Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-11-25 / 7789. szám
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII —Nr. 7789 Joi 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani DEZVOLTAREA PUTERNICĂ A ZOOTEHNIEI - OBIECTIV PRINCIPAL PENTRU AGRICULTURA JUDEȚULUI NOSTRU tn înfăptuirea politicii partidului nostru de dezvoltare intensivă a agriculturii, crearea unor puternice ferme zootehnice, care să realizeze producții tot mai ridicate, constituie una din sarcinile cele mai importante care stau în fața unităților agricole. In județul Cluj, unde condițiile naturale sînt deosebit de favorabile creșterii animalelor, pajiștile ocupînd 47% din suprafața agricolă, iar zootehnia este o îndeletnicire cu veche tradiție a țăranilor cooperatori, această ramură trebuie să capete o pondere tot mai mare în producția cooperativelor agricole și a întreprinderilor agricole de stat. însemnatele fonduri de investiții acordate de stat asigură dezvoltarea din ce în ce mai puternică a bazei materiale a unităților agricole pentru creșterea animalelor. Astfel, pentru dezvoltarea producției animaliere, în județul nostru se construiește un complex avicol de stat la Gilău, trei complexe intercooperatiste pentru îngrășarea tineretului taurin, un complex pentru îngrășarea porcilor, precum și o serie de adăposturi destinate fermelor de vaci. în lumina prevederilor Programului Național privind dezvoltarea zootehniei și creșterii producției animaliere, au fost stabilite o serie de obiective importante pentru creșterea efectivelor de animale: Îmbunătățirea bazei furajere, concentrarea producției și specializarea fermelor care să asigure sporirea livrărilor la fondul de stat — obiective care au început să prindă viață. REALIZĂRILE OBȚINUTE ÎN DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI ȘI MĂSURILE CARE SE IMPUN PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA ACTIVITĂȚII ÎN ACEST SECTOR VOR CONSTITUI UN IMPORTANT CAPITOL AL ANALIZEI REZULTATELOR DIN AGRICULTURĂ, CE SE VA FACE ÎN CADRUL CELEI DE-A XII-A SESIUNI A CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DIN ZIUA DE 27 NOIEMBRIE. Pentru înfăptuirea sarcinilor privind dezvoltarea zootehniei, încă de la începutul anului s-au luat o serie de măsuri, printre care cele mai importante au fost organizarea fermelor specializate, prin concentrarea efectivelor, modernizarea tehnologiei și repartizarea fiecărei ferme a mijloacelor de producție, inclusiv a terenurilor destinate producerii furajelor de volum, acțiune care se continuă și în anul viitor. în unitățile agricole de stat, acțiunea de concentrare și specializare a fermelor este mai avansată, fapt ce a contribuit la realizarea unor producții mai mari. Mergîndu-se pe linia concentrării și specializării producției zootehnice și în unitățile cooperatiste, în prezent ramura creșterii taurinelor a ajuns să aibă o pondere de 70% în producția globală, fiind organizată intr-un număr de 145 cooperative, din care 19 au un efectiv între 300 și 1.200 animale. Unități cooperatiste cum sunt cele din Mihai Viteazul, Luna, Cășei, Câmpia Turzii, Unirea-Turda, Plăiești ș.a. sunt specializate numai în creșterea taurinelor. O acțiune de cea mai mare însemnătate pentru creșterea producției de lapte destinată fondului de stat, cit și pentru asigurarea vițeilor necesari populării viitoarelor complexe de îngrășare aflate în construcție, o constituie creșterea efectivelor de vaci. In acest scop au fost întocmite documentațiile necesare organizării în 1972 a 5 ferme specializate cu o capacitate de 400—650 vaci, la C.A.P. Luna, Luncani, Bonțida, Apahida și Gădălin. Creșterea ovinelor este organizată în 124 cooperative și în special în acele unități care sunt situate în zona colinară și submontană, cu suprafețe mai mari de pajiști naturale, unități care în perspectivă vor crește în principal această specie. Creșterea porcinelor s-a menținut in 38 cooperative din zona cerealieră a județului ca cele din Mociu, Suatu, Cămăraș, Frata, Ceanu Mare și altele. Folosindu-se experiența cîștigată de I.A.S. privind creșterea animalelor în complexe industriale, s-a trecut la organizarea asociațiilor intercooperatiste pentru creșterea și îngrășarea animalelor. îngrășarea tineretului taurin s-a concentrat în complexele intercooperatiste din Cîțcău — cu 1.700 animale, Icofl — cu 1.400 și Mihai Viteazul — cu 5.200, care se află în curs de construcție. La aceste asociați intercooperatiste participă toate unitățile crescătoare de taurine. Producerea cărnii de tineret ovin a fost concentrată în complexul intercooperatist Răscruci, cu o capacitate de 30.000 locuri. In scopul asigurării producerii cărnii de porc, în cantități sporite față de anii anteriori, s-a organizat o asociație intercooperatistă la care iau parte 32 cooperative, construind o crescătorie de porci cu circuit închis, avînd o capacitate de 15.000 capete. Pentru aprovizionarea pieții cu cantități sporite de carne de pasăre, unitățile cooperatiste, în colaborare cu I.A.S. Avicola Apahida, au crescut în acest an în spațiile existente 120.000 de pui, livrînd la fondul de stat peste 80 tone carne, deși nu au avut sarcină de plan la această specie. Rezultatele bune obținute în concentrarea și specializarea producției animale, au fost însoțite și de creșterea numerică a șeptelului. în cursul anului curent, pînă la 1 noiembrie, efectivele din sectorul socialist al agriculturii județului au crescut cu 1.800 vaci și juninci, cu 37.400 porcine și cu 8.000 ovine. Cu toată această sporire, efectivele sunt sub nivelul prevederilor planului de stat pe anul curent. Față de prevederile de plan în sectorul cooperatist, la sfat(Continucre in pag. a llla) începutul iernii s-a făcut simțit și pe șantierul de la Tarnița. Activitatea consructorilor continuă însă cu același avînt ÎNCHEIEREA vizitei președintelui R.S.F. IUGOSlAVIA, IOSIP BROZ TITO încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanț, Președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo—română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere al României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Confe(Continuare în pag. a IV-a) Judecată de valoare, nu apreciere Ca să discuți despre nou, trebuie să pornești neapărat de la ceea ce se înțelege prin această noțiune. Definirea noului are o mare importanță nu numai din punct de vedere teoretic, ci și practic. Lipsa de receptivitate, rezerva manifestată uneori față de ceea ce creează bun gîndirea și experiența oamenilor își trage seva tocmai din neînțelegerea esenței preceptului de nou. Considerîndu-se că noul trebuie să fie neapărat ceva inedit, spectaculos, numeroase inițiative, idei, propuneri valoroase sînt trecute cu vederea, neluate în seamă. Datorită aceleiași optici deseori auzim: „Apoi, acest lucru nu e deloc noutate. Am citit undeva că se mai aplică și în altă parte“. Definirea cu precizie a noului se mai impune și din alte considerente. Dacă din punct de vedere teoretic noul poate fi cuprins în limitele unei definiții, activitatea practică facilitează o varietate de definiții, impuse de multitudinea formelor pe care noul le poate îmbrăca. Deci, vrem nu vrem, ancheta noastră trebuie să pornească de la întrebarea CE SĂ ÎNȚELEGEM PRIN NOU? CARE SUNT FORMELE SALE DE MANIFESTARE? Vom căuta să răspundem acestei întrebări cu ajutorul tovarășilor ELVIRA MOISE și SUSANA TODEA, muncitoare la Fabrica de tricotaje Cluj, inginer GHEORGHE RADA, secretar al Comitetului municipal de partid Dej, RAIMARIANA, inginer la uzina Carbochim, ing. GHEORGHE TUDOR, director tehnic la Centrala minelor de fier și nemetalifere, ing. STEFAN DRAGAN, inginer-șef adjunct la I.R.E.C. Gh. RADA. Noul, după părerea mea, reprezintă ceva superior, față de ceea ce am reușit să realizăm anterior pe plan tehnic, economic, organizatoric și chiar în gîndire. Un lucru mai bun, cu performanțe ridicate. Cînd ne referim însă la noul util, adică aplicativ, definiția dată se dovedește îngustă. în activitatea practică, un lucru realizat pentru prima dată într-un sector, unitate, sau pe plan național poate constitui o noutate chiar dacă este cunoscut și aplicat în alte unități sau țări. Deci, în activitatea practică și întreprinderea poate constitui domeniul de definiție. , Susana TODEA: Delimitarea între noul teoretic și noul util, ca să folosesc expresia utilizată, este foarte importantă. Și am să dovedesc acest lucru. După cum știm cu toții, folosirea deșeurilor de tricot la anumite categorii de încălțăminte este o chestiune cunoscută. Utilizarea acestora la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte pentru păpuși, crearea unor modelle de încălțăminte a un divșeuri de tricot și din deșeuri de piele și talpă, lucru realizat de întreprinderea noastră în colaborare cu „Clujeana“ reprezintă, totuși o noutate. Apreciind caracterul de noutate al inițiativelor amintite, conducerea fabricii a acționat pentru materializarea lor. Elvira MOISE: Nu greșim, cred, deloc dacă am defini noul ca o treaptă superioară pe drumul perfecțiunii profesionale, organizatorice etc. Noul este echivalent cu mai bine, mai mult față de tot ce am realizat pînă la un moment dat. Ca domeniu, noul util — și cred că e bine subscriind acestei formulări — cuprinde totul, adică atît omul cît și mijloacele și mediul în care el își desfășoară activitatea. RAIM Ariana. Cu alte cuvinte, noutatea poate constitui un material nou, un procedeu tehnologic sau de execuție nou, precum și o fază sau operație nouă. Caracter de noutate poate avea și o lucrare, o soluție organizatorică sau un produs, efectuate, aplicate sau fabricate pentru prima dată într-o unitate. Noutatea este deci un element distinctiv, deosebit de elementele similare cunoscute pînă atunci și care poate fi întîlnit în orice sector de activitate. Ștefan DRAGAN: Obișnuim ca noțiunea de „nou“ să o legăm întotdeauna de aceea de progres; în lumina acestei interpretări, nu se poate considera nou ceva, chiar dacă a apărut recent, însă nu contribuie la progres și în consecință nu poate fi trainic. Acest lucru este valabil în toate domeniile vieții și cu atît mai accentuat în domeniul științei și, implicit, în principalul ei sector de aplicare — industria. Gheorghe TUDOR. Noul în economie reprezintă chezășia înfăptuirii planurilor de viitor. El este forța care ajută omul să se depășească pe el însuși. Noul este chintesența celei mai înaintate gîndiri, concretizată în ultimă instanță în producția de bunuri materiale necesare omului. Susana TODEA: Caracterul atotcuprinzător al noului permite să lărgim definiția dată. Nu mi se pare deloc că greșim afirmînd că noul este tot ce ne impresionează și mișcă, tot ce ne entuziasmează. REPORTER: Deci, iat fi și o definiție psihologică. Oricum am eticheta noul, nu putem ocoli caracterul său de ceva aparte, caracteristic, original, specific. Oare acest lucru trebuie să ne determine ca să punem între nou și inedit semnul egalității? Dacă am proceda așa, care ar fi consecințele faptului amintit? Gh. RADA: Intr-un fel, noul trebuie să fie inedit. Dacă o soluție, un procedeu, o operație considerată nouă nu este deosebită de altele folosite anterior într-o unitate, bunăoară, ea nu poate constitui o noutate. Deci, noul util trebuie să fie inedit acolo unde există, unde se folosește. Un lucru considerat nou într-o unitate, poate să nu constituie o noutate la nivel național sau mondial. Noul util poate să nu fie și nou teoretic. Faptul că din punct de vedere teoretic rezolvarea unei anumite probleme nu constituie o noutate nu exclude caracterul de I. CONSTANTINESCU, I. GOIA (Continuare in pag. a lll-a) forța generatoare A NOULUI intimplatoare Carbochim. Determinarea durității pietrelor de polizor lisam PROBLEME ALE CONSILIILOR POPULARE APĂRAREA AVUTULUI OBȘTESC ESTE, ÎN PRIMUL RÂND, OBLIGAȚIA CONDUCĂTORILOR DE UNITĂȚI Zilele acestea a avut loc la Consiliul popular al județului Cluj o ședință cu toți Conducătorii organizațiilor socialiste din sectorul de stat al economiei și administrației locale, în cadrul ședinței a fost pusă cu toată acuitatea, o problemă de importanță majoră pentru bunul mers al activității social-economice: apărarea integrității avutului obștesc împotriva furturilor, delapidărilor și sustragerilor. Analizînd datele acestei probleme, atît informarea prezentată de Comitetul executativ, pe baza constatărilor corpului de control financiar intern, cît și intervențiile vorbitorilor au pornit de la aprecierea făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, la recenta plenară a Comitetului Central: „Influența moravurilor burgheze se manifestă în primul rînd prin atitudinea față de proprietatea socialistă; furturile, delapidările, sustragerile de orice fel lovesc în interesele tuturor oamenilor muncii, sînt acte ostile construcției socialiste, de aceea trebuie considerate, așa cum spunea Lenin, ca acte contrarevoluționare“. » în primul rînd a fost relevat faptul că, datorită măsurilor indicate și întreprinse de Comitetul executiv pentru prevenirea păgubirii avutului obștesc, în toate unitățile subordonate există o grijă crescîndă față de gospodărirea bunurilor, a fondurilor fixe și circulante, a mijloacelor materiale și financiare, mai ales acolo unde conducătorii privesc cu responsabilitate politică problema și iau măsurile de rigoare impuse de actele normative în vigoare. Influența factorilor de factură nocivă, care favorizează furturile, delapidările și sustragerile, continuă însă, din nefericire, să acționeze și să provoace mari daune avutului obștesc. Pînă la 30 septembrie a.c., în evidențele contabile ale unităților din sistema consiliilor populare s-au înregistrat pagube considerabile. Alarmante sunt două fapte. Primul reflectă realitatea că valoarea totală a pagubelor enunțată mai sus este cu 5 la sută mai mare decât cea din perioada corespunzătoare a anului trecut. Al doilea se referă la împrejurarea că recuperările în numerar sunt sub nivelul așteptărilor, stare negativă ilustrată și de situația potrivit căreia, la 30 septembrie a.c., pagubele nerecuperate erau cu 34 la sută mai mari decât la finele trimestrului al treilea din anul trecut Lucian SAMBOAN (Continuat în pag. a lll-a) Oaspeți ai unor întreprinderi timișorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea industria lînii — importante unități industriale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de tovarășii Gemal Biedici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, de alte persoane oficiale iugoslave. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important centru al științei, tehnicii și culturii românești, a cunoscut în anii construcției socialiste, alături de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare economică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît în țară cit și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In unitățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, produse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. Ca pondere importantă în industria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electromotor, prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în întreprindere de ing. Marin Tănase, directorul uzinelor, de sute de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu—Tito“, „Ceaușescu — P.C.R.“, se ovaționează pentru prietenia frățească româno—iugoslavă. Oaspeților li se oferă buchete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancardă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oaspeți!“. Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, montaj. Construită și dezvoltată pe vatra unor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la industrializarea socialistă a patriei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimensiuni, sunt livrate în prezent în 37 de țări. Întreprinderea produce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației: aspiratoare, ventilatoare de masă sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, executate în serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și inginerii aflați în halele de producție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căldură. Ei raportea(Continuare în pag. a IV-a) C.C.H. Dej. Vedere parțială INVAȚĂMINTIH PREȘCOLAR. PRIMA TREAPTĂ A ACUMULĂRILOR VIITOARE Noul an de învățămînt preșcolar ne situează într-un moment cu totul deosebit. Ne referim la documentele de partid, în special la expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu privitoare la problemele învățămîntului. Cum să procedăm cel mai bine pentru ca indicațiile clarvăzătoare și directivele strălucit fundamentate științific pe realitățile școlii să fie aplicate, în esența spiritului lor creator, de către fiecare educatoare? Este o întrebare actuală și în domeniul învățămîntului preșcolar. Cunoscînd îndatoririle personalului didactic în ce privește pregătirea politico-ideologică a tinerei generații, formarea conștiinței socialiste, educarea copiilor în spiritul patriotismului socialist, al dragostei față de muncă etc., se pune întrebarea: de ce natură sînt obiectivele permanente, imediate și mai îndepărtate, ce revin educatoarelor în munca de învățămînt desfășurată cu preșcolarii? Nu este de conceput ca activitatea desfășurată pe frontul învățămîntului preșcolar să nu fie încorporată eforturilor generale pentru realizarea obiectivelor majore ale societății socialiste multilateral dezvoltate. Este clar că împlinirea obiectivelor educației morale, parte componentă a educației socialiste, trebuie reconcepută în lumina noilor indicații ale recentelor documente de partid. Ce am spune despre o educatoare preocupată, în exclusivitate, a transmite copiilor numai cunoștințe, priceperi și deprinderi? Firește, toate acestea sunt necesare, precum programa le fixează în mod corespunzător. Cu toate acestea, formarea morală a copilului ne interesează înainte de toate. Nu ne gîndim la pregătirea politico-ideologică a preșcolarilor în sensul strict al cuvîntului, așa cum se pune problema în cazul elevilor și studenților. Ar fi o exagerare nepermisă. Insă despre umanizarea preșcolarilor nu numai că trebuie să vorbim, dar să și realizăm acest atît de important obiectiv formativ. La vîrstele preșcolare formele specifice de umanizare constituie premizele pregătirii politico-ideologice de mai tîrziu. De fapt, educatoarele sunt acelea care așează primele cărămizi la temelia conștiinței socialiste în devenire. In această ordine de idei, nu e tot una cum se desfășoară activitățile obligatorii. Oare nu întîlnim cazuri cînd la unele activități manuale accentul cade pe formarea tehnicilor de execuție (pe deprinderi operaționale)? Unde rămîne însă Semnificația socială a muncii, implicată în confecționarea obiectelor Jes- Maria STOICA, Grădinița nr. 2 Cluj Viorica FILIMON, Grădinița nr. 1 Cluj (Continuare în pag. a lll-a) t4