Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)

1971-12-08 / 7800. szám

mumI »IN TOATE ȚÂSl­I. UNU­I­ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JALOANELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI LOCALE ÎN CINCINALUL 1971 -1975 Actualul plan cincinal al industriei locale de stat din județul nostru, aprobat prin lege de Marea Adunare Na­țională în sesiunea din octom­brie a.c., înfățișează un vast program care orientează în perioada 1971—1975 activita­tea celor nouă întreprinderi din sectorul nostru. Succesele dobîndite în ultimii ani și cu deosebire în 1970 au creat premizele ca actualul plan cincinal să prevadă ritmuri anuale mai mari decit cele stabilite prin Directivele Con­gresului al X-lea al Partidu­lui. In definitivarea prevede­rilor cincinalului noi am ținut seama de sarcinile primordia­le ce-i revin industriei locale de stat în actuala etapă de dezvoltare a țării, axîndu-ne în principal pe sporirea pro­ducției bunurilor de larg con­sum — de uz casnic și gos­podăresc —, solicitate la fon­dul pieții, pe creșterea apor­tului de sporire a volumului de produse destinate exportului, asigurarea unor cantități crescînde de piese de schimb și subansamble necesare in­dustriei republicane, precum și valorificarea cit mai inten­să a resurselor materiale loca­le existente în raza de activi­tate a întreprinderilor noastre. Principalele acțiuni de plan, care oglindesc creșterile im­portante recent legiferate, sunt următoarele: producția glo­bală industrială, fără panifi­cație, va crește în 1975, com­parativ cu realizările anului 1970, cu 61,0%, înregistrîndu­­se un ritm mediu anual de 10,2%, deci cu 1,7% mai mult decît s-a prevăzut în Direc­tive, iar producția marfă in­dustrială cu 55,2%, în medie anuală cu 9,3%. La finele anului 1975 pon­derea bunurilor de larg con­sum va ajunge la circa 65­% din totalul producției globale industriale. Rezultă că accen­tul se pune cu precădere pe sporirea continuă a producției bunurilor de consum, numă­rul produselor și sortimentelor noi ce urmează a fi intro­duse în fabricație în perioa­da celor cinci ani fiind de aproximativ 500. Ca o expresie concludentă a procesului de dezvoltare a producției industriale în ge­neral, vom asigura simultan ritmuri de creșteri accelerate, cu prioritate la ramurile im­portante, care dețin pondere ridicată în activitatea de an­samblu, cum sunt: ramura construcțiilor de mașini și prelucrarea metalelor, la care producția din 1975 trebuie să atingă un nivel de 1,5 ori mai mare decît cea obținută în 1970. Ramura chimică va creș­te cu 97,3%, pondere repre­zentând producția articolelor de mase plastice. La materia­lele de construcții se preco­nizează un spor în 1975 de 47,0% față de realizările din 1970, sporuri mai importante urmînd a se obține la prefa­bricate din beton armat, că­rămizi, var gras, agregate gre­le de carieră și altele. Ramu­ra de exploatare și prelucra­re a lemnului va înregistra în 1975 o creștere de 72,4% mai mare față de 1970, în spe­cial la produsele de mobilă pentru piața internă și ex­port, precum și articole di­verse din lemn pentru uz casnic și gospodăresc. In ra­mura alimentară, fără panifi­cație, se prevede a crește pină în 1975 cu 39,46/o față de 1970, accentul în această ramură punîndu-se pe sporirea pro­ducției produselor zaharoase, de patiserie, biscuiți superiori, o gamă largă de băuturi răco­ritoare și altele. Pentru realizarea sarcinilor cantitative și calitative de pro­ducție prevăzute în anii cin­cinalului 1971—1975, preconi­zăm și o seamă de măsuri teh­­nico-organizatorice menite să ducă la dezvoltarea spațiilor de producție prin folosirea ra­țională a fondurilor de inves­tiții și a creditelor de mică mecanizare necesare reutilării secțiilor și modernizării pro­cesului tehnologic. La acest capitol preconizăm că anual să realizăm lucrări de cel pu­țin 10 milioane lei. De aseme­nea, lărgirea și diversificarea gamei produselor și sortimen­telor, extinderea lucrărilor executate în cooperare cu alte întreprinderi și în special cu cele republicane din județul Cluj, îmbunătățirea perma­nentă a calității produselor fabricate, asigurarea unei a­­provizionări ritmice cu mate­rii prime și materiale, ridica­rea calificării cadrelor și spe­cializarea lor vor constitui ele­mente centrale ale Direcției noastre. O sarcină deosebit de ac­tuală pentru industria locală este extinderea și diversifica­rea serviciilor către populație, în special în mediul urban. La finele lui 1975 volumul prestă­rilor organizate va trebui să fie de 3 ori mai mare decît în 1970, la spălare-gresare au­toturisme, repararea și între­ținerea obiectelor electrocas­­nice, la mobila la comandă, lucrări de tapițerie, vulcani­zare și altele. Aceste activități preconizăm a le dezvolta cu prioritate în municipiul Cluj și Dej. Mărfurile de larg consum ce se vor livra fondului pieții în anul 1975 vor înregistra o creștere de peste un jumătate miliard lei în comparație cu cele puse la dispoziția comer­țului în anul 1970. Pentru înfăptuirea sarcinilor de export ce ne revin în ac­tualul cincinal și care cresc în anul 1975, comparat cu 1970, în proporție de 128,5% vom realiza produse care asi­gură un grad ridicat de pre­lucrare, ca, de exemplu, ca­­zanele mici de tip „A.M.I.-1“ și „A.M.I.-3“ fabricate de I.L.I.C. Cluj, articole de sticlă menaj din producția întreprin­derii „Chimica“ Cluj, diferite articole de camping produse de „Turdeana“ și „Electrome­­tal“. în perioada 1971—1975 am prevăzut să reducem an de an cheltuielile de producție, preconizîndu-se pe total cin­cinal atingerea unui procent de 6%. Pe seama reducerii cheltuielilor directe și indirec­te vor crește în mod substan­țial și acumulările, ajungindu­­se ca, în anul 1975, fiecare Ing. loan COSMA, directorul Direcției județene de industrie locală Cluj (Continuare în pag. a lll-a) VIZITA SA CLUJ A REDACTORULUI ȘEF ADJUNCT AL REVISTEI „KOMMUNIST“ La invitația revistei „Lup­­i de clasă“, organ teoretic politic al C.C. al P.C.R.­e vizitează țara, într-un s himb de experiență, Mi­­ail Grigorevici Cepikov, re­actor șef adjunct și secre­­tr general de redacție al ■vistei „Kommunist“, organ­­ eretic și politic al C.C. al­­ C.U.S. Luni și marți, oaspetele a­izitat municipiul Cluj fiind numit la Comitetul județean a partid de către tovarășul uman Morar, secretar al omitetului, primire la care a participat, de asemenea, a fi de secție­ și redactori șefi­i revistelor clujene; în cele ouă zile oaspetele a avut m vorbiri cu conducerile arelor județene, Studioului e radio și televiziune, Școli i­nterjudețene de partid, Co­­mitetului de partid al Cen­sului Universitar și uzinei Tehnofrig“. Oaspetele a vizitat Muzeul e artă, Grădina botanică și oile cartiere ale orașului și participat la spectacolul Procurorul“ de Gheorghi N­agarov în interpretarea co­­îctivului Teatrului Național in Cluj. Transportul buștenilor pe Valea Someșului Rece Fotografia: R. NEGREA fi Dintre întreprinderile care și-au îndeplinit de pe a­­cum sarcinile de plan reveni­te pe acest an, amintim fabri­ca „9 Mai“ și cooperativa meșteșugărească „Deservirea“. Pînă la sfîrșitul anului, coope­rativa va realiza peste plan un milion lei la producția marfă. ■ In ultimele două luni, comparativ cu aceeași pe­rioadă a anului trecut, prin unitățile comerțului socialist, s-a vîndut populației mai mult cu 48 tone făină de mă­lai, 23 tone zahăr, 16 tone făină albă, 20 tone ulei, 25 tone pește proaspăt, 12 tone untură etc. ■ Recent, în centrul mu­nicipiului, a fost deschis un magazin prin care se vor vin­de, pentru populație diverse obiecte confecționate de elevi și pionieri in cadrul orelor de activitate tehnică produc­tivă.­­ Anul acesta a sporit con­siderabil numărul meseriilor la care se instruiesc elevii în cadrul atelierelor școlare, ca și sortimentele pe care le pro­duc. De pildă, o parte din elevele Liceului nr. 2 învață stenodactilografia, iar o par­te din fetele de la Liceul „Mi­­hai Viteazul“, învață să țese covoare orientale. ■ Funcționînd, din acest an, într-un local­­ nou, Casa pionierilor și-a­­ lărgit consi­derabil aria activităților. De la opt catedre, cite avea în anul trecut, acum funcționează 13, cu un număr de 1460 pio­nieri. Accentul, așa după cum era și firesc, a fost pus pe dezvoltarea cercurilor tehnice. Așa se face că aici au apărut noi specialități: aplicații ar­tistice în fier, lemn, sticlă, chimie aplicată etc. Ion CORDOȘ 4 pagini 30 ban! Anul XXVII Nr. 7800 9 Miercuri 8 decembrie 1971 Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. Stimați tovarăși. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările ce­lui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez și să vă adresăm dumneavoastră, participanți­lor la Congres, comuniștilor și tuturor oamenilor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de priete­nie și solidaritate internațio­­nalistă din partea Comitetu­lui Central al Partidului Co­munist Român, a comuniști­lor, a întregului popor. Faptul că acest înalt fo­rum al comuniștilor polonezi are loc in preajma aniversă­rii a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Unit Polonez sporește și mai mult însemnătatea Congresului, îi conferă semnificația unui bi­lanț atît al luptei pentru in­staurarea puterii populare, cit și al activității desfășurate în anii construcției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congre­sului de tovarășul Gierek ofe­ră o amplă imagine a reali­zărilor pe care clasa munci­toare, oamenii muncii polo­nezi le-au dobîndit — sub conducerea partidului — în construcția societății socialis­te, precum și a programului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din România urmăresc cu profund interes cursul înnoi­tor determinat de Partidul Muncitoresc Unit Polonez pen­tru soluționarea problemelor complexe ale edificării noii societăți, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporu­lui, pentru afirmarea tot mai puternică a rolului conducă­tor al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa mun­citoare și masele populare, pentru participarea largă, ne­mijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politico­­sociale a întregii țări. Ca prieteni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumnea­voastră a reușit, sub condu­cerea tovarășului Gierek, să învingă greutățile de anul tre­cut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socia­liste, progresul economic și social — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. Dragi tovarăși, între poporul român și po­porul polonez există vechi re­lații, cu bogate tradiții fău­rite în lupta dusă în decursul istoriei pentru libertate și in­dependență națională, împo­triva imperialismului și fas­cismului, a exploatării și a­­supririi; aceste relații au do­bîndit un conținut nou în anii socialismului, avînd drept fundament trainic noua orîn­­duire socială, ideologia marxist-leninistă, aspirațiile și țelurile comune în lupta pen­tru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satis­facție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multi­laterală, iar progresele obți­nute de țările noastre în con­strucția socialistă, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Re­publica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pen­tru intensificarea acestei co­laborări. O contribuție însem­nată la dezvoltarea prieteniei româno-polone o aduc parti­dele noastre — Partidul Co­munist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informații, contactele pe linie de partid înlesnind mai buna (Continuare în pag. a IV-a) DIN CARNETUL SCRIITORULUI Cum s-ar zice, se schimbă situația cind e vorba de satul care pentru rezultatele sale a primit in această toamnă „Or­dinul Muncii“. Pe Valea Că­­șeiului, pe unde strămoșii noștri pomeniți de acum 6— 700 de ani împleteau probabil coșuri, concomitent practicind agricultura, timbrul cuvintului dobindește o solemnitate și o încintare sui generis. Aceasta, întii și întîi pen­tru hărnicia și priceperea oa­menilor din comuna Cășeiu, din apropierea castrului roman descoperit în 1943 de istoricul Constantin Daicoviciu și aco­perit, spre a se reda pămîntul agriculturii, după ce a fost va­lorificată importanța pietrelor, după ce a fost ascultat graiul lor străbun. Tot ca ambianță istorică, trebuie amintită o movilă de pămînt purtind o piatră fune­rară, de la intrarea în sat, unde se presupune că a fost o groapă comună a unor răsculați de la Bobîlna, par­ticipanți din Cășeiu. Dar altă versiune presupune o exter­minare a populației locale de către tătari, iar a treia o mo­limă din secolul al XV­I-lea, cu atît mai mult cu cit in satul aparținător Rugășești, s-au aflat intr-o groapă comună si­milară oseminte in neorin­­duială, menționat fiind „satul­ pustiu“ din acel timp. Dar sub movila din Cășeiu nu s-au gă­sit oseminte. Reședința comunală Cășeiu, de 1200 oameni în prezent, așezată nu departe de Vad, păstrează din timpul lui Ște­fan cel Mare o biserică de lemn, monument istoric. Dar nu și legende (nici superstiții nu se amintesc) și portul din cînepă sau lină, cioarecii albi duminica și gri în silele de lucru, cojocul, sumanul. Un timp apăsau pe umerii Cășeiului, Ci­căului și Copied­­nului castelele unor grofi su­­prapuși peste viața autohtonă de pe pămînturile acestei zo­ne. Lingă Cetățuie, adică lingă castru, nemții săpau să-și facă un sumbru depozit de muni­ții, arme și bombe. Dar seve­ritatea Eliberării le-a zădărni­cit sursa de atrocitate. Anii s-au scuturat de opri­matori, oamenii pămînturilor au prins gust de cuceriri ale vieții și muncii, inclusiv in a­­ceastă comună cooperativizată, una din cele cărora țara le-a decernat „Ordinul Muncii“. Aici oamenii s-au deprins cu obiceiuri noi, au o veche mîn­­drie și noi interese de a cu­noaște și a avea. Pe raza comunei, la Rugă­șești, se păstrează un obicei ciudat de primăvară, cind un om e îmbrăcat în frunze și aruncat in rîu, ca apoi ceilalți, să rupă cite-o frunză de pe­el în ideea că ar fi bună îm­potriva frigurilor. Preocupările noi se îndreap­tă către interioare estetice, bi­ne înzestrate, cu mobilă aleasă, televizoare, spre frumusețea curților cu porți din fier etc. Și Cășeiul mai are ceva, o viață culturală înfloritoare. Alături de Aghireș, Măguri- Răcătău și altele, se bucură de prestigiul spiritual conferit de bogata activitate a căminului cultural, condus aici de Liviu Bujor, un continuator modern al ideii de dascăl vechi și vrednic al satului românesc. Liviu Bujor pregătește o cuprinzătoare monografie a comunei, paralel cu multiplele sale preocupări de expuneri, simpozioane, clubul tineretu­lui, ansamblul folcloric, acti­vitatea cu cartea etc. Ajutat de oameni de nă­dejde și avînd o largă au­diență, organizează cu succes și eficiență manifestări con­tribuind la educarea in spiri­tul patriotismului socialist, al cinstei și disciplinei, al cu­noașterii științifice, astfel in­cit țăranii cooperatori din Că­șeiu se pot nimări și cu em­blema de fruntaș a templului lor cultural. Și, firește, îm­părtășim și noi, cei din cetatea Clujului, mîndria oamenilor de lingă castru, a celor din Că­­­șeiu, din comuna care in a­­ceastă toamnă a primit, ca fruntașă pe țară, „Ordinul Muncii... Ion RAHOVEANU DEZINVOLTURA CHEIULUI Au încheiat anul '71 La­­ redacția noastră continuă să sosească telegrame, scri­sori sau anunțuri telefonice prin care colectivele întreprin­derilor industriale, agricole, unități ale cooperativelor meș­teșugărești ne aduc la cunoștință rezultatele străduințelor depuse în cele 11 luni încheiate pentru perfecționarea pro­ducției, organizarea superioară a muncii, satisfacerea cât mai deplină a cerințelor beneficiarilor și a populației. Ieri ne-au sosit patru asemenea anunțuri. Prima pro­vine de la Unitatea de exploatare și de industrializare a lemnului Huedin, care la data de 5 decembrie a îndeplinit planul de producție pe anul 1971. Această unitate forestieră, care în ultimul timp s-a ridicat în rîndurile întreprinderi­lor fruntașe, pină la sfîrșitul anului va mai realiza o pro­ducție globală în valoare de 5.400.000 lei. A doua telegramă primită este semnată de Comitetul executiv al Uniunii județene a cooperativelor meșteșugărești. Din scrisoare reiese că lucrătorii și salariații cooperativelor meșteșugărești din județul Cluj, au îndeplinit planul anual la data de 6 decembrie la indicatorii producție marfă, prestări de servicii și livrări la fondul pieții. Din calculele preliminare reiese că cele 21 de unități cooperatiste vor realiza până la 31 decembrie suplimentar 35.000.000 lei pro­ducție marfă și vor livra la fondul pieții produse în valoare de 16.000.000 lei. De menționat este că 12 din cele 21 de cooperative meșteșugărești — Drumul Nou, Arta jucăriilor, Munca invalizilor, Solidaritatea, Mobilă și tapițerie, Deser­virea, Arta textilă, Constructorul și Blănarul din Cluj, Meseriașul din Gherla, Deservirea din Turda și Prestarea din Cîmpia Turzii au îndeplinit planul anual la data de 30 noiembrie. A treia unitate industrială care ne-a anunțat ieri în­deplinirea planului anual de producție este Fabrica de porțelan IRIS din Cluj. Ceramiștii, după ce în ziua de 20 noiembrie s-au achitat de obligațiile față de beneficiarii lor externi pe acest an, la 6 decembrie au îndeplinit planul anual și la producția globală. Până la sfîrșitul anului, după cum ne informează tovarășul Oto Demirgeanu, șeful servi­ciului planificării, colectivul fabricii va realiza suplimentar o producție în valoare de 5.000.000 lei. La 6 decembrie a îndeplinit planul producției globale și marfă și Fabrica de produse refractare „9 Mai" din Turda. Din calculele preliminare ale serviciului planificării reiese că Fabrica „9 Mai“ va da în acest an o producție supli­mentară de 2.050.000 lei. Printre întreprinderile care au îndeplinit planul anual în aceste zile se numără întreprinderea de geologie și ex­plorări miniere, întreprinderea de rețele electrice, Exploa­tarea minieră Aghireș, întreprinderea viei și vinului, Trustul de construcții Cluj (la activități industriale). Astfel numă­rul întreprinderilor din Județul Cluj care au îndeplinit pla­nul anual se ridică la 29. (a. v.) Probleme ale consiliilor populare IN STIL DE MUNCĂ DINAMIC ȘI EFICIENT Biroul permanent al Comi­tetului executiv județean uti­lizează, cu multă suplețe, un stil de muncă dinamic și e­­ficient. Cind facem această afirma­ție, judicios conformă cu re­alitatea, ne gîndim, în primul rînd, la trei caracteristici e­­sențiale, mai bine zis la trei direcții principale de efort a­­le acestui organism colegial. Prima direcție de efort o constituie, fără îndoială, in­tensa și multipla activitate de conducere, îndrumare și verificare desfășurată, atît prin corpul de inspectori, cât și — mai ales — prin direc­țiile și instituțiile de specia­litate, pentru a asigura via­bilitatea ridicată a cadrului instituțional, profund demo­cratic, stabilit prin legea de organizare și funcționare a consiliilor populare, astfel ca acestea să rezolve cu compe­tență și operativitate nenu­măratele probleme ale activi­tății economice, sociale și cul­turale locale, în legătură ne­mijlocită cu exercitarea per­manentă și corectă a atribu­țiilor încredințate administra­ției de stat. A doua direcție de efort este în fapt o muncă minu­țioasă de concepție, de elabo­rare a problematicii care ur­mează să fie supusă dezbate­rii și aprobării în sesiunile Consiliului popular județean sau în ședințele Comitetului executiv, foruri investite cu dreptul de a adopta hotărîri sau a emite decizii, în spiritul și în litera legislației noastre socialiste, pentru rezolvarea oricăror probleme care pri­vesc economia și administra­ția locală de stat, dezvoltarea vieții cultural-artistice, func­ționarea învățămîntului, ocro­tirea sănătății publice, asigu­rarea populației cu mărfuri și servicii, respectarea ordinei și disciplinei sociale, educa­ția patriotică a maselor, echi­parea tehnică-edilitară, gos­podărirea și înfrumusețarea localităților, proiectarea și execuția sistematizării și con­strucției edificiilor publice și locuințelor și atîtea alte pro­bleme fundamentale care fac parte intrinsecă din evoluția mereu ascendentă și amelio­rată a societății, din crește­rea progresivă a avuției na­ționale, a bunăstării materia­le și spirituale a cetățenilor. A treia direcție de efort este, în esență, o metodă de m­uncă, frecvent utilizată, tocmai datorită caracterului ei concret și extrem de folo­sitor din multiple puncte de vedere. Este vorba de ședin­țele de lucru, pe care Biroul permanent, însoțit de șefii Lucian SÂMBOAN (Continuare in pag. a lll­a) Se apropie sesiunea de examene. Studente de la I.M.F. surprinse în cămin, în compania... tratatelor PRIN LUME-PRIN LUME PRIN LUME-PRIN LUME Represiuni în R.S.A (DIN „THE TIMES“, LONDRA) — Cind pot să-mi văd fiul? — Nu-l veți mai putea ve­dea. — Pentru ce? — Nu dorește să vă vadă. Acest dialog dintre d-na Ti­mor și inspectorul de poliție a avut loc la 24 de ore după moartea fiului ei, învățătorul indian Ahmed Timor în vîrstă de 30 ani. Potrivit versiunii oficiale, Timor s-a aruncat de la etajul al 10-lea al clădirii postului de poliție din Jo­hannesburg. Dar, după cum a reieșit clar din fotografiile publicate, ferestrele camerei serviciului de securitate de unde „s-a aruncat“ Timor e­­rau prevăzute cu gratii groase. Ahmed Timor era unul din zecile de oameni recent a­­restați de autoritățile din Re­publica Sud-Africană, într-o dimineață a ultimei duminici din luna octombrie, agenții serviciului de secu­ritate din R.S.A. au pătruns în locuințele unor reprezen­tanți ai intelectualității libe­­rale. La Capetown, Johannes­burg, Durban, Putermarkzburg, Grahamstown și alte mari orașe ale țării, oamenii au fost luați direct din paturi, iar întreaga casă a fost răscolită în căutare de docu­mente „compromițătoare“. Aceasta a fost una dintre cele mai mari descinderi po­lițienești de acest fel. Ei i-au căzut victimă 60 profesori u­­niversitari, învățători, pastori, ziariști, studenți și conducă­torii organizației antirasiste (Continuare in pag. a IV-a)

Next