Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)
1971-07-24 / 7683. szám
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII NR. 7683 Sîmbătă 24 Iulie 1971 4 pagini 30 bani ÎNTÎLNIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, in Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus-Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii, cele mai calde sentimente de prețuire ale comuniștilor, ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-1 acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra indeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al acestui an, a desfășurării campaniei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viață. Au mai luat apoi cuvîntul Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de Rețele Electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele Cooperativei Agricole de Producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună, și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.C. de la Șantierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. _ Cuvîntarea a fost ascultata cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite. Tarnița. Macarale gigant au fost instalate pe locul unde se va înălța marele baraj de 98 metri VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN PORTUL ȘI PE ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII NAVALE CONSTANȚA CUVÂNTAREA TOVARĂȘULUI Stimați tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60 000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice.) în aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cît și în agricultură. Cunosc, de altfel, mai demult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările actinei care au avut loc aici, atît în industrie și agricultură, cît și în domeniul științei, învățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval cît și organizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel încît programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii. (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cît și în mecanizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România.Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze). înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, de comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, in frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și iu ridicarea nivelului de viață. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obțineim în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971—1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60 000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150 000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse in noul cincinal. Suntem convinși că județul Constanța va realiza în întregime sarcinile ce-i revin în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară. Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului vor munci în așa fel încît să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cîte știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12 000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10 000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12 000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sate sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250 000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea producții, pe mari suprafețe, pînă la sfîrșitul cincinalului. Cred că sunt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor , atît a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătiirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conștiincios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătățirea activității ideologico-educative in rîndul tineretului, al întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluționar, am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate; ne propunem ca, realizînd această nouă etapă în dezvoltarea socialistă a României, să creăm condițiile pentru a trece la edificarea societății comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și comuniste. Ele cuprind diferite domenii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a industriei și agriculturii este un proces revoluționar. El incumbă dezvoltarea și introducerea în producție a științei și tehnicii celei mai înaintate. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omului; nu se poate concepe făurirea societății comuniste fără transformarea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie figura centrală a societății comuniste, să devină un om nou, pătruns de spirit revoluționar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluționară. Noi sîntem revoluționari și trebuie să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comuniști! (Aplauze puternice). Doresc să remarc cu satisfacție că atît în cuvîntul tovarășului Vîlcu cît și al celorlalți tovarăși care au vorbit aici, s-au făcut referiri la preocupările organizației de partid din Constanța privind activitatea ideologico-educativei, de făurire a omului nou, constructor, al socialismului și comunismului. Este, într-adevăr, o preocupare de onoare care trebuie să stea permanent în atenția partidului nostru. Numai îmbinînd activitatea de dezvoltare a industriei și agriculturii cu preocuparea pentru formarea omului nou, pentru ridicarea conștiinței socialiste, pentru realizarea unor relații noi între oameni, întemeiate pe echitate și dreptate socială, pe colaborare și ajutor reciproc, relații în care fiecare să-și înțeleagă răspunderea și menirea în societate, în lupta pentru făurirea orînduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al societății tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cît și spiritual, pentru înflorirea personalității sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să servească fiecărui membru al societății; în același timp, fiecare membru al societății trebuie să se gîndească la faptul că are obligații și îndatoriri, că trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea programului minunat de făurire a comunismului în România. (Aplauze puternice.) Am arătat la întîlnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideologice că avem rezultate bune în toate domeniile de activitate, inclusiv în educația comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propunem sarcini sporite. Trebuie să avem un program de perspectivă și în sfera activității politico-ideologice — așa cum avem în producția materială, în formarea cadrelor, în cercetarea științifică. Numai îmbinînd în mod armonios toate aceste laturi ale activității sociale vom reuși să ținem sus steagul luptei revoluționare pentru făurirea comunismului și, totodată, să ne aducem contribuția la cauza victoriei socialismului și comunismului în întreaga lume. (Aplauze puternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele internaționale există o unitate strînsă. Fără îndoială, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea socialismului sînt un bun al sistemului socialist mondial, un bun al cauzei socialismului în lume; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de guvernămînt, este de a lucra în așa fel încît să asigurăm edificarea, în condiții cît mai bune, cu lipsuri cît mai puține, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea orînduirii socialiste, în felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligație sacră față de poporul român, ci și o importantă îndatorire internaționalistă, pentru că exemplul țărilor care construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și imperialismului, care luptă pentru eliberare națională și socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, România se preocupă permanent de dezvoltarea relațiilor sale cu toate țările socialiste. Noi acționăm pentru depășirea divergențelor existente in relațiile dintre țările socialiste, dorim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colaborarea strînsă a țărilor socialiste, întrajutorarea lor în lupta pentru făurirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social și pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pentru dezvoltarea colaborării cu țările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea colaborării dintre țările socialiste membre ale acestei organizații. Considerăm că această colaborare trebuie să contribuie la dezvoltarea economiei fiecărei țări, la întărirea bazei tehnico-materiale a socialismului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat membru al organizației a condițiilor pentru făurirea societății comuniste. In aceasta vedem noi prima obligație și direcția principală a colaborării dintre țările membre ale C.A.E.R., pentru că numai așa socialismul se va putea afirma ca orînduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, formele de cooperare pot fi diverse, dar oricît de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependența în producție între diferite sectoare de activitate, aceasta nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea suveranității naționale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptului partidului comunist din fiecare țară, al clasei muncitoare — care este clasa conducătoare —, al poporului respectiv, de a hotărî de sine stătător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relațiile cu toate țările socialiste, pentru că sistemul socialist mondial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc asrtăzi, in condiții diverse, noua orînduire și considerăm că între toate aceste țări trebuie să existe relații de colaborare în toate domeniile de activitate. în spiritul acesta au acționat și acționează partidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în țările socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului și guvernului nostru — politică de dezvoltare a colaborării cu toate țările socialiste, de întărire a unității și colaborării tuturor țărilor socialiste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribuție uriașă la dezvoltarea relațiilor dintre partidul nostru și partidele comuniste din aceste țări, la lărgirea relațiilor dintre România și aceste state socialiste și că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unității tuturor țărilor socialiste, a tuturor partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste. (Aplauze puternice). In lume au loc schimbări foarte mari: popoare întregi se ridică la luptă împotriva dominației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul economic, cît și militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviți în America Latină, în Africa, priviți chiar în Europa — în Islanda, în Malta! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denunțarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu forța, cer retragerea trupelor străine, cer (Continuare în pag. a 11-a) NICOLAE CEAUȘESCU In cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, János Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducătorii de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme importante, de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. în fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este scrisă urarea .,Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare, în holul Gării Maritime sunt înfățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria constructoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii privind amplasarea cât mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, aflat în plin proces de redimensionare, și Șantierul naval să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții; în continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgoviște“, ancorat în fața Gării Maritime. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ștefan Vasiliu. Oaspeții sunt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explicații de ordin constructiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care le străbate și mărfurilor transportate. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgoviște”, realizare a constructorilor navali din Galați, este condusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de viață ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de încărcare și descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor manipulare, mărfurile să fie containerizate, balotate, pachetizate, metode moderne care duc la scurtarea operațiunilor de încărcare-descărcare, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecanizată a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează apoi portul. Ca două uriașe brațe de piatră, impunătoarele diguri construite în ultimii ani închid imensa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5 300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha, de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Nava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave românești și străine de mare tonaj; în onoarea sosirii conducătorului partidului și statului, ele au arborat marele pavoaz. O originală simfonie de sirene îl însoțește pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat, în călătoria în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portului Constanța. Construcția socialistă, industrializarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schimburilor economice internaționale ale României. Au crescut și s-au diversificat exporturile. Au devenit din ce în ce mai complexe importurile. De unde înainte vreme din portul Constanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, cereale, cherestea și alte materii prime, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, mașini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ciment, produse ale chimiei și instalații chimice complexe. Ponderea României în comerțul mondial a crescut considerabil, atît sub raport cantitativ cît și calita(Continuare în pag. a ll-a) TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TELEX»TE LEX»TELEX»TEL£X»TELEX*TELEX»TELEX^EX^E>^ll 0 Ieri au început la Cluj lucrările Consfătuirii naționale de geobotanică (Munții Apuseni). Participanții la ședința de deschidere au fost salutați de tovarășii Remus Bucșa, primsecretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului, acad. prof. Emil Pop, șeful secției de biologie a Academiei R.S. România, și prof. univ. dr. Ion Tarnavschi, președintele secției de botanică a Societății de științe biologice din România. Agenția M.E.N. transmite că „maiorul Hashem El Atta, conducătorul loviturii de stat de la 19 iulie din Sudan, a fost executat vineri împreună cu alte trei persoane". (Alte amănunte în pag. a IV-a). ■ La Istanbul a avut loc joi, sub președinția lui Cevdet Sunay, o reuniune a Consiliului Național al Securității. La sfîrșitul ședinței, primul ministru al Turciei, Nihat Erim, a declarat că la recomandarea Consiliului Național al Securității starea de urgență urmează să fie prelungită cu încă două luni. ■ Procurorul general al Republicii Arabe Unite, Mustafa Abu Zeid, a formulat joi, în mod oficial, acuzația de înaltă trădare împotriva fostului vicepreședinte Al Sabri, relatează agenția M.E.N. ■ La Teatrul de dramă și comedie din Constanța a avut loc vineri seara deschiderea finalei Concursului național de creație și interpretare de muzică ușoară românească, ediția 1971. Membrii echipajului navei spațiale „Apollo-15“, care urmează să fie lansată luni în direcția satelitului natural al Terrei, și-au încheiat joi programul de exerciții. La capătul a peste doi ani și jumătate de antrenamente, cei trei astronauți au executat perfect, pentru ultima dată înainte de a porni în misiune, manevrele cele mai dificile de pe întreg parcursul zborului.