Făclia, iulie-septembrie 1971 (Anul 25, nr. 7663-7741)

1971-07-31 / 7689. szám

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN AUTOUTIL­ARE­A -Încotro și pe ce? Autoutilarea — am ignora realitatea dacă am afirma că este un termen nou în limbajul industrial și economic. Sunt prea numeroase realizările pe care specialiștii noștri le-au înfăptuit și care atestă că pe această cale s-au rezolvat și pînă în prezent probleme interne de producție, de tehno­logie, de calitate, de consumuri, de productivitate etc. Sunt lucruri care pe alte căi, ori nu s-ar fi putut soluționa, ori ar fi necesitat eforturi valutare considerabile. Nu este mai puțin adevărat că autoutilarea a răspuns și răspunde din ce în ce mai mult, mai rapid decât industria de speciali­tate, acolo unde trebuie rezolvată o problemă nouă, aceas­ta deoarece contactul dintre cei care se ocupă de fabricație și cei puși să realizeze utilajul este direct și nemijlocit. Este deci firesc că în toate domeniile tehnice de avangardă progresul tehnologic s-a bazat în mare măsură pe auto­­utilaje (în producția de componente electronice, în tehnica vidului etc.). Nu trebuie să recurgem la exemple din străinătate ca să argumentăm cele afirmate. Să ne aducem aminte doar de felul cum a fost „înjghebată“ turnătoria de precizie de la uzina Unirea, în întreaga țară nu s-a găsit nici un furni­zor care ar fi fost dispus să proiecteze, să construiască și să livreze utilajele și instalațiile necesare. Ori, de o ase­menea turnătorie avea­ nevoie nu numai uzina Unirea, ci toate uzinele constructoare de mașini și întreprinderi de alt profil din județul Cluj. Au rămas două soluții: ori să se recurgă la import, ori să se facă apel la concursul spe­cialiștilor uzinei. A fost aleasă cea de a doua soluție. Și turnătoria de precizie a fost proiectată, dotată și pusă în funcțiune, în cei cîțiva ani de chid există și-a dovedit cu prisosință oportunitatea. La fel au procedat specialiștii uzinei și cu vopsitoria. Cu cîțiva ani în urmă au construit o instalație originală. Datorită proporțiilor pe care le-a luat uzina în ultimul timp însă, vechea instalație s-a do­vedit a fi de capacitate insuficientă — a devenit chiar un punct de strangulare a procesului de producție. Noua vop­­sitorie, recent pusă în funcțiune, realizată tot după proiecte proprii și utilată cu mașini și instalații de fabricație pro­prie, satisface nevoile actuale ale producției. Natural, ea întrunește nu numai experiența dobîndită de uzină, ci și progresele realizate pe plan național și mondial. Dar a adus și un alt important avantaj: specialiștii de la Unirea dau un foarte prețios sprijin colegilor lor de la Metalul roșu, care proiectează o vopsitorie nouă pentru uzina lor. Concluzia deci este firească, promovarea autoutilării este determinată de nevoia de dotare a industriei aflată într-o accentuată dezvoltare. ARGUMENTE ȘI... CONTR­A ARGUMENTE Mulți susțin că ar fi mai rațional și mai economic dacă, un joc de autoutilare, s-ar solicita mașini și instalații din partea industriei de specialitate sau, în cazuri mai deose­bite, din import. Argumentul: autoutilarea este neeconomi­că, întrucît produsele realizate astfel nu pot fi la nivelul calitativ și de preț al celor realizate de fabricile de specia­litate. Cu alte cuvinte — „pantofarul să rămînă la cala­pod .. Chiar dacă o astfel de opinie la prima vedere pare a fi corectă, o serie întreagă de situații și exemple, o infirmă. Să vedem cîteva din ele. Se știe că cerințele progresului rapid al economiei soli­cită un efort susținut din partea industriei constructoare de mașini și utilaje. Ea are greaua misiune de a înzestra, înainte de toate unitățile noi și de a completa sau înlocui zestrea uzată — fizic sau moral — a întreprinderilor mai vechi.­­Cei care efectuează lucrări de investiții cunosc cît de supraîncărcate sunt cu comenzi uzinele constructoare de mașini). In același timp această ramură își sporește conti­nuu contribuția la relațiile comerciale externe ale țării. Având concentrate eforturile asupra unor domenii priori­tare și spre satisfacerea cerințelor majore ale economiei, industria constructoare de mașini își mai poate permite să accepte fabricarea unor unicate? Evident, nu. Uzinele și fabricile, în schimb, chiar în cazul în care nu sunt de specialitate, au găsit și găsesc modalități de a rea­liza asemenea utilaje. La Industria sîrmei, secția trăgătorie de oțel moale, a fost dotată prin autoutilaje cu mașini de trefilat gravitaționale, iar parcul laminorului nr. 3 a fost completat cu un transportor de colaci. Unităților Centralei minelor de fier și nemetalifere, tot prin autoutilaje, li s-au pus la dispoziție mecanisme de foraj, prese pentru pinioane și axe, instalații complete pentru producerea unor sorti­mente speciale (instalații pentru producerea nisipurilor de filtrare a apelor industriale și potabile) etc., iar unitățile forestiere au fost și urmează să fie înzestrate cu instalații de tocat deșeuri de lemn (pentru plăci aglomerate), prese speciale pentru aplicarea furnirului... La Armătura, de asemenea, sunt în curs de construire mașini și instalații extrem de folositoare pentru procesul de producție: mașini de tăiat tuice, conveier cu elemente de automatizare pen­tru secția de montaj, mese turnante etc. La Metalul roșu se execută, printre altele, o instalație de zincare la cald pentru piese de dimensiuni mari. Lista este extrem de lungă. In fiecare uzină, fabrică, chiar secție și atelier, a­m­ găsi cite ceva de evidențiat. Dacă toate acestea am aștepta să sosească de la nu se știe care „întreprindere speciali­ (Continuare in pag. a lll­ a) A. VARGA Anul XXVII Nr. 7689 • Simbătă 31 iulie 1971 4 pagini 30 bani Sala de mese a modernei can tine muncitorești de la Tainița r ACTIVITĂȚI UTILE SI EFICIENTE Potrivit datelor centraliza­te de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție, cooperativele și asociațiile intercooperatiste de reparații și construcții-montaj au prevăzut să realizeze în a­­cest an, din activități indu­striale și prestări de servicii , producție în valoare de cir­ca 2 700 000 000 lei, dublu fa­ță de anul precedent. In acest scop, ele au organizat, cu mijloace proprii sau prin co­operare, o serie de noi acti­vități anexe cu caracter per­­­manent și le-au dezvoltat pe cele existente. Este vorba de prelucrarea unor produse agricole, producerea de mate­riale de construcție, de împle­tituri, țesături, obiecte de ce­ramică, de artizanat etc., acti­vități menite să pună mai bi­ne in valoare resursele loca­le, precum și forța de muncă din unități. Ca urmare, în primele 6 luni ale anului, co­operativele agricole și asocia­țiile intercooperatiste de re­parații și construcții-montaj au obținut pe această cale o producție în valoare de peste 1 400 000 000 lei, depășind re­zultatele din întreg anul tre­cut. Printre județele care au înregistrat cele mai bune re­zultate se numără Argeș și Ilfov în ceea ce privește pro­ducerea materialelor de con­strucție, Harghita, Mureș și Maramureș — în domeniul prelucrării lemnului: Dolj, Ilfov, Olt, Arad și Bihor — la prestări de servicii. Reali­zări deosebite au obținut, de asemenea, asociațiile inter­­cooperatiste de reparații și construcții-montaj Ilfov, Dolj, Constanța și Olt. (Agerpres) FĂRĂ EFORTURI SUPLIMENTARE Din cele aflate de la ing. Mariana Ciupală — șefa serviciului plan la Fabrica de mobilă Dej, ritmul acti­vității acestei moderne u­­nități de producție, a că­rei temelie s-a pus acum 10 ani, se menține mereu la înălțime. La fel ca în primul semestru al anului, cînd sarcinile de produc­ție au fost realizate la toți indicatorii, în primele 20 de zile ale semestrului în curs, întrecînd sarcinile prevăzute, colectivul de muncă de aici a produs mobilier în valoare de 5.627.000 lei. O parte din acesta a fost destinat ex­portului, unde, de aseme­nea, angajamentele au fost depășite. Intr-o discuție cu ing. Ioan Mihuț — directorul Fabricii de mobilă Dej —, acesta ținea să remarce că realizările obținute, spre deosebire de anii trecuți, rezultă numai din ritmul normal al procesului de producție, fără apel la efortul suplimentar din timpul liber al muncitori­lor. La aceasta a contribuit atît buna organizare și utilizare a timpului și spa­țiului de producție, cît și ritmicitatea mai corespun­zătoare a aprovizionării cu materie primă. A fost constituită Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor In ziua de 29 iulie la Consili­ul județean al sindicatelor s-a constituit Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor. Din comisie fac parte specialiști — ingineri și tehnicieni — din producție, cercetare și învățămînt. Biroul Comisiei județene a inginerilor și tehnicienilor este compus din prof. dr. ing. loan Drăgan, președinte, ing. Gall Nicolae, ing. Nicolae­ Popa, ing. Petre Cristea, vice­președinți și ing. loan Fărcaș, secretar. Cei prezenți la adunarea de constituire au adoptat un plan de activitate în care sunt cuprinse obiective privind mobilizarea cadrelor tehnice la introducerea tehnicii noi, elaborarea unor studii și soluții menite să promoveze pro­gresul tehnic în economia județului Cluj. Și-au dat întîlnire tineri din mai multe întreprinderi, cu di­ferite ocupații și răspunderi, dar minați de același gînd, să discute, să analizeze, să hotă­rască în lumina expunerii to­varășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din dome­niul ideologiei și al activită­ții politice și cultural-educa­tive, atitudinea și conduita tineretului, comportarea lui în cîmpul muncii, în familie și societate. Prezența la acest colocviu a tineretului despre tinerețe și răspunderile încredințate, a tov. Eugen Șipoș —■ prim-se­­cret­ar al Comitetului munici­pal U.T.C., a tov. Ioan Deac secretar al Comitetului muni­cipal U.T.C., nu a constituit un factor inhibator, dimpotri­vă, opinia și replica dată de tineri, tinereții și răspunderi­lor încredințate, a condus la un dialog sincer, optimist, spre trăiri intense în pragul opțiu­nii, alegerii viitorului. — Fiecare vîrstă are un prag care trebuie trecut în orice condiții de viață, opinia cineva, cu demnitate și ome­nie. Noi tinerii, ne aflăm in fața unui astfel de prag. Cum­ îl vom trece, sau, dacă n-am trecut, în ce fel? — Valorile etice ale omului, spunea ing. Pavel Crișan — secretarul organizației de ba­ză U.T.C. de la Electrocerami­ca — aspirația către frumos,­­armonia, prietenia, încrederea, dragostea — se împletesc în întreaga comportare a tinere­tului nostru. Fabrica noastră este modernă, deci tînără, are utilaje din cele mai perfecțio­nate. Cine sînt oare stăpînii lor? In­­ majoritate, tineri. Ei s-au achitat și continuă să se achite cu cinste de sarcinile ce le sînt încredințate. Totuși, dacă am avea un cadru adec­vat, o casă de cultură a tine­retului, în care să avem posi­bilitatea să adîncim și pe plan spiritual și etic, ceea ce în producție am cîștigat, ar fi cît se poate de bine. Mai mult, aici am putea întreprinde ac­țiuni pe mai multe planuri, ne-am putea întîlni cu acti­viști de partid și de stat, de la care am avea numai de câș­tigat, ne-am putea cunoaște mai bine, ne-am împrieteni, am putea participa la dezba­teri fructuoase, ne-am organi­za noi programele și de ce n-am spune-o, ne-am și distra.­­ Subscriem acestei idei, continuă Ion Dana, strungar la Uzina Chimică. De­cît să batem bulevardul în orele de răgaz, mai bine ne-am cultiva. Că avem nevoie. De ce să mergem la cofetării, uneori e nevoie și de aceasta, dar nu să ne facem un obicei, cînd am putea foarte bine să adîncim, să consolidăm, anumite cunoș­tințe, despre care, din păcate, avem doar cunoștințe vagi. Eu Sînt muncitor și mă mîndresc cu acest lucru. Altora însă... Sînt categoric împotriva unor părinți care, de dragul odras­lei lor, îl întrețin ca pe un parazit, încălzindu-se cu gîn­­dul, că doar, doar, va ajunge cînd­va la facultate. Cînd se trezesc însă, e tîrziu. „Puiul“ mamii, e deja om în toată fi­rea, dar parazit. Oare mun­cind, nu se poate învăța? Cîte exemple să dau de acest fel? Combat însă cu vehemență o practică, după mine, înve­chită. Sîntem tineri, după cum se știe, tineretului ii este si­nonim visul, cutezanța, exu­beranța. Mulți ar dori să fie piloți, doctori, profesori. Alții doresc să fie muncitori buni, apreciați. Dar... de ce atunci, acestora nu li se acordă cre­dit? Vă dau numai un caz din atîtea altele. Gheorghe Lazăr este un bun muncitor și continuă să persevereze pe a­­ceastă cale. După o prealabilă pregătire, a solicitat să i se ridice categoria de salarizare. Ce credeți că i-a răspuns mai­strul? Pînă la bătrinețe, mai ai încă... Să nu fiu înțeles gre­șit. Nu sunt de partea acelo­ra, care odată ce au absolvit o școală, au pretenția ca so­cietatea să le ofere totul pe tară, dar ei, în schimb, se as­cun­d în dosul unei diplome și fac prea puțin pentru a meri­ta și justifica încrederile ce li s-au acordat. — La noi, avem câteva ca­zuri inverse, interveni în dis­cuție Valentin Surdu, munci­tor la întreprinderea de Pre­fabricate. Sunt și nu numai tineri, care au o pregătire, dar nu pot ocupa posturile ce li se cuvin fiindcă alte persoa­ne au de toate­ cunoștințe, re­lații, „pile“ dacă vreți, dar nu au un lucru esențial: pregăti­rea și capacitatea necesară. Studiind documentele de partid și de stat apărute, sunt convins că aceste licențe vor fi înlăturate. Mai am încă ceva de spus. S-a vorbit aici de o Casă a ti­neretului. In fabrica noastră au fost alocate ceva fonduri pentru un club. Cred că așa ceva s-a mai alocat și la alte fabrici. Ar fi oare o greșeală dacă aceste eforturi materiale ar fi conjugate și s-ar face an­ edificiu îndestulător pe muni­cipiu? — S-au organizat multe șan­tiere ale tineretului, _ ținu sa completeze un alt tinăr din sală, de ce n-am organiza și noi un astfel de șantier pentru construcția Casei de cultură a tineretului?. — Trebuie să dezvoltăm la tineretul nostru dragostea de muncă. Fiecare să înțeleagă că în orice domeniu de acti­vitate este necesar să-și aducă contribuția la dezvoltarea so­cietății noastre. E un citat din recentă expunere a tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, spunea Nicolae Copil, matrițer la E­­lectroceramica. Noi am luptat și vom mai lupta pentru a insufla la tinerii noștri a­­cest simțămînt patriotic. Do­rim însă să fim ajutați. Mă re­fer la cîteva cazuri pe care o să se exemplific. Vasile Sole­­zan a lucrat la noi un timp destul de scurt. Deși nu avea dreptul, a solicitat concediu de odihnă. Pentru ce oare? Fi­rește că nu i s-a acordat. L-a mîniat cu ciurdarul pe sat și a părăsit fabrica. Degea­ba l-am lămurit că greșește. Acum vine după cartea de muncă. Noi suntem­ contra. Dar mai știi ce se poate întîmpla? Alt caz, tînărul Varga, are o ținută pe care o condamnăm. Ion CORDOȘ (Continuare in pag. a lll-a) COLOCVIU CU TINERETUL DESPRE TINEREȚE SI RĂSPUNDERI Probleme actuale privind profilarea și specializarea producției cooperativelor agricole Perfecționarea organizării producției și a muncii în coo­perativele agricole constituie în această etapă una din cele mai importante și actuale pro­bleme de care depinde dez­voltarea și consolidarea con­tinuă a agriculturii noastre cooperatiste. In acest scop pe baza mă­surilor adoptate de conduce­rea partidului privind îmbu­nătățirea organizării, planifi­cării și conducerii agriculturii, a prețioaselor indicații date în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu din noiembrie 1970 au fost întreprinse o serie de acțiuni și în cooperativele a­­gricole din județul nostru. Prin înființarea consiliilor intercooperatiste s-au­­ în­mulțit posibilitățile perfecțio­nării, organizării producției și aplicării unei tehnologii mo­derne caracteristice marii uni­tăți agricole socialiste. Modificările tehnologice de organizare revin ca sarcină directă consiliilor intercoope­ratiste, specialiștilor din uni­tăți, precum și organelor agri­cole județene. Aceasta impune în primul rînd o cunoaștere profundă a problemelor lor, specifice agriculturii coopera­tiste, a experienței izvorîte din practica unităților coope­ratiste și de stat fruntașe, și valorificarea a tot ce există mai bun, mai avansat în agri­cultura noastră. Una din problemele cele mai importante, cu rol hotărîtor în organizarea și exploatarea rațională a producției este profilarea. Prin profilare se urmărește orientarea produc­ției și organizarea acesteia în direcția unui anumit sistem de exploatare agricolă, cu pre­cizarea obiectivelor de produc­ție și a rezultatelor economice spre care se tinde. In condi­țiile de azi, prin profilare se urmărește o dezvoltare a uni­tăților cooperatiste bazată pe principiile concentrării și spe­cializării producției, principii indispensabile unei agriculturi moderne. Realizarea practică a profi­lării trebuie pornită de la condițiile specifice, de la tra­dițiile existente în fiecare uni­tate agricolă, lucru de care trebuie să se țină seama de către specialiștii din cadrul Direcției agricole generale ju­dețene în special la defalcarea sarcinilor de plan pe unități. Este absolut necesar ca la de­finitivarea indicatorilor de plan pe unități să se aibă în vedere lucrarea de profilare întocmită de fiecare unitate și însușită la nivel de județ, în scopul stimulării celor care lu­kig. Ioan POPA, activist al Comitetului județean Cluj al P.C.R. (Continuare în pag. a IlI-a) Peisaj din Delta Fotografia: SZABÖ Tamás CÎNTECELE CUNUNII „Am gătat de secerat Și-aducem cununa-n sat“. Cu o săptămînă în urmă , la rigada din Mica (condusă de on Bonta), iar apoi, cu o zi mai tîrziu — sîmbăta trecută — la cea din Mănăstirea (con­­dusă de Nicolae Suciu, peste hotar, peste miriștile întinse și proaspete, au răsunat cîntecele v eseliei, ca niciodată în ul­­imii ani. Rînduri, rînduri, peste cîmp, secerătorii cu „ce­­erașii“ după ei, în cîntece și frigături, se întorceau veseli •spre sat. Ca un leit­motiv se aude predominant, un cîntec obișnuit aici să vestească iz­­bînda în bătălia recoltei. E limpede ce se urmărește să se știe: „Noi venim / Să vă ves­tim / C-am gătat / De sece­rat / Și-aducem cununa-n sat“. Intr-adevăr, după cum e da­tina în aceste locuri, la înche­ierea secerișului, se­­ aduce cu­nuna-n sat. In fruntea mul­țimii vesele a secerătorilor, un grup de femei, care, din ul­timele fire de holdă au făcut o impunătoare cunună aurie, o dau brigadierului lor, ca simbol al împlinirii datoriei și rodului bogat. Primirea cununii de către brigadier însă, implică și obli­gații. Aluzia din cîntecul se­cerătorilor e clară: „Cununa trebe „udată“ / Cu horincă, nu cu apă“. Și . .. dacă așa o cere tradiția (pentru că la C.A.P. Mica aceasta-i o tra­diție), de ce și ... cum s-ar putea face să n-o „ude“?! Și-o „udă“ ... zi de vară, pî­­nă-n seară“, după cum pe merit li se cuvine, și știu să o facă cei ce sînt harnici! Acestea au știut să fie și pri­mele brigăzi de la confluența Someșurilor care în acest an au pregătit girul pentru deve­nirea­­ în pîine. A treia brigadă de la C.A.P. Mica (cea condusă de Socaci Adam) a încheiat și ea sece­ratul și s-a sărbătorit joi, 29 iulie. Ieri la C.A.P. Mica s-a or­ganizat ultimul ceremonial al aducerii cununii. In cîntecul obișnuit, oamenii au predat cununa brigadierului Pavel Filip. Semnificațiile acestui ul­tim ceremonial de acest fel la C.A.P. Mica sunt multiple. Cîntecul cununii de astăzi re­prezintă și încununarea unei ample bătălii pentru pîine, în­cheierea secerișului în întrea­ga cooperativă, care se situ­ează astfel printre primele din județ. Explozia de bucurie de la Mica e și mai justificată cînd, după treierat, rodul se dove­dește a fi bogat ca niciodată. Cînd s-a mai pomenit în a­­ceste locuri recolte de peste 3 000 kg grîu la ha?! Cîntecul cununii cine ar putea să-l cînte mai frumos decît încununații cu bucuria datoriei făcute și a rodului împlinit?! Cîntecele cununii vor continua în aceste locuri pentru atîtea și atîtea încu­nunări. E. LAZAR-DEJEANU -LA C.A.P. MICA — Combinele in lucru la C.A.P. Răscruci e»; «0+ u»» ^ ^ ■ Un avion de pasageri de tip „Boeing 727“, aparținînd companiei „AII Nippon Air­ways", s-a ciocnit vineri cu un avion cu reacție militar japonez. Avionul de pasageri, care avea 161 de persoane la bord, s-a prăbușit intr-o zonă muntoasă, in apropiere de o­­rașul Shizukuishi, in nordul Japoniei. Potrivit primelor informații, echipele de salvare nu au descoperit nici un su­praviețuitor. Pilotul avionu­lui militar a reușit să se sal­veze, sărind cu parașuta. ■ In lacul de acumulare de la Vidraru al Hidrocentra­lei de pe Argeș au fost dever­sați peste 800 000 puieți de păstrăvi din specia „Curcubeu“ și „Coregan”. De la darea în exploatare a lacului și pînă acum, apele sale au fost populate cu circa 5 000 000 pui de păstrăvi. ■ Corporația chiliană pen­tru dezvoltarea economică (CORFO) — organism guver­namental — a anunțat că gu­vernul Unității Populare pre­gătește trecerea în patrimo­niul statului a minelor de cărbune, eliiminîndu-se astfel în întregime proprietatea par­ticulară în acest sector de ac­tivitate. ■ Acțiunile la Bursa din New York au continuat joi să scadă, pentru a treia zi conse­cutiv, indicele Dow­ Jones (ca­re reflectă poziția principale­lor 30 de firme industriale) înregistrînd un regres de 10,59 puncte. Observatorii leagă e­­voluția bursei de intensificarea mișcării greviste și de recen­tele comunicate defavorabile privind indicatorii economici și bugetul federal date publi­cității de Administrație. IR Consiliul Comandamen­tului Revoluției Algeriene a decretat monopolul de stat a­­supra comerțului exterior al țării. A fost instaurat, de a­­semenea, controlul guverna­mental asupra comerțului cu ridicata din interiorul Algeri­ei. Aceste măsuri au fost a­­doptate în scopul întăririi e­­conomiei naționale.

Next