va continua, deci, și a­­cum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agricultu­rii. Sîntem convinși că țărăni­mea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, or­ganizația de partid a județului vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția ani­malieră. După cîte știu, tova­rășul Vîlcu și-a luat angaja­mentul că se va obține anul a­­cesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12 000 kg porumb la hectar. Am vi­zitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sate sau, poate, de mii de hectare. Ju­dețul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hec­tare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sunt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta es­te singura cale de a face ca a­­gricultura să aducă o contri­buție tot mai puternică la dez­voltarea societății noastre so­cialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lu­crătorilor din agricultură, or­ganizației de partid din jude­țul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sar­cini de cinste. (Aplauze pu­ternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvol­tarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor , atît a marinarilor, cît și a cadre­lor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va tre­bui, într-adevăr, să revenim a­­supra măsurii privind concen­trarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătii­rea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială im­pune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere supe­rioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pre­gătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți pre­ocupările conducerii de par­tid și de stat privind pregăti­rea cadrelor de conducere pentru toate­­ sectoarele de activitate, programul de reca­lificare și reciclare a cadre­lor, valabil și pentru indu­strie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndo­ială că și turismul se înca­drează în programul de reci­clare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens a­­cele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bi­ne necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indife­rent de formele pe care le vom adopta, indiferent de lo­cul unde vor funcționa dife­rite cursuri sau școli, să asi­gurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conștiincios toate sarci­nile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noas­tră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile ca­drelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ulti­mul timp de Comitetul Exe­cutiv privind îmbunătățirea activității ideologico-educative in rîndul tineretului, al între­gului nostru popor. Noi sîntem un partid re­voluționar, am înfăptuit re­voluția și am trecut la con­struirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate; ne propunem ca, realizînd aceas­tă nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste. Toate aceste eta­pe ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dez­voltare a industriei și agri­culturii este un proces revo­luționar. El incumbă dezvol­tarea și introducerea în pro­ducție a științei și tehnicii ce­lei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omului; nu se poate concepe făurirea societății comuniste fără transformarea revoluțio­nară a omului, fără ca omul, care constituie figura centra­lă a societății comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotă­­rît întotdeauna să lupte îm­potriva vechiului, pentru vic­toria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revo­luționară. Noi sîntem revolu­ționari și trebuie să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comuniști! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfac­ție că atît în cuvîntul tovară­șului Vîlcu cît și al celorlalți tovarăși care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupă­rile organizației de partid din Constanța privind activitatea ideologico-educativei, de făurire­­ a omului nou, constructor, al socialismului și comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenția partidu­lui nostru. Numai îmbinînd ac­tivitatea de dezvoltare a indus­triei și agriculturii cu preocu­parea pentru formarea omului nou, pentru ridicarea conștiin­ței socialiste, pentru realizarea unor relații noi între oameni, întemeiate pe echitate și drep­tate socială, pe colaborare și ajutor reciproc, relații în care fiecare să-și înțeleagă răspun­derea și menirea în societate, în lupta pentru făurirea orîn­­duirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societății tot ceea ce este ne­cesar, atît din punct de vedere material cît și spiritual, pentru înflorirea personalității sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societății; în același timp, fiecare mem­bru al societății trebuie să se gîndească la faptul că are obli­gații și îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea pro­gramului minunat de făurire a comunismului în România. (A­­plauze puternice.) Am arătat la întîlni­rea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem re­zultate bune în toate dome­niile de activitate, inclusiv în educația comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propu­nem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspec­tivă și în sfera activității poli­tic­o-ideologice — așa cum a­­vem în producția materială, în formarea cadrelor, în cerceta­rea științifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activității sociale vom reuși să ținem sus stea­gul luptei revoluționare pentru făurirea comunismului și, tot­odată, să ne aducem contribu­ția la cauza victoriei socialis­mului și comunismului în în­treaga lume. (Aplauze puter­nice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că în­tre sarcinile naționale și cele internaționale există o unita­te strînsă. Fără îndoială, re­zultatele, succesele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului so­cialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în așa fel încît să asigurăm edificarea, în condi­ții cît mai bune, cu lipsuri cît mai puține, a socialismu­lui în România. Să demon­străm, prin preocuparea noas­tră de zi cu zi, superiorita­tea orînduirii socialiste, în felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligație sacră față de­ poporul­­ român, ci și o importantă îndatorire interna­­ționalistă, pentru că exemplul țărilor care construiesc socia­lismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismu­lui și imperialismului, care luptă pentru eliberare națio­nală și socială, pentru socia­lism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, România se preocupă perma­nent de dezvoltarea relațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acționăm pentru depăși­rea divergențelor existente in relațiile dintre țările socialis­te, dorim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Con­siderăm că mai presus de ori­ce trebuie să fie colaborarea strînsă a țărilor socialiste, în­trajutorarea lor în lupta pen­tru făurirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta îm­potriva imperialismului, pen­tru progres social și pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pentru dezvoltarea colaboră­rii cu țările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea­ loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea cola­borării dintre țările socialiste membre ale acestei organiza­ții. Considerăm că această co­laborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fie­cărei țări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialis­mului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat mem­bru al organizației a condi­țiilor pentru făurirea societă­ții comuniste. In aceasta ve­dem noi prima obligație și direcția principală a colabo­rării dintre țările membre ale C.A.E.R., pentru că numai așa socialismul se va putea afir­ma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de coopera­re pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interde­pendența în producție între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranității naționale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare țară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al po­porului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta­­ larg relațiile cu toa­te țările socialiste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state so­cialiste care construiesc asr­­tăzi, in­ condiții diverse, noua orînduire și considerăm că între toate aceste țări trebu­ie să existe relații de colabo­rare în toate domeniile de activitate. în spiritul acesta au acționat și acționează par­tidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului și guver­nului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate țările socialiste, de în­tărire a unității și colaborării tuturor țărilor socialiste. Con­siderăm că, prin vizita pe ca­re am făcut-o, am adus o con­tribuție uriașă la dezvoltarea relațiilor dintre partidul nos­tru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea relații­lor dintre România și aceste state socialiste și că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unității tuturor țărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor for­țelor antiimperialiste. (Aplau­ze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari: popoare întregi se ridică la luptă împotriva do­minației străine, denunță acor­duri și tratate vechi, înrobi­toare, atît în domeniul eco­nomic, cît și militar, punînd pe primul plan afirmarea dreptu­rilor lor de a-și hotărî singure dezvoltarea, fără nici un ames­tec din afară. Priviți în Ame­rica Latină, în Africa, priviți chiar în Europa — în Islanda, în Malta! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denun­țarea vechilor acorduri impe­rialiste impuse cu forța, cer retragerea trupelor străine, cer (Continuare în pag. a 11-a) NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantie­rul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost în­soțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Ma­xim Berghianu, Florian Dănălache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pen­tru a doua oară în această săptămînă cînd conducătorii de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidu­lui, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiecti­vele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secre­tarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și spe­cialiști din industrie și agri­cultură au un puternic efect mobilizator, duc la descope­rirea unor soluții mai valoroa­se, pentru soluționarea unor probleme importante, de strin­gentă actualitate și de pers­pectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu priso­sință în dialogul secretaru­lui general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare­­ a portului Constanța, cu naviga­torii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți condu­cători ai partidului și statu­lui sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de ce­tățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe ro­șii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana ofi­cială se îndreaptă, prin stra­da Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea domi­nată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. în fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de u­n mare număr de muncitori portuari, navigatori, construc­tori navali. Pe o mare pan­cartă este scrisă urarea .,Bi­ne ați venit în mijlocul nos­tru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă înde­lung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, for­mată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezin­tă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul su­prem­ al forțelor noastre ar­mate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în re­vistă compania de onoare, în holul Gării Maritime sunt înfățișate, cu ajutorul u­­nor planșe, machete și foto­grafii, stadiul actual al lucră­rilor și programul eșalonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în ur­mă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față mi­nistrul industriei construcții­lor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria con­structoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau am­ple explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiu­ne, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii privind amplasarea cât mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, și Șantie­rul naval să-și poată desfășu­ra activitatea în cele mai bu­ne condiții; în continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgoviște“, ancorat în fața Gării Maritime. Pe punte, to­varășul Nicolae Ceaușescu pri­mește raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explicații de ordin constructiv și func­țional cu privire la navă, asu­pra rutelor pe care le străbate și mărfurilor transportate. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîr­goviște”, realizare a construc­torilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. To­varășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de viață ale echipa­jului, de economicitatea curse­lor navei, de metodele de în­cărcare și descărcare a mărfu­rilor transportate. Se face re­comandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operațiunilor de încărcare-des­­cărcare, la economisirea cheltu­ielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizi­tează apoi portul. Ca două u­­riașe brațe de piatră, impună­toarele diguri construite în ul­timii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lun­gimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate nu­meroase nave românești și străine de mare tonaj; în o­­noarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O ori­ginală simfonie de sirene îl în­soțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți condu­cători de partid și de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portu­lui Constanța. Construcția so­cialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schimburilor economice inter­naționale ale României. Au crescut și s-au diversificat ex­porturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea și alte mate­rii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale indus­triei, mașini de înaltă tehnici­tate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei și instala­ții chimice complexe. Ponderea României în comerțul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît și calita­(Continuare în pag. a ll-a) ­TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TE­ LEX»TELEX»TEL£X»TELEX*TELEX»TELEX^EX^E>^ll 0 Ieri au început la Cluj lucrările Consfătuirii naționale de geobotanică (Munții Apuseni). Participanții la ședința de deschidere au fost salutați de tovarășii Remus Bucșa, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clu­jului, acad. prof. Emil Pop, șeful secției de biologie a Aca­demiei R.S. România, și prof. univ. dr. Ion Tarnavschi, președintele secției de botanică a Societății de științe bio­logice din România.­­ Agenția M.E.N. transmite că „maiorul Hashem El Atta, conducătorul loviturii de stat de la 19 iulie din Sudan, a fost executat vineri împreună cu alte trei persoane". (Alte amă­nunte în pag. a IV-a). ■ La Istanbul a avut loc joi, sub președinția lui Cevdet Sunay, o reuniune a Consiliu­lui Național al Securității. La sfîrșitul ședinței, primul mi­nistru al Turciei, Nihat Erim, a declarat că la recomandarea Consiliului Național al Secu­rității starea de urgență ur­mează să fie prelungită cu încă două luni. ■ Procurorul general al Re­publicii Arabe Unite, Mustafa Abu Zeid, a formulat joi, în mod oficial, acuzația de înal­tă trădare împotriva fostului vicepreședinte Al Sabri, re­latează agenția M.E.N. ■ La Teatrul de dramă și comedie din Constanța a avut loc vineri seara deschiderea fi­nalei Concursului național de creație și interpretare de mu­zică ușoară românească, ediția 1971.­­ Membrii echipajului na­vei spațiale „Apollo-15“, care urmează să fie lansată luni în direcția satelitului natural al Terrei, și-au încheiat joi pro­gramul de exerciții. La capă­tul a peste doi ani și jumăta­te de antrenamente, cei trei as­­tronauți au executat perfect, pentru ultima dată înainte de a porni în misiune, manevre­le cele mai dificile de pe în­treg parcursul zborului.

Next