Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-12-08 / 7800. szám
mumI »IN TOATE ȚÂSlI. UNUIORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JALOANELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI LOCALE ÎN CINCINALUL 1971 -1975 Actualul plan cincinal al industriei locale de stat din județul nostru, aprobat prin lege de Marea Adunare Națională în sesiunea din octombrie a.c., înfățișează un vast program care orientează în perioada 1971—1975 activitatea celor nouă întreprinderi din sectorul nostru. Succesele dobîndite în ultimii ani și cu deosebire în 1970 au creat premizele ca actualul plan cincinal să prevadă ritmuri anuale mai mari decit cele stabilite prin Directivele Congresului al X-lea al Partidului. In definitivarea prevederilor cincinalului noi am ținut seama de sarcinile primordiale ce-i revin industriei locale de stat în actuala etapă de dezvoltare a țării, axîndu-ne în principal pe sporirea producției bunurilor de larg consum — de uz casnic și gospodăresc —, solicitate la fondul pieții, pe creșterea aportului de sporire a volumului de produse destinate exportului, asigurarea unor cantități crescînde de piese de schimb și subansamble necesare industriei republicane, precum și valorificarea cit mai intensă a resurselor materiale locale existente în raza de activitate a întreprinderilor noastre. Principalele acțiuni de plan, care oglindesc creșterile importante recent legiferate, sunt următoarele: producția globală industrială, fără panificație, va crește în 1975, comparativ cu realizările anului 1970, cu 61,0%, înregistrînduse un ritm mediu anual de 10,2%, deci cu 1,7% mai mult decît s-a prevăzut în Directive, iar producția marfă industrială cu 55,2%, în medie anuală cu 9,3%. La finele anului 1975 ponderea bunurilor de larg consum va ajunge la circa 65% din totalul producției globale industriale. Rezultă că accentul se pune cu precădere pe sporirea continuă a producției bunurilor de consum, numărul produselor și sortimentelor noi ce urmează a fi introduse în fabricație în perioada celor cinci ani fiind de aproximativ 500. Ca o expresie concludentă a procesului de dezvoltare a producției industriale în general, vom asigura simultan ritmuri de creșteri accelerate, cu prioritate la ramurile importante, care dețin pondere ridicată în activitatea de ansamblu, cum sunt: ramura construcțiilor de mașini și prelucrarea metalelor, la care producția din 1975 trebuie să atingă un nivel de 1,5 ori mai mare decît cea obținută în 1970. Ramura chimică va crește cu 97,3%, pondere reprezentând producția articolelor de mase plastice. La materialele de construcții se preconizează un spor în 1975 de 47,0% față de realizările din 1970, sporuri mai importante urmînd a se obține la prefabricate din beton armat, cărămizi, var gras, agregate grele de carieră și altele. Ramura de exploatare și prelucrare a lemnului va înregistra în 1975 o creștere de 72,4% mai mare față de 1970, în special la produsele de mobilă pentru piața internă și export, precum și articole diverse din lemn pentru uz casnic și gospodăresc. In ramura alimentară, fără panificație, se prevede a crește pină în 1975 cu 39,46/o față de 1970, accentul în această ramură punîndu-se pe sporirea producției produselor zaharoase, de patiserie, biscuiți superiori, o gamă largă de băuturi răcoritoare și altele. Pentru realizarea sarcinilor cantitative și calitative de producție prevăzute în anii cincinalului 1971—1975, preconizăm și o seamă de măsuri tehnico-organizatorice menite să ducă la dezvoltarea spațiilor de producție prin folosirea rațională a fondurilor de investiții și a creditelor de mică mecanizare necesare reutilării secțiilor și modernizării procesului tehnologic. La acest capitol preconizăm că anual să realizăm lucrări de cel puțin 10 milioane lei. De asemenea, lărgirea și diversificarea gamei produselor și sortimentelor, extinderea lucrărilor executate în cooperare cu alte întreprinderi și în special cu cele republicane din județul Cluj, îmbunătățirea permanentă a calității produselor fabricate, asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materii prime și materiale, ridicarea calificării cadrelor și specializarea lor vor constitui elemente centrale ale Direcției noastre. O sarcină deosebit de actuală pentru industria locală este extinderea și diversificarea serviciilor către populație, în special în mediul urban. La finele lui 1975 volumul prestărilor organizate va trebui să fie de 3 ori mai mare decît în 1970, la spălare-gresare autoturisme, repararea și întreținerea obiectelor electrocasnice, la mobila la comandă, lucrări de tapițerie, vulcanizare și altele. Aceste activități preconizăm a le dezvolta cu prioritate în municipiul Cluj și Dej. Mărfurile de larg consum ce se vor livra fondului pieții în anul 1975 vor înregistra o creștere de peste un jumătate miliard lei în comparație cu cele puse la dispoziția comerțului în anul 1970. Pentru înfăptuirea sarcinilor de export ce ne revin în actualul cincinal și care cresc în anul 1975, comparat cu 1970, în proporție de 128,5% vom realiza produse care asigură un grad ridicat de prelucrare, ca, de exemplu, cazanele mici de tip „A.M.I.-1“ și „A.M.I.-3“ fabricate de I.L.I.C. Cluj, articole de sticlă menaj din producția întreprinderii „Chimica“ Cluj, diferite articole de camping produse de „Turdeana“ și „Electrometal“. în perioada 1971—1975 am prevăzut să reducem an de an cheltuielile de producție, preconizîndu-se pe total cincinal atingerea unui procent de 6%. Pe seama reducerii cheltuielilor directe și indirecte vor crește în mod substanțial și acumulările, ajunginduse ca, în anul 1975, fiecare Ing. loan COSMA, directorul Direcției județene de industrie locală Cluj (Continuare în pag. a lll-a) VIZITA SA CLUJ A REDACTORULUI ȘEF ADJUNCT AL REVISTEI „KOMMUNIST“ La invitația revistei „Lupi de clasă“, organ teoretic politic al C.C. al P.C.R.e vizitează țara, într-un s himb de experiență, Miail Grigorevici Cepikov, reactor șef adjunct și secretr general de redacție al ■vistei „Kommunist“, organ eretic și politic al C.C. al C.U.S. Luni și marți, oaspetele aizitat municipiul Cluj fiind numit la Comitetul județean a partid de către tovarășul uman Morar, secretar al omitetului, primire la care a participat, de asemenea, a fi de secție și redactori șefii revistelor clujene; în cele ouă zile oaspetele a avut m vorbiri cu conducerile arelor județene, Studioului e radio și televiziune, Școli interjudețene de partid, Comitetului de partid al Censului Universitar și uzinei Tehnofrig“. Oaspetele a vizitat Muzeul e artă, Grădina botanică și oile cartiere ale orașului și participat la spectacolul Procurorul“ de Gheorghi Nagarov în interpretarea coîctivului Teatrului Național in Cluj. Transportul buștenilor pe Valea Someșului Rece Fotografia: R. NEGREA fi Dintre întreprinderile care și-au îndeplinit de pe acum sarcinile de plan revenite pe acest an, amintim fabrica „9 Mai“ și cooperativa meșteșugărească „Deservirea“. Pînă la sfîrșitul anului, cooperativa va realiza peste plan un milion lei la producția marfă. ■ In ultimele două luni, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, prin unitățile comerțului socialist, s-a vîndut populației mai mult cu 48 tone făină de mălai, 23 tone zahăr, 16 tone făină albă, 20 tone ulei, 25 tone pește proaspăt, 12 tone untură etc. ■ Recent, în centrul municipiului, a fost deschis un magazin prin care se vor vinde, pentru populație diverse obiecte confecționate de elevi și pionieri in cadrul orelor de activitate tehnică productivă. Anul acesta a sporit considerabil numărul meseriilor la care se instruiesc elevii în cadrul atelierelor școlare, ca și sortimentele pe care le produc. De pildă, o parte din elevele Liceului nr. 2 învață stenodactilografia, iar o parte din fetele de la Liceul „Mihai Viteazul“, învață să țese covoare orientale. ■ Funcționînd, din acest an, într-un local nou, Casa pionierilor și-a lărgit considerabil aria activităților. De la opt catedre, cite avea în anul trecut, acum funcționează 13, cu un număr de 1460 pionieri. Accentul, așa după cum era și firesc, a fost pus pe dezvoltarea cercurilor tehnice. Așa se face că aici au apărut noi specialități: aplicații artistice în fier, lemn, sticlă, chimie aplicată etc. Ion CORDOȘ 4 pagini 30 ban! Anul XXVII Nr. 7800 9 Miercuri 8 decembrie 1971 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanților la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și solidaritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a comuniștilor, a întregului popor. Faptul că acest înalt forum al comuniștilor polonezi are loc in preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Unit Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instaurarea puterii populare, cit și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congresului de tovarășul Gierek oferă o amplă imagine a realizărilor pe care clasa muncitoare, oamenii muncii polonezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția societății socialiste, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pentru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporului, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pentru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politicosociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reușit, sub conducerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic și social — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși, între poporul român și poporul polonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și independență națională, împotriva imperialismului și fascismului, a exploatării și asupririi; aceste relații au dobîndit un conținut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspirațiile și țelurile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progresele obținute de țările noastre în construcția socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensificarea acestei colaborări. O contribuție însemnată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna (Continuare în pag. a IV-a) DIN CARNETUL SCRIITORULUI Cum s-ar zice, se schimbă situația cind e vorba de satul care pentru rezultatele sale a primit in această toamnă „Ordinul Muncii“. Pe Valea Cășeiului, pe unde strămoșii noștri pomeniți de acum 6— 700 de ani împleteau probabil coșuri, concomitent practicind agricultura, timbrul cuvintului dobindește o solemnitate și o încintare sui generis. Aceasta, întii și întîi pentru hărnicia și priceperea oamenilor din comuna Cășeiu, din apropierea castrului roman descoperit în 1943 de istoricul Constantin Daicoviciu și acoperit, spre a se reda pămîntul agriculturii, după ce a fost valorificată importanța pietrelor, după ce a fost ascultat graiul lor străbun. Tot ca ambianță istorică, trebuie amintită o movilă de pămînt purtind o piatră funerară, de la intrarea în sat, unde se presupune că a fost o groapă comună a unor răsculați de la Bobîlna, participanți din Cășeiu. Dar altă versiune presupune o exterminare a populației locale de către tătari, iar a treia o molimă din secolul al XVI-lea, cu atît mai mult cu cit in satul aparținător Rugășești, s-au aflat intr-o groapă comună similară oseminte in neorinduială, menționat fiind „satul pustiu“ din acel timp. Dar sub movila din Cășeiu nu s-au găsit oseminte. Reședința comunală Cășeiu, de 1200 oameni în prezent, așezată nu departe de Vad, păstrează din timpul lui Ștefan cel Mare o biserică de lemn, monument istoric. Dar nu și legende (nici superstiții nu se amintesc) și portul din cînepă sau lină, cioarecii albi duminica și gri în silele de lucru, cojocul, sumanul. Un timp apăsau pe umerii Cășeiului, Cicăului și Copiednului castelele unor grofi suprapuși peste viața autohtonă de pe pămînturile acestei zone. Lingă Cetățuie, adică lingă castru, nemții săpau să-și facă un sumbru depozit de muniții, arme și bombe. Dar severitatea Eliberării le-a zădărnicit sursa de atrocitate. Anii s-au scuturat de oprimatori, oamenii pămînturilor au prins gust de cuceriri ale vieții și muncii, inclusiv in această comună cooperativizată, una din cele cărora țara le-a decernat „Ordinul Muncii“. Aici oamenii s-au deprins cu obiceiuri noi, au o veche mîndrie și noi interese de a cunoaște și a avea. Pe raza comunei, la Rugășești, se păstrează un obicei ciudat de primăvară, cind un om e îmbrăcat în frunze și aruncat in rîu, ca apoi ceilalți, să rupă cite-o frunză de peel în ideea că ar fi bună împotriva frigurilor. Preocupările noi se îndreaptă către interioare estetice, bine înzestrate, cu mobilă aleasă, televizoare, spre frumusețea curților cu porți din fier etc. Și Cășeiul mai are ceva, o viață culturală înfloritoare. Alături de Aghireș, Măguri- Răcătău și altele, se bucură de prestigiul spiritual conferit de bogata activitate a căminului cultural, condus aici de Liviu Bujor, un continuator modern al ideii de dascăl vechi și vrednic al satului românesc. Liviu Bujor pregătește o cuprinzătoare monografie a comunei, paralel cu multiplele sale preocupări de expuneri, simpozioane, clubul tineretului, ansamblul folcloric, activitatea cu cartea etc. Ajutat de oameni de nădejde și avînd o largă audiență, organizează cu succes și eficiență manifestări contribuind la educarea in spiritul patriotismului socialist, al cinstei și disciplinei, al cunoașterii științifice, astfel incit țăranii cooperatori din Cășeiu se pot nimări și cu emblema de fruntaș a templului lor cultural. Și, firește, împărtășim și noi, cei din cetatea Clujului, mîndria oamenilor de lingă castru, a celor din Cășeiu, din comuna care in această toamnă a primit, ca fruntașă pe țară, „Ordinul Muncii... Ion RAHOVEANU DEZINVOLTURA CHEIULUI Au încheiat anul '71 La redacția noastră continuă să sosească telegrame, scrisori sau anunțuri telefonice prin care colectivele întreprinderilor industriale, agricole, unități ale cooperativelor meșteșugărești ne aduc la cunoștință rezultatele străduințelor depuse în cele 11 luni încheiate pentru perfecționarea producției, organizarea superioară a muncii, satisfacerea cât mai deplină a cerințelor beneficiarilor și a populației. Ieri ne-au sosit patru asemenea anunțuri. Prima provine de la Unitatea de exploatare și de industrializare a lemnului Huedin, care la data de 5 decembrie a îndeplinit planul de producție pe anul 1971. Această unitate forestieră, care în ultimul timp s-a ridicat în rîndurile întreprinderilor fruntașe, pină la sfîrșitul anului va mai realiza o producție globală în valoare de 5.400.000 lei. A doua telegramă primită este semnată de Comitetul executiv al Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești. Din scrisoare reiese că lucrătorii și salariații cooperativelor meșteșugărești din județul Cluj, au îndeplinit planul anual la data de 6 decembrie la indicatorii producție marfă, prestări de servicii și livrări la fondul pieții. Din calculele preliminare reiese că cele 21 de unități cooperatiste vor realiza până la 31 decembrie suplimentar 35.000.000 lei producție marfă și vor livra la fondul pieții produse în valoare de 16.000.000 lei. De menționat este că 12 din cele 21 de cooperative meșteșugărești — Drumul Nou, Arta jucăriilor, Munca invalizilor, Solidaritatea, Mobilă și tapițerie, Deservirea, Arta textilă, Constructorul și Blănarul din Cluj, Meseriașul din Gherla, Deservirea din Turda și Prestarea din Cîmpia Turzii au îndeplinit planul anual la data de 30 noiembrie. A treia unitate industrială care ne-a anunțat ieri îndeplinirea planului anual de producție este Fabrica de porțelan IRIS din Cluj. Ceramiștii, după ce în ziua de 20 noiembrie s-au achitat de obligațiile față de beneficiarii lor externi pe acest an, la 6 decembrie au îndeplinit planul anual și la producția globală. Până la sfîrșitul anului, după cum ne informează tovarășul Oto Demirgeanu, șeful serviciului planificării, colectivul fabricii va realiza suplimentar o producție în valoare de 5.000.000 lei. La 6 decembrie a îndeplinit planul producției globale și marfă și Fabrica de produse refractare „9 Mai" din Turda. Din calculele preliminare ale serviciului planificării reiese că Fabrica „9 Mai“ va da în acest an o producție suplimentară de 2.050.000 lei. Printre întreprinderile care au îndeplinit planul anual în aceste zile se numără întreprinderea de geologie și explorări miniere, întreprinderea de rețele electrice, Exploatarea minieră Aghireș, întreprinderea viei și vinului, Trustul de construcții Cluj (la activități industriale). Astfel numărul întreprinderilor din Județul Cluj care au îndeplinit planul anual se ridică la 29. (a. v.) Probleme ale consiliilor populare IN STIL DE MUNCĂ DINAMIC ȘI EFICIENT Biroul permanent al Comitetului executiv județean utilizează, cu multă suplețe, un stil de muncă dinamic și eficient. Cind facem această afirmație, judicios conformă cu realitatea, ne gîndim, în primul rînd, la trei caracteristici esențiale, mai bine zis la trei direcții principale de efort ale acestui organism colegial. Prima direcție de efort o constituie, fără îndoială, intensa și multipla activitate de conducere, îndrumare și verificare desfășurată, atît prin corpul de inspectori, cât și — mai ales — prin direcțiile și instituțiile de specialitate, pentru a asigura viabilitatea ridicată a cadrului instituțional, profund democratic, stabilit prin legea de organizare și funcționare a consiliilor populare, astfel ca acestea să rezolve cu competență și operativitate nenumăratele probleme ale activității economice, sociale și culturale locale, în legătură nemijlocită cu exercitarea permanentă și corectă a atribuțiilor încredințate administrației de stat. A doua direcție de efort este în fapt o muncă minuțioasă de concepție, de elaborare a problematicii care urmează să fie supusă dezbaterii și aprobării în sesiunile Consiliului popular județean sau în ședințele Comitetului executiv, foruri investite cu dreptul de a adopta hotărîri sau a emite decizii, în spiritul și în litera legislației noastre socialiste, pentru rezolvarea oricăror probleme care privesc economia și administrația locală de stat, dezvoltarea vieții cultural-artistice, funcționarea învățămîntului, ocrotirea sănătății publice, asigurarea populației cu mărfuri și servicii, respectarea ordinei și disciplinei sociale, educația patriotică a maselor, echiparea tehnică-edilitară, gospodărirea și înfrumusețarea localităților, proiectarea și execuția sistematizării și construcției edificiilor publice și locuințelor și atîtea alte probleme fundamentale care fac parte intrinsecă din evoluția mereu ascendentă și ameliorată a societății, din creșterea progresivă a avuției naționale, a bunăstării materiale și spirituale a cetățenilor. A treia direcție de efort este, în esență, o metodă de muncă, frecvent utilizată, tocmai datorită caracterului ei concret și extrem de folositor din multiple puncte de vedere. Este vorba de ședințele de lucru, pe care Biroul permanent, însoțit de șefii Lucian SÂMBOAN (Continuare in pag. a llla) Se apropie sesiunea de examene. Studente de la I.M.F. surprinse în cămin, în compania... tratatelor PRIN LUME-PRIN LUME PRIN LUME-PRIN LUME Represiuni în R.S.A (DIN „THE TIMES“, LONDRA) — Cind pot să-mi văd fiul? — Nu-l veți mai putea vedea. — Pentru ce? — Nu dorește să vă vadă. Acest dialog dintre d-na Timor și inspectorul de poliție a avut loc la 24 de ore după moartea fiului ei, învățătorul indian Ahmed Timor în vîrstă de 30 ani. Potrivit versiunii oficiale, Timor s-a aruncat de la etajul al 10-lea al clădirii postului de poliție din Johannesburg. Dar, după cum a reieșit clar din fotografiile publicate, ferestrele camerei serviciului de securitate de unde „s-a aruncat“ Timor erau prevăzute cu gratii groase. Ahmed Timor era unul din zecile de oameni recent arestați de autoritățile din Republica Sud-Africană, într-o dimineață a ultimei duminici din luna octombrie, agenții serviciului de securitate din R.S.A. au pătruns în locuințele unor reprezentanți ai intelectualității liberale. La Capetown, Johannesburg, Durban, Putermarkzburg, Grahamstown și alte mari orașe ale țării, oamenii au fost luați direct din paturi, iar întreaga casă a fost răscolită în căutare de documente „compromițătoare“. Aceasta a fost una dintre cele mai mari descinderi polițienești de acest fel. Ei i-au căzut victimă 60 profesori universitari, învățători, pastori, ziariști, studenți și conducătorii organizației antirasiste (Continuare in pag. a IV-a)