Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-11-26 / 7790. szám

PAGINA 2 FACHA N­AURUL CENUȘIU" de MIRCEA M­­ALIȚA .„Din pricina ritmului viu al prefacerilor actuale, nimic nu se întilnește mai des în ziua de azi ca încercarea de a răs­punde la chestionarul deveni­rii omului și a societății“ — încercare căreia îi răspunde competent, convingător și-n­­tr-o aleasă ținută artistică cartea lui Mircea Malița. Optind pentru eseu — gen literar sintetic, de o sporită actualitate — autorul asigură expunerilor sale un Caracter oral, direct, care ajută îmbi­nării armonioase a ideilor în exprimări exacte, clare. Cele șase secțiuni ale cărții se ar­ticulează . Intr-un tot unitar, fiecare din ele împlinindu-și sensurile prin lectura atentă, analogică, a celorlalte. Bazindu-se pe un riguros sistem de gîndire și dotat cu­ un nuanțat simț al viitorului, Mircea Malița ne apare ca un fin seismograf al zbuciumatu­lui nostru sfîr­­șit de secol,­— teren al unor transformări ra­dicale, fără pre­cedent,­­ mai a­­les atunci cînd ele se mani­festă în domeniul atît de sen­sibil al gîndirii umane, încercînd să surprindă „cum se naște viitorul din prezent“, autorul eseurilor­­ de care ne ocupăm se oprește în primă secțiune a cărții la trăsăturile devenite definitorii, pentru gîndirea modernă — care ne ajută­ sa imaginăm omul vii­torului. în primul rind ea are un­ caracter practic, esența ei con­­­stind în orientarea spre­ ac­țiune; e vorba de o acțiujog , eficientă, care transformă un obiect exterior în conformita­te cu un țel bine precizat. Gîn­direa practică, remarcă auto­rul, conține principiul­ activi­tății, respingind dezinteresa­rea, scepticismul. Gîndirea modernă este în același timp o gîndire globală, ceea ce confirmă postulatul, dialecticii, postulatul inter­ac­­­țiuinii universale.. Interesantă ni se pare observația autoru­lui, care deduce logic. ...Mo­­mentul­ cînd gîndirea modernă, se proclamă „globală“, prevă­­zînd­ lucrurile în înlănțuire și mișcare, aduce un omagiu ma­terialismului dialectic“. Des­cifrăm aici superioritatea unui sistem, de gîndire căruia Tim­purile Moderne ii certifică vic­toria. Caracterul probabilistic aju­tă gîndirii moderne să se eli­bereze de Sub dominația ha­zardului, a fatalității și să elu­­­cideze tem­­e­­­ndt­uaie-ale dev­ éfe­­nirii oricetu­rii.. ■ . Complexitatea ei este dată;• și" de caracterul1 m­odelător’ca­­­re, dezvăluindu-i resurse noi de inventivitate creatoare, o ajută să elaboreze modele di­namice, eficiente proiecte ser­vind în egală măsură cunoaș­terea și acțiunea. Gîndirea modernă este ge­neratoare de idei, iar aceste idei, dinamizate de fluxul transformărilor impetuoase din timpurile noastre, au o puternică orientare spre­ acțiu­ne, fiind declanșate de impe­rativul maximei eficiențe. Astăzi, nostalgia erudiției prisosește: gîndirea modernă este și nu poate fi decit eco­­nomă. operatoare, se­ apropie timpul cind memoriile socie­tăților vor fi electronizate. .....In loc de magazie, min­tea a devenit dispecer... In formula optimală intră azi se­lecția severă a datelor­ funda­mentale și deținerea cheii de acces la surse“. ■Să ne întrebăm și noi, îm­preună cu­ autorul lucrării,­ dacă nu se urmează aceeași cale cu cea a producției mo­derne care se automatizea­ză?!... Analogia se impune, dar numai parțial, pentru că ideile — focarele oricăror suc­cese tehnice — nu vor putea fi automatizate niciodată; ră­­min inestimabilul avantaj al omului in fața celei mai per­fecționate mașini electronice. Manifesta preocupare­a lui Mircea Malița pentru integra­rea in sistem a oricărei pro­bleme dezbătute ni se pare exemplificată și de tratarea caracterului pluridisciplinar al gîndirii moderne. Nimic nu este judecat izolat, fragmen­­taritatea eseurilor nezdrunci­­nind o clipă coerența și echi­librul de structură al­ cărții Am, remarcat încă de la în­ceputul cronicii noastre un penetrant simț al viitorului, care marchează receptivitatea, inteligența și personalitatea autorului. Vorbind despre ca­racterul prospectiv al gîndirii moderne, iar intr-o altă sec­țiune, a cărții pledînd pentru o știință a prospectivei, M. Malița forțează Viitorul să-și contureze hotarele, desprin­­zîndu-le­­ de cețuri și mistere. Viziunea prospectivă a Dom­niei sale se constituie­ logic din înțelegerea dialectică, nuan­țată și detaliată a prezentului — timp al unor transformări profunde, generatoare de fe­cunde acțiuni umane­ . Gîn­­direa ■ s-a așezat cu fața spre viitor și a devenit prospec­tivă .­ Prezentul este deter­minat și închis. Viitorul dă sentimentul libertății și al op­țiunii“. . Cu o mare capacitate de devoalare a e­­sențelor, auto­rul face dife­rența între pla­nificare și per­spectivă, subli­niind constant caracterul prac­tic al cercetării prospective, care urmărește să modifice societatea în planuri cât mai lungi de acțiune, având în ve­dere legile deja descifrate ale istoriei. Sensul major, utilitar al căr­ții, care ne face sa vorbim de actualitatea sa, e dat de per­manenta legătură pe care Mir­cea Malița o stabilește între expunerea teoretică și exem­plu« viu. ’ Selectat critic, dina­­mizant,­­de fertilă rezonanță f­inantică„f­ul““ din cele mai di­verse 4 sfere de activitate u­­mană. Autorul îmbogățește tabloul gîndirii moderne cu interesan­te și subtile dizertații despre optimismul, laicitatea, educa­­bilitatea acestui prețios și inepuizabil „aur cenușiu“. Glosele despre inteligență, ca și capitolul final al cărții — care­ sub forma discursului vi­zează probleme diverse: pasiu­nea;*, ireparabilul ■: timp, biro­­cratisi­Wiî;1 civilizația:­ «inteli­­gen­ța mîiifilor'"—: sunt mobili­zate de autor intr-o confrun­tare organică cu realitatea. Omenirea tinde să-și socia­lizeze inteligența, să­ și-o or­ganizeze în vederea soluționă­rii­­ marilor ei probleme (ges­tiunea modernă). Creația de­vine un­­ mecanism de optimi­zat timpul în vederea realiză­rii unor obiective bine preci­­zate CMe­­ acționează la o anu­mită temperatură , emoțională iradiată­­ de­ pasiune, autorul pledează însuflețit, cu argu­­­mente noi, reușind reabilitarea — din perspectiva timpurilor noastre — a acestui termen vechi. Ceea ce impresionează în scrisul lui Mircea . Malița, ca­re pe linia unor filiații spiri­tuale se intilnește cu cel al lui Mihai Ralea,­ este puterea de strunire, de organizare și fundamentare a ideilor. Lectu­ra acestei cărți e vie, dinami­­zantă, invitînd nu numai la meditație dar și la acțiune. Gabriela STOICA țina din marile mărturii ale trecutului istoric al patriei: Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân Fotografia: M. EMIL SIMPOZIONUL „UHNOPATII U TMUDINE IN UNI­TATILE DE CREȘTERE DE TIP INDUSTRIAL” Multiplele manifestări științifice de la Fa­cultatea de medicină veterinară­ din Cluj se îmbogățesc cu simpozionul „Tehnopatii la tau­rine in unitățile de creștere de tip industrial“, ce va avea loc în aula Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“din Cluj, în zilele de 26 și 27 noiembrie a.c. Insumînd peste 60 de lu­crări — ce aparțin colectivelor de cercetare din cadrul facultăților de medicină veterinară din București, Timișoara și Cluj, ale Inspec­toratelor sanitar-veterinare din Tg. Mureș, Bacău, Brașov, Galați, Ilfov, precum și din cadrul întreprinderii agricole de stat Sibiu și Complexului „30 Decembrie“ București — simpozionul își propune dezbateri și elucidări referitoare la complexitatea tehnopatiilor la taurine, prezentînd o importanță tot mai pre­santă paralel cu dezvoltarea complexelor de creștere de tip industrial în cadrul speciei amintite. ■ h > La început de drum, gândurile și dorințele organizatorilor se îndreaptă spre descoperirea Utilității practice, schimbul de experiență, in­formarea reciprocă și unirea potențialului de cercetare din toate institutele specializate sau,­­locuri de producție din țară, tinzînd, în per­spectivă, spre saltul calitativ în cercetările din acest domeniu. Considerind organizarea simpozionului de către Facultatea de medicină veterinară din Cluj și de Societatea de medicină veteri­nară. Filiala Cluj, ca o inițiativă lăudabilă, ce răspunde imperativului legării cercetării științifice de producție, sperăm că acest prim simpozion național pe această temă, găzduit de Cluj, va adăuga concluzii prețioase pentru cercetarea și practica zootehnică de tip in­dustrial. Dr. Claudiu LISOVSCHI-CHELEȘANU ORAȘUL Oricum, ne-am gîndi, ori­unde am merge și oricîte am vedea, va trebui să recunoaș­tem că numai de orașul a­­cesta ne leagă o puternică și de neînlăturat vrajă. O sim­țim în succesiunea anotimpu­rilor, ru­ptică, ,implacabilă, întotdeauna, previzibilă,, dar mereu irepetabilă. " Ele îl proiectează in noi ca pe frin­­turi de efigie, intr-o viziune caleidoscopică, de multe ori leit cu ceea ce așteptam, dar, de cele mai multe ori, sur­prinzătoare. In cohorte săl­batice de frunze, moarte și rătăcite, in momentele de delirante izbucniri ale mu­gurilor cruzi, în triste, ne­­sfirșite seri de ierni baco­­viene, sau în încinse veri, fierbinți, ca răsuflarea vul­canilor, întotdeauna și mereu sîntem sclavii voluntari ai a­­cestui­ oraș, iremediabil în­cătușați prin lanțurile me­moriei și­ ale sufletului. Cunoaștem in alte părți o­­rașe cu străzi mai largi și clădiri mai impunătoare, o­­rașe care respiră prin parcuri mai vaste și se răsfață pe plaiuri mai miri­fice. Pe străzile acestui oraș, însă, au pășit cei dragi și-n trasele lui au­ trăit, au creat și­ au n­emuriti­, mulți dintre, cea c­e ne-au,dăruit, gîraboțul binelui, frumosului, adevăru­lui. Prin parcurile acestui oraș mai stăruie umbrele castanilor palmați sub care ne-am destăinuit primele iu­biri și-n preajma lui, în locuri cu iz de vint de apus Și de ape • desavîrșite, ne-am făurit­­ visele tinereții. De cite ori mă întorc din așteptatele plecări simt, de undeva de departe, apropie­rea acestui oraș și, regăsin­­du-l, cu reculegere îngenun­chez un mine ca-n­­ față unui Pămînt al Făgăduințe­i, Dorin ALMĂȘAN Clujul a îmbrăcat mantia iernii Fotografia: R. NEGREA ! cronica marunta . La sursa existentă de apă din Mi­hai Viteazul, zile­le trecute au început lucrări de îmbogățire a pînzei frea­tice, în scopul îmbunătățirii alimentării cu apă a orașelor Turda și Cîmpia Turzii. Lu­crările vor fi gata spre fine­le lunii decembrie. ■ începînd cu data de 1 ianuarie, traseele servite de X.O.T.C. în afara Clujului vor fi preluate de către Autobaza pentru călători Cluj. Ar fi bi­ne ca organele locale de stat din Florești, Baciu, Apahida, Chinteni să ia legătura de pe acum cu Autobaza pentru că­lători în scopul fixării ore­lor de circulație și stabilirea unor măsuri menite să asigu­re un transport bun al călă­torilor.­­ Pe strada Dragalina din Cluj, la capătul pasarelei de peste Someș, a apărut o gră­madă de gunoi, care crește de la zi la zi. Locuitorii din îm­prejurimi sunt „hotărîți“ să pună „sare“ pe grămada de gunoi ca să nu se... altereze. Aceasta, în cazul în care nu va fi transportat de către­­ cei ce au obligația s-o facă. . . în ziua de 22 noiembrie, cursa I.T.A. care trebuia să plece la Bistrița în ora 6 di­mineața, a plecat cu o oră in­­tîrziere. De ce oare? ■ Arkadi Mihai, șeful sec­ției S.M.A. din Ocna Dej, a fost amendat de către orga­nele p.c.i. pentru că n-a luat măsuri pentru izolarea sobe­lor de încălzit și a coșurilor de evacuare a fumului, pentru că a admis foc deschis în a­­propierea depozitului de com­bustibil și pentru alte abateri de la regulile p.c.i. ■ Deși nu avea drept de control, Andrei Resmüres de la cooperativa de consum „Potaisa“ din Turda,, „contro­la“ mereu unitatea de desfa­cere din Călărași. Curios lu­cru, găsea totul „în regulă“, cînd, de fapt, la respectiva u­­nitate erau... nereguli cu ca­rul. Sîntem curioși ce măsuri a luat conducerea cooperativei împotriva salariatului care-și aroga „drepturi“ pe care nu le avea. 81 în satul Gheorgheni au început în toamna anului 1970 lucrările de construcție a u­­nei școli cu șase săli de clasă și anexe. Construcția este gata, sălile de clasă tencuite, dar nu pot fi încă folosite. N-au sobe, iar I.O.G.C.C. s-a mulțumit să trimită la fața locului un sobor, care a ple­cat precum a venit.­­ La secția de ziare a în­treprinderii poligrafice din Cluj grupul social și instala­țiile sanitare, date în folosin­ță abia cu trei ani în urmă, se află într-un mare grad de degradare. Oare cînd va lua conducerea întreprinderii mă­suri de reparație a grupului social și a instalațiilor sani­tare? Sperăm să aflăm, cu­rm­d, răspunsul dorit. ■ în Piața Mihai Viteazul din Cluj. I.A.S. are o ghere­tă pentru desfacerea de păsări vii. Vinzătorul condiționează însă vînzarea de pui de... cumpărarea de găini. Cu ce drept? Regulile comerciale interzic condiționările. 81 Un tînăr ne-a sesizat că în ziua de­ 21 noiembrie, pe la ora 17,40, a intrat la bufe­tul „Expres“ din­ Piața Liber­tății din Cluj să bea o sticlă de Fru­cola, dar că n-a avut cine să-l servească. Să-l cre­dem pe reclamant? Ne vine greu. Pentru că, pînă la urmă, sesizarea este semnată de •rei... indescifrabili, care mi-și dau adresele. De ce? O lucrare utilă croitorilor Din inițiativa Uniunii jude­țene Cluj a cooperativelor meșteșugărești, a fost r­e­dac­­­tată lucrarea „Metode de croi pentru confecții-bărbați,­­in­. .1971“, utilă perfecționării maiștrilor croitori, a tehnicie­nilor de specialitate din ca­drul­ cooperativelor. Lucrarea își justifică utili­tatea prin faptul că prezintă metode moderne de croi apli­cate pe baza unor recente studii publicate în revistele „Rundschau“, editată de In­stitutul de croi și modă din München, „L’Home“, editată de Academia internațională de croi din Paris etc. Noile metode de croi pre­zintă,­ spre deosebire de altele ,practicate pînă acum, avan­tajul ca necesita un număr mai mic de măsuri. .Lucrarea —­ redactată de Constantin­­ Oros —de la­ U.J.C.M. Cluj — mai cuprin­de și indicații privind modul de prelucrare a­­ tiparelor și importanța acestor operații pentru obținerea cu mai mare precizie a unor confecții reu­șite. Fără îndoială, lucrarea își va dovedi utilitatea în apli­carea pe scară largă a unor metode de eroi moderne, în perfecționarea profesională a specialiștilor din acest do­meniu. ( Din jurnalul ofițerului de servicii­") DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE MILIȚIE VA FI ÎNCADRAT... în timp ce un troleibuz o­­prise pe strada 30 Decembrie datorită unei defecțiuni și șoferul o remedia, cineva a urcat în vagon și cu iuțeala caracteristică hoțului a furat o haină și o scurtă de fîș. Dar, cu aceeași operativitate, hoțul a fost prins și identi­ficat — este Molnar Mihail Carol, din Cluj, str. Donath nr. 54, electrician de meserie dar neîncadrat în cîmpul muncii. Va fi în schimb în­cadrat acum într-un articol din codul penal. UN NOU MANDAT Un alt furt a unei haine de piele, inel de aur și acte de identitate a fost comis în tre­nul personal 4006 în stația Dej. La scurt timp hoțul a fost identificat în persoana lui Băbuț Dumitru din satul Prisoc, județul Satu Mare, a­­vînd în activ mai multe con­damnări și șapte mandate de executarea pedepsei contra­venționale pentru călătorii clandestine pe C.F.R. CU MAȘINA ÎNTREPRINDERII Biriș Valentin, conducător auto la. Fabrica de porțelan Cluj fiind sub­­ influența băuturilor alcoolice și folo­sind autoturismul 31-C1-604, proprietate a întreprinderii unde era angajat, în scopuri personale, s-a răsturnat pe drumul județean Cluj — Pan­­ticeu. Au fost transportați la spital, fiind grav accidentați, trei cetățeni care se aflau în au­­­toturism. agenda * CALENDAR 26 NOIEMBRIE Soarele răsare 7,25, apu­ne 16,40. ROMÂNIA: 1885 — A murit , poetul Grigore Ale­­xandrescu (n. 22.11.1810). 1906 — S-a născut Nicolae Cristea, militant al mișcării muncitorești din țara­, m­oas­­­tră, erou al luptei împotri­va fascismului (m. 1943). 1938 — A murit Nicolae Bucur, militant al P.C.R. și al mișcării muncitorești din țara noastră (n. 1906); CI­PRU: 1926 — A fost con­stituit Partidul Progresist al Cartienilor Muncii, A.R.E.S.; R. P. MONGOLĂ: 1924 — Proclamarea republicii și a­­doptarea primei Constituții. Sărbătoare națională; PO­LONIA: 1855 — A murit poetul Adam Mickiewicz (n. 1798); INTERNAȚIONALE: A fost creată Federația In­ternațională a Femeilor De­mocrate (F.D.I.F.). * TV 18,00 — Deschiderea emi­siunii — Căminul —­ OD 8 contra OS 2. 18,50 — Lumea copiilor — Povestea bătrînului cedru. 19,10 — Tragerea Loto. 19,20 — 1001 de seri. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20­ 00 — Cronica politică internă de Eugen Mândric. 20­15 — Intermezzo muzi­cal cu orchestra Valențiu Grigorescu, Solist Ion Ul­­meanu. 20­15 — Film artistic. Ne­murire. O producție a stu­diourilor Albania Nouă 1970. Regia Viktor Ghika. 22.05 — Panoramic știin­țific. — Noutăți științifice din lumea întreagă prezen­tate de Andrei Bacalu și Dumitru Cucu. 22.3.5 — Telejurnalul de noapte. * OPERA Opera Română Cluj (20­00)­ LACUL LEBEDE­LOR. Abonamentul S 4, RADIO Programul Studioului Cluj VINERI, 26 noiembrie, 17,45 — Deschiderea emi­siunii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi. 18,00 — Unda preferin­țelor — muzică populară cerută de ascultători­. 18,25 — Radiosimpozion: Cincina­lul 1971—1975 (I). Participă Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., prof. univ. Aurel Negucioiu, conf. univ. C. Olah și conf. Univ. Ludovic Rațiu; 18,45 — Pagini cora­le din opere; 19,10 — Emi­siune literară, versuri de Letay Lajos; 19,18 — Sport. SIMBATA, 27 noiembrie: 6,00 — Unda preferințelor muzică populară cerută de ascultători. * FILME TABLA VISELOR, film polonez — Arta. RITMURI SPANIOLE, film spaniol — Republica. EXPLOZIE IN MUNȚI, film iugoslav. La ora 9,30 FILME PENTRU COPII — Timpuri noi. DOUA VIEȚI, film sovie­tic, seriile I și II, orele 9; 12,30; 16; 19,30 — Muncito­resc. PREȚUL PUTERII, cine­mascop, film italian — Vic­toria. SPLENDOARE ÎN IAR­BĂ, film american (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) —23 August RĂPIREA FECIOARE­LOR, cinemascop, film ro­mânesc — Steaua roșie. *MUZEE Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. (Luni și marți închis). Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23 11—18. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21, închis pentru reorganizare.­­ Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Gradi­na botanică ale Universită­ții „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, zilnic în­tre 8—19. Serele deschise zilnic de la 9—13 și 15—19. REGIONALA DE CĂ FERATE CLUJ Piața Victoriei nr. 17 Angajează prin transfer sau prin Oficiul forței de muncă SGU un mecanic specialist un electromecanic pentru întreținerea și repararea mașinilor de scris, de calculat și a 2 mașini electrocontabile „WANDERER“. Salarizarea conform legislației în vigoare. Informații se pot lua la telefonul 1­60-60, interior 210 sau 224. (6289) NU UIT­AȚI! . La 27 noiembrie a.c., în Complexul „Melody“, I.A.P. Someșul, in colaborare cu ÎNTREPRINDEREA DE IN­DUSTRIALIZARE A CĂRNII CLUJ, organizează O MARE EXPOZIȚIE DE ARTĂ CULINARĂ ȘI DE PRODUSE DIN CARNE­ cu­vînzare își vor prezenta preparatele cei mai buni bucătari și specialiști, expoziția reprezentînd și un concurs de artă culinară. h pierdeți această ocazie, la care va invităm să participați. Deschiderea expoziției este programată la ora 10. (6288) ATENȚIUNE! Cooperativa „TRICOTAJUL“ CLUJ vă stă la dispoziție și execută, atît pentru populație cit și pentru instituții și întreprinderi, curățit chimic, spălat și vopsit, în ter­mene de 24 ORE, 3 ZILE — în regim de urgență — și 8 ZILE — termen normal. Garantăm servirea de calitate superioară, ținind cont de utilajele moderne cu care lucrăm., De asemenea, rugam diferitela noastră sa se prezin­te în termenele fixate pentru ridicarea obiectelor date la curățat, vopsit, spălat. Cooperativa noastră execută, de asemenea, tricotaje la comandă pentru femei, copii și bărbați, după cele mai moderne reviste de modă. Pentru „LUNA CADOURILOR" dispunem în centrele de comandă de un sortiment bogat de tricotaje pen­tru cadouri. ADRESAȚI-VA CU ÎNCREDERE CENTRELOR NOASTRE DE COMANDĂ. A­ .V (6287) AUTOBAZA TURDA Anunță publicul călător că abonamentele lunare și cele cu 4 călătorii se eliberează pînă la data de 25 a lunii pentru luna următoare. S-a pus in circulație un autobuz pe ruta Cluj—Deva, cu plecarea din Cluj la ora 6,15, iar întoarcerea din Deva, ora 15,15. (6285) COOPERATIVA „ARTA DECORATIVĂ“ CSEI str. Șt. O. Iosif nr. 1-3 ANGAJEAZĂ, prin transfer sau Oficiul forței de muncă;­­ TÎMPLARI LA STRUNJIT (angajămi pe bază de contract) cu domiciliul în municipiul Cluj și localitățile vecine. Relații suplimentare la telefon 1-26-56, (6278) MICA PUBLICITATE 81 Vînd vană. Strada Hor­ticultorilor 22. (6324) P Vînd Boilor (încălzitor apă, instantaneu). 6 Martie 15, demisol. (6323) P De vînzare, urgent, casă familiară, ocupabilă. Strada Teleorman 38. (6312) 81 Vînd sobă de gătit, e­­mailată, nouă, ultramodernă. Mureșului 8. (6320) 81 Tînără pereche caută cameră în cartierul Gheor­gheni. Telefon 1­ 27-33. Solo­­maier. (6316) ■ Student, caut coleg ca­meră. Informații: Piața Mihai Viteazul 11, bloc cinema Re­publica, scara II, etaj VI a­­partament 61. (6321) B Cumpăr vulpe polară. Vînd dulap stejar.­­Telefon 3­ 10-21." (6205) ) Declar nule carnet și le­gitimație student pe numele Olteanu loan. (6336) Bl Cu adîncă durere anun­țăm încetarea din viață, după o lungă suferință, a neuita­tului nostru soț, tată și bunic CHIOREAN VASILE, în vîrstă de 74 ani, pensionar Inmormîntarea va avea loc vineri, 26 noiembrie 1971, ora 14,30, de la capela Cimitiru­lui Mănăștur. Familia îndurerată (6337).

Next