Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-10-28 / 7765. szám
proletari DIN TOATE TARILE, uniti-va ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Profunde schimbări cantitative si calitative in structura economiei românești , în eîfbitialuî pe care l-am început, 400.000 de persoane vor fi atrase pentru a lucra In diverse sectoare economice, In primul rând în industrie. Este una din cele mai importante schimbări în structura forței de muncă, deoarece scăderea ponderii populației ocupate în alte sectoare are influență directă asupra creșterii productivității muncii sociale și a venitului național, ■p este posibilă această deplasare a forței de muncă datorită puternicei dezvoltări a industriei. Sporirea continuă a numărului de tractoare, utilaje agricole și instalații, a înlocuit în mare măsură munca manuală, în acest fel s-au creat disponibilități de forță de muncă care se deplasează cu precădere spre industrie, care prin dezvoltarea sa a creat noi locuri de muncă. Iată deci dubla contribuție a industriei la accelerarea deplasării forței de muncă dintr-o ramură în care productivitatea este mai mică (agricultura), spre ramura în care datorită extinderii._In, foarte mică măsură a mecanizării și automatizării progresul tehnic are cel mai larg cîmp de aplicare, productivitatea este mult superioară (industrie, construcții). în anii care vor urma actualului cincinal vom #1 martori ai continuării acestei tendințe care, de altfel, se remarcă dacă nu în toate, oricum în marea majoritate a țărilor lumii. Revoluția tehnicoștiințifică, care își pune o puternică amprentă pe dezvoltarea economică a țării noastre, face ca necesarul de forță de muncă să se reducă continuu în agricultură. Surplusul deplasîndu-se spre sectoarele în care nevoia socială le impune. Dacă urmărim: în continuare evoluția pe ramuri și subramuri ale producției industriale vom constata și aici modificări structurale de majoră importanță. Ele dovedesc odată în plus că structura economică a țării noastre se transformă accelerat într-o structură modernă capabilă în aceeaș măsură să asimileze și să genereze progres tehnic de ultimă oră. Analizînd și comparând ritmurile de creștere a producției din principalele ramuri și subramuri industriale, vom constata schimbări structurale care deși la prima vedere par doar cantitative ele sunt, nu greșim dacă o spunem, în mare măsură calitative. Citim cifre care ne arată că industria chimică și construcțiile de mașini vor cunoaște cele mai înalte ritmuri de dezvoltare. Prin aceasta, implicit, va crește ponderea acestor ramuri în întreaga producție industrială.Se știe că aceste făinuri valorifică în cel mai înalt grad materiile prime, că aici se consumă munca de cea mai înaltă calificare, că aceste ramuri sunt cele mai sensibile, la progresul tehnic, ne putem da seama de aportul lor la sporirea venitului național. Iar dacă mai adăugăm că industria constructoare de mașini face parte din promotorii de bază ai progresului tehnic, afirmația de mai sus se întărește. Continuîndu-se analiza vom vedea că și industria constructoare de mașini, în structura ei internă, cunoaște modificări, mutațiile făcindu-se spre ramurile sau subramurile de vîrf, ramuri care contribuie în cea mai mare măsură la promovarea progresului tehnic în întreaga economie. Să luăm cîteva exemple. Producția de mașini unelte pentru așchierea metalelor va crește de 3,1 ori, a industriei electrotehnice și electrice de 2,2 ori In acest cincinal, din care producția industriei electronice e de 2,7 ori. Vom constata apoi, că în cadrul industriei electronice cea mai mare creștere o va cunoaște producția de aparate electrice de măsură și control, mijloace de automatizare și ale tehnicii de calcul «—. de 3,3 ori, în industria chimică creșteri superioare mediei pe ramură vor cunoaște cauciucul, masele plastice etc. Modificările din structura economiei noastre, atit prin deplasările din agricultură spre industrie, cît mai ales în interiorul industriei , constituie una din căile importante ale sporirii eficienței economice, de creștere a venitului național, de ridicarea bunăstării întregului popor. Desigur că aceste modificări structurale au numeroase alte implicații economice și sociale (ridicarea nivelului de pregătire profesional, a gradului de cultură In general etc.) asupra cărora nu insistăm. Notăm doar în încheiere, că ridicînd nivelul tehnic al producției putem să ne încadrăm mai bine In diviziunea internațională a muncii, să participăm mai eficient la circuitul economic mondial. Ion GOIA MCM MU) A INDUSTRIEI SOCIALISTE VA SPORI ÎNTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE IMS LA SUTĂ FABRICA DJ SUCIM TURDA LA VIRSTA In ziua de 3 octombrie 1971 — FABRICA DE STICLĂRIE TURDA — a împlinit 50 DE AnI DE EXISTENȚĂ — perioadă de importante realizări ale generațiilor de muncitori, care se înscrie cu litere de aur în istoria acestei unități economice, producătoare de bunuri de consum. Fabrica a fost fondată cu un capital de 14 milioane lei, Banca Centrală pentru Industrie și Comerț din Cluj, principala fondatoare, deținînd 85 la sută din totalul acțiunilor și cu aceasta controlul asupra întregii activități a întreprinderii. Investirea acestui capital a fost determinată de condițiile locale foarte prielnice pentru dezvoltarea acestei industrii: baza de materii prime, folosirea gazelor drept combustibil, precum și forțe de muncă disponibile în mediul rural apropiat. Fabrica a intrat în probe tehnologice în august 1922, pentru ca în septembrie al aceluiași an să dea și producție. Timpul scurt în care s-a construit și dat în funcțiune fabrica a fost determinat de cererea mare de articole de sticlărie pe piața internă și externă. Profiturile obținute au determinat pe proprietarii fabricii ca în scopul sporirii producției să facă noi investiții de capital și să mărească numărul muncitorilor prin recrutarea lor din oraș și satele din împrejurimi, dat fiind faptul că majoritatea sticlarilor erau cetățeni străini, veniți în țară [e bază de pașapoarte. In anul 1927 existau trei cuptoare de topit în care se fabricau butelii din sticlă verde, articole suflate și presate, pentru menaj cu o gamă redusă de sortimente. Pentru a stimula preocuparea sticlarilor specialiști, direcțiunea fabricii a hotărît o recompensă de 10.000 lei aceluia care va pregăti un meseriaș sticlar dintre cei recrutat pe plan local. În vederea intensificării acestei activități de pregătire a cadrelor, în anul 1936 conducerea fabricii a luat inițiativa înființării unei școli de meserii. Producția înregistrează mari creșteri, pînă în anul 1929, cînd încep să se facă simțite efectele crizei economice. Chiar din primii ani de existență sticlarii cer sporirea salariilor, încheierea contractelor colective, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de locuit. Datorită poziției lor hotărîte, organizați în sindicat, în ziua de 29 mai 1924 aceștia obțin prima victorie: încheierea contractului colectiv pe timp de un an, în baza căruia reușesc să-și asigure un spor de salar de 20—30 în sută. In anul 1926 sticlarii mai obțin cu ocazia încheierii contractului colectiv constituirea unui fond de ajutoare In caz de boală, în care muncitorii trebuiau să contribuie cu 6 lei săptămînal, iar fabrica cu o cotă lunară de 250 lei. Succesele obținute de vistierari au fost posibile datorită îndrumării permanente și ajutorului primit din partea organizației regionale și locale a Partidului Comunist Român. In perioada ce a urmat după criza economică, inclusiv perioada celui de al II-lea război mondial, producția înregistrează noi creșteri și bineînțeles, sporirea considerabilă a profiturilor capitaliste. Primii 4 ani după Eliberare au fost pe drept cuvînt ani de fapte pline de eroism alestic- Ing. TENȚU Gheorghe, directorul Fabricii de sticlărie Turda (Continuare în pag. a lll-a) SEMICENTENAR Anul XXVII Nr. 7765 • Joi 28 octombrie 1971 • 4 pagini 30 bani PRIMIREA DE CĂTRE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A DELEGAȚIEI PARTIDULUI DEMOCRAT DIN GUINEEA Miercuri după-ammiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist român, a primit delegația Partidului Democrat din Guineea formată din tovarășii Toure Mohamed Lamine, membru al Comitetului Central al Partidului Democrat din Guineea, ministrul minelor, industriei și energiei, Șeful delegației, Diakize Mamady, membru al C. C. al P.D.G., secretar al organizației de partid din Conakry, Sylla Lancine, membru al C.C. al P.D.G., secretar al Confederației Naționale a Muncitorilor din Guineea, Lake Kadiatou, membră a Consiliului Național al Tineretului Revoluționar din Guineea. Au participat tovarășii Vasile Patitineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul minelor, petrolului și geologiei, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In cursul convorbirii, care a avut loc într-o atmosferă cordială, prietenească, au fost examinate probleme de interes mutual privind raporturile dintre cele două partide și țări, precum și unele aspecte ale situației internaționale actuale, ale luptei popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului și neocolonialismului, pentru libertate și independență națională, democrație, progres social și pace. Cu acest prilej, au fost evocate rezultatele pozitive ale reporturilor de solidaritate și colaborare prietenească, multilaterală dintre cele două popoare și state, întemeiate pe principiile respectării independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc. S-a reafirmat, totodată, părerea comună că este necesar ca și pe viitor să se extindă și să se diversifice relațiile bilaterale, pe plan politic, economic, tehnico-științific și cultural, în interesul celor două popoare, al cauzei unității forțelor revoluționare și progresiste de pretutindeni. Șantierul 1 Tarnița NONEUL VASILE RODINA RECONSTITUIE ETAPA INCEPUTORLOR în corpul barajului de la Tarnița se toarnă betonul. E un fapt care delimitează simbolic etapa începuturilor de etapa perspectivelor, evident clare, precise, certe și mai ales foarte apropiate în timp, îl rugăm pe tânărul inginer Vasile Rodina — la 26 de ani este investit cu marea răspundere socială de a conduce Lotul barajului și centralei Tarnița — să reconstituie pentru cititorii „Făcliei“ etapa începuturilor. Omul nu ezită nici o clipă. Știe pe de rost tot ceea ce s-a făcut, după cum știe pe de rost tot ceea ce se va face pînă la tăierea panglicii inaugurale. — Ce eveniment a deschis etapa începuturilor, mai bine zis a principalelor lucrări pregătitoare pentru turnarea betonului in baraj? — Atacarea, la 1 aprilie și 1970, a galeriei de deviere a Someșului Cald. Această galerie a fost terminată în noiembrie, iar devierea Someșului Cald a avut loc la 1 decembrie, același an. Lucrarea a fost executată pe două fronturi de străpungere de vestita brigadă de mineri a lui Augustin Duruș. Ei au înaintat în subteran 235 de metri și au dislocat peste 4 000 de metri cubi de stîncă. La priza Someșului Cald în galerie a fost construit un batardou de beton înalt de 19 metri. — Au urmat escavațiile... — Da, la sfîrșitul lunii mai 1970 au început escavațiile de pregătire a încastrării barajului în cei doi versanți stîncoși, iar după devierea Someșului Cald — cele de adîncire a fundației. In total din spațiul în care se va înălța barajul au fost escavați și evacuați 62 000 de metri cubi de rocă ultradură. A fost un efort uriaș, care a supus la grele încercări brigada de mineri de suprafață (escavatoriști și betoniști) a maistrului Petre Toșa. — Escavațiile speciale pentru fundațiile — platforme ale uriașelor macarale, care domină defileul, cind au fost executate? — Aceste escavații au intrat în operă la începutul anului 1971, iar fundațiile-platforme au fost gata la 1 august Macaralele-turn KBGS au o ma I.udlan SAMBOAN (Continuare In pag. a lll a) ȘEDINȚA DE ACTIV A COMITETELOR JUDEȚEAN ȘI MUNICIPAL ALE FEMEILOR In cursul dimineții de ieri a avut loc, în sala mare a Consiliului popular județean, ședința de activ a comitetelor județean și municipal ale femeilor. La lucrările activului au luat parte tov. Constantin Crișan, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., tov. loan Florișca, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., tov. loan Mărgineanu, secretar al Consiliului județean al sindicatelor, membre ,ale comitetelor județean și municipal ale femeilor, ale birourilor comitetelor municipale și orășenești, președinte și vicepreședinte cu probleme culturale din comitetele comunale și din circumscripțiile electorale din municipiul Cluj, membre ale comisiilor pe probleme. La primul punct al ordinei de zi, tov. Aurelia Dănilă, președinta Comitetului Județean al femeilor, a prezentat informarea, privind activitatea politică și cultural-educativă desfășurată în rândul femeilor, sarcinile ce revin comitetelor și comisiilor de femei din măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la propunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, privind îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist—leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. In luările de cuvînt, participantele s-au referit pe larg la rezultatele valoroase doblndite plnă în prezent, la neajunsurile ce se mai manifestă uneori in activitatea desfăurată, s-au oprit, cu simțul de răspundere cuvenit, asupra sarcinilor de viitor ce se impun a fi îndeplinite exemplar. După încheierea discuțiilor s-a trecut la adoptarea planului de măsuri al comitetelor județean și municipal ale femeilor. în cuvîntul său, tovarășul Constantin Crișanu, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., a reliefat cele mai semnificative izbînzi realizate în activitatea lor de femeile din cuprinsul județului nostru, a stăruit asupra măsurilor ce se impun pentru ca deficiențele ce mai există să fie eliminate și în viitor să se poată face pași însemnați în direcția traducerii In viață a sarcinilor mari ce revin mișcării de femei în lumina documentelor de partid, a prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al P.C.R. în finalul adunării de activ, s-a dat citire unei telegrame adresate Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, telegramă ce exprimă adeziunea totală a femeilor din municipiul și județul Cluj la politica partidului nostru, în care se subliniază: „Animate de un profund patriotism, de sincer și nestrămutat devotament pentru cauza socialismului, conștiente de îndatoririle ce ne revin, Vă asigurăm mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, că vom munci cu toată dăruirea și capacitatea noastră, în fabrici, pe ogoare, în laboratoare, la catedră și pe tărîm obștesc, sporind contribuția noastră în îndeplinirea obiectivelor actualului cincinal, la întărirea și dezvoltarea patriei noastre socialiste.“ Aspect din timpul sedințeL PRIMIRE LA CONSILIUL POPULAR MUNICIPAL Ieri înainte de amiază, la Consiliul popular municipal, tovarășul Remus Bucșa, primarul Clujului, a primit pe reprezentanții celor șase delegații sportive care participă la competiția handbalistică dotată cu „Trofeul Carpați“. Au fost prezenți tovarășii Lucian Grigorescu, secretarul general al Federației Române de Handbal, Nicolae Mureșan, președintele Consiliului județean pentru educație fizică și sport, membri ai comisiei de organizare a competiției, ziariști. Unind bun sosit în orașul Cluj participanților la întrecere și succes la disputele pentru cucerirea trofeului, tovarășul Remus Bucșa a răspuns numeroaselor întrebări pe care membrii delegațiilor le-au ridicat privind viața economică, cultural-artistică și sportivă ce se desfășoară la Cluj. SEMĂNATUL ÎNCHEIAT PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚA! RECOLTA DE PORUMB-ÎN HAMBARE! In ultimele zile, numeroase unități agricole de stat și cooperatiste din județ au raportat încheierea însămînțărilor de toamnă. De asemenea, printr-o largă mobilizare a membrilor cooperatori, o serie de cooperative au reușit să termine culesul porumbului și recoltarea celorlalte culturi tîrzii, livrînd în întregime cantitățile de produse datorate fondului central al statului. Urmînd exemplul acestor unități și folosind din plin toate forțele și mijloacele de lucru, în fiecare cooperativă agricolă se cer depuse eforturi maxime ca în cel mai scurt timp însămînțările de toamnă și recoltările să fie terminate. CÎMPIA TURZII • Muncind neobosit pentru executarea exemplară a lucrărilor din campania agricolă de toamnă, membrii cooperatori și mecanizatorii de la C.A.P. Cîmpia Turzii au reușit să se situeze printre primii din județ care au terminat însămînțările și recoltările de toamnă. Semănatul păioaselor de toamnă a fost încheiat pe întreaga suprafață de 250 ha, la data de 20 octombrie. Hotărîți să obțină și în anul viitor o recoltă de grîu cel puțin la fel de bună ca și în acest an, — ne spunea inginerul șef Petru Feraru — cooperatorii și mecanizatorii din Cîmpia Turzii au acordat o deosebită atenție nu numai încadrării semănatului în epoca optimă, ci și efectuării lucrărilor la un nivel calitativ superior, întreaga suprafață cultivată cu grîu a fost fertilizată cu doze de 400—500 kg superfosfat și 100—150 kg azotat de amoniu la hectar. De asemenea, s-a asigurat o densitate optimă a semănăturilor de toamnă; în cursul acestei săptămâni, toate forțele au fost concentrate pentru terminarea recoltării porumbului. Astfel, pînă la data de 26 octombrie, întreaga cantitate de porumb de pe cele 185 ha cultivate a fost recoltată și transportată, obținîndu-se o producție medie de 5367 kg porumb boabe la hectar. Paralel cu recoltatul, cooperatorii din Cîmpia Turzii au predat în întregime cele 70 tone de porumb pentru plata muncilor S.M.A. și au livrat suplimentar la fondul central al statului 80 tone de porumb. Cooperatorii din această unitate au obținut producții frumoase și la celelalte culturi de toamnă recoltate. Pe cele 80 ha cu sfeclă de zahăr s-a obținut o producție de 34600 kg/ha, iar pe 15 ha cu cartofi — 22000 kg/ha. CAMARAȘ. Muncind cu avînt pentru traducerea în viață a sarcinilor trasate în scrisoarea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, adresată tuturor lucrătorilor din agricultură, și membrii cooperatori din Cămăraș, îndrumați permanent de către organizația de partid, au reușit să asigure încadrarea lucrărilor de însămînțări în epoca optimă. Semănatul celor 630 ha cu păioase de toamnă a fost încheiat în ziua de 21 octombrie, un grup de mecanizatori deplasîndu-se apoi la C.A.P. Suatu și Mociu pentru a ajuta acestor unități să încheie cît mai grabnic lucrările de însămînțări. Sutele de cooperatori, care au participat zilnic la recoltări, au reușit să strîngă fără pierderi recoltele bogate obținute pe cele 140 ha cultivate cu sfeclă de zahăr și 500 ha cu porumb. O preocupare a consiliului de conducere a constituit și (Continuare In pag. a llla)