Făclia, ianuarie-martie 1972 (Anul 26, nr. 7821-7896)
1972-01-15 / 7831. szám
4 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-V& ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXVIII-NR. 7831__________Sâmbăta 15 ianuarie 1972________14 pagini 30 bani ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI JUDEȚEAN AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Ieri, 14 ianuarie a.c., Biroul Executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste s-a întrunit în ședință de lucru, sub conducerea tovarășului Aurel Duca, președintele Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Exprimînd acordul unanim cu hotărîrea Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român de instituire a unui fond de solidaritate și sprijinire a luptei popoarelor împotriva imperialismului, pentru libertate și progres social, independență națională și pace și cu apelul adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste către toți cetățenii patriei de a contribui la constituirea acestui fond. Biroul Executiv al Consiliului județean a adoptat, pe baza informării prezentate de tov. Victor Rodina, secretarul Consiliului, un plan de măsuri. Biroul Executiv a analizat, în continuare, activitatea Uniunii județene a cooperativelor de consum, modul cum unitățile cooperației de consum au rezolvat propunerile alegătorilor ridicate cu ocazia întîlnirilor cu deputații. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul tovarășii loan Beu, loan Mîdrea, Gh. Timofi, Maria Cristian, Trofin Simedrea, V. Rodina, Alex. Soporan. în încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. „Macara" Fotografia: R. NEGREA La Industria sîrmei Început PROMIȚĂTOR Măsurile luate — îndeosebi in ultimul pătrar din 1971 — la nivelul secțiilor și al sectoarelor de producție ale uzinei metalurgiștilor din Cîmpia Turzii, in vederea asigurării condițiilor tehnicomateriale pentru un start bun in cel de-al doilea an de producție al actualului cincinat, fără a înlătura toate greutățile, își concretizează eficiența in rezultate operative care, începînd chiar din prima decadă a lunii ianuarie sunt promițătoare. Colectivul de oțeluri, în frunte cu comuniștii, a depășit prevederile de plan pe 10 zile din luna curentă cu 117 tone, iar laminatorii de profile s-au înscris in bilanțul aceleiași perioade cu circa 100 de tone țagle și profile. Din sectorul trefilare, Trăgătoria de oțel tare nr. 1 a raportat serviciului producție un avans pe prima decadă estimat la peste 60 de tone, Trăgătoria de oțel moale o depășire de 25 de tone, iar sectorul Cabluri de tracțiune un plus față de plan de 43 tone. Priceperea și vrednicia colectivului de la secția Electrozi s-a materializat pe aceeași perioadă intr-o depășire de 70 de tone, a celui de la Zincator în 17 tone, iar de la Cabluri electrice în peste 100 km de conductori electrici. Rezultate frumoase au înregistrat, de asemenea, colectivele de muncă de la fabrica de oxigen, subsecția valorificări, trăgătoria de metale etc. Dezbaterea cifrelor de plan in cadrul adunărilor generale pe grupe sindicale din aceste zile prilejuiește mobilizarea și mai accentuată a potențialului material și uman al uzinei, in sprijinul ritmicității și îmbunătățirii continue a calității produselor uzinei. V. CHICU Ce doriți să promovați sau să abandonați în noul an? ■ Ne răspunde ing. GRAȚIAN ȘERBAN, directorul Trustului de construcții Cluj ■ Despre proiectele Trustului de construcții din Cluj, relativ la perspectivele activității care urmează să se depună pe șantierele de construcție a locuințelor, al clădirilor social-culturale și al altor obiective din programul Consiliului popular județean și al altor beneficiari care apelează la serviciile acestei organizații, am mai relatat. Din cele expuse nouă de către specialiștii Trustului, am desprins concluzia că dezideratul de Sault propus — industrializarea activității de construcții — a devenit o acțiune concretă, fundamentată pe un amplu program. Este firesc ca inginerul Grațian ȘERBAN, directorul Trustului de construcții Cluj, răspunzînd la întrebarea: CE DORIȚI SA PROMOVAȚI SAU SA ABANDONAȚI DIN CEEA CE AȚI FĂCUT IN 1971? să se refere la acest subiect. — Programul nostru, întocmit în colaborare cu Institutul de proiectări pentru sistematizare și construcții prevede, de fapt, o acțiune amplă de industrializare a lucrărilor, eșalonată pînă în 1975. Am calculat că în ultimul an al actualului cincinal construcțiile de cărămidă, respectiv cele din materiale considerate clasice vor reprezenta doar 17 la sută din clădirile pe care le vom realiza. în Cluj vom lucra aproape exclusiv cu procedee industriale — în special cu cofraje plane, din panouri prefabricate, cofraje glisante etc. Eșalonarea în timp a modernizării lucrărilor este impusă de capacitățile noastre oarecum limitate față de volumul construcțiilor prevăzute pentru a fi realizate în acest an și în perspectivă. Pentru clădirile pe care intenționăm să le construim din panouri mari în 1972, poligonul de care dispunem — cu extinderile care urmează să le efectuăm aici — va produce elementele prefabricate necesare. In 1973, în schimb, avem nevoie de poligoane noi în Cluj și în Turda, iar în 1974 necesarul de elemente prefabricate va impune dublarea capacității celor două noi poligoane... — Din cite am înțeles, viitorul, în programul amintit de Dv., este rezervat blocurilor din panouri mari. — Doar în parte. Deși prezintă foarte multe avantaje, în special în domeniul finisajelor, panourile mari le vom utiliza doar la o parte din blocurile de locuințe. în 1972 și în anii următori vom folosi intens cofrajele metalice plane și cele glisante, care prezintă și ele avantaje considerabile. Natura, respectiv gabaritul și forma clădirilor pe care le vom construi în viitor, ne determină să căutăm și alte procedee de lucru. în programul nostru figurează trei din acestea: clădiri cu structură de stîlpi prefabricați și planșee numite PREDAL, cu suprabetonare (procedeu pe care il vom aplica aproximativ în 1974), metoda denumită planșee listate și, al treilea, cel denumit partiuri libere cu miez glisant. Ultimul procedeu îl aplicăm primii pe țară. Este o metodă interesantă, care ne va permite și realizarea unor edificii foarte înalte. Deci procedeele noastre, pe lîngă că se extind și se diversifică, cresc și sub aspectul tehnicității. Menționez că in programul nostru sunt cuprinse și alte procedee — fie preluate, fie elaborate de specialiști clujeni — de mai mică importanță, cum sunt fundații discontinui, utilizarea la fundații a piloților cu bulbi, montarea ferestrelor și ușilor direct în panouri prefabricate și finisarea acestora în poligoane ș.a. — Știm că în domeniul finisajelor preconizați mai multe acțiuni. Care este esențialul în această preocupare? — Reducerea manoperei pe șantier. In acest context cântăm diferite metode ,și prx?idee — începînd cu reducerea sau chiar eliminarea unor operațiuni, prefabricarea și terminînd cu titularizarea de materiale noi. — Care este problema cea mai dificilă a Trustului în momentul de față? — Balastul. Rezervele de pietriș din jurul Clujului s-au redus considerabil. Someșul, după realizarea barajului de la Gilău, nu mai aduce balast în 1971 am recurs la improvizații. Ceea ce am obținut însă nu ne satisface nici sub aspect calitativ și nici sub cel cantitativ. Am fost nevoiți să căutăm rezerve în altă parte. Și am găsit la confluența Arieșului cu Mureșul, în zona satului Gligorești. Utilarea acestei balastiere este in curs. Ea va furniza agregate începînd cu luna februarie. — Ați avut dificultăți și de alt ordin? — Da. De ordin calitativ — în special la betoane, în 1972, din punct de vedere al dotării, problema va fi rezolvată.. Dispunem de patru instalații semiautomate de preparat betoane superioare în Cluj (tip Nicolina) și urmează să instalăm încă două la Turda și Dej. Putem afirma că din acest punct de vedere sîntem cel mai bine utilați. Deci facem ordine în domeniul betoanelor. Mă gîndesc și la întărirea exigenței privind controlul tehnic de calitate. Fiecare marcă de beton nerealizat va constitui pentru noi o cauză aspru judecată. Exigența va fi extinsă — în egală măsură și asupra restului lucrărilor sau operațiunilor. Convorbire consemnată de Andrei VARGA O MODERNĂ PÂRTIE DE SCHI PE MUNTELE BĂIȘORII Recent s-au încheiat lucrările de amenajare a noii pârtii de schi de pe Muntele Băișorii, prilej de satisfacție deosebită nu numai pentru sportivii de performanță ci și pentru turiști. Așezată intr-un joc de neîntrecută poezie a naturii, noua bază sportivă de performanță și agrement constituie de pe acum, sintem siguri, un impuls pentru schiul de performanță din județul Cluj și o prietenească invitație la o reconfortantă destindere și recreiere pentru acei ce iubesc sporturile de iarnă. Ideea amenajării unei pîrtii pe muntele Băișorii datează din 1967. Din toamna lui 1968, s-a trecut, sub îndrumarea comisiei economice a Comitetului județean de partid, la materializarea ei în practică, după un plan minuțios alcătuit Au răspuns acestei chemări, dînd sprijin material și brațe de muncă, Universitatea „Babeș—Bolyai“, Direcția regională de drumuri și poduri, Combinatul de industrializare a lemnului Cluj, întreprinderea de construcții forestiere, Inspectoratul silvic, Industria sîrmei Cîmpia Turzii, întreprinderea de prospectări și explorări miniere, precum și sportivi de la Universitatea Voința și din Turda. O contribuție prețioasă a adus Consiliul județean pentru educație fizică și sport, comisia județeană de schi, și Federația română de schi bob care au alocat 50.000 lei. S-au prestat de asemenea 13.500 de ore de muncă patriotică în valoare de aproape 300.000 lei, executindu-se derocări, defrișări, schimbări de profil, nivelări și escavări. Pîrtia a fost dotată de Universitatea „Babeș—Bolyai“ cu un teleschi portativ. Citeva date despre pîrtie și despre căile de acces. Pîrtia se află la o altitudine de 1540 m (la plecare) și 1400 m (la sosire); lungimea practicabilă în prezent: 1.400 m, iar cea totală de peste 2.000 m după ce se va termina amenajarea ultimei porțiuni, pînă la Poiana Iancului. Lățimea variabilă între 30—60 m. Stratul de zăpadă în medie de 1,5 m în lunile decembrie—aprilie, temperatura medie anuală +4,2 grade C, iar în decembrie—martie —2 grade pînă la —5 grade C. De la Cluj, accesul spre Muntele Băișorii se face în bune condiții pe șoseaua asfaltată, Fiorești—Săvădisla—Băișoara, apoi pe drum de țară, pînă la cabana Muntele Băișorii, în total: 55 km. Consemnînd realizarea acestei frumoase amenajări sportive, care va putea găzdui concursuri republicane de juniori și inter-județene de seniori, prilej de bucurii pentru toți cei ce doresc să practice schiul, vom încheia cu urarea de a ne întîlni pe pîrtia de pe Muntele Băișorii. Nocturnă clujeană. Combinatul de morărit și panificație « Ki « ■ B1 m ■ ii ■ ■ ■ ¥r* v Iani *ii s Pe culmile Făgărașului, la Bilealac. Fotografia: R. WAGNER 1 UN NOU OBIECTIV IA INSTITUIM UE IZOTOPI STABILI Ieri dimineață, la Institutul de izotopi stabili, a avut loc festivitatea dării în folosință a unei noi clădiri, destinate atelierului de prototipuri, aparatură de precizie și de mică serie — un prim obiectiv din dezvoltarea viitoare a institutului, avînd menirea de a asigura autoutilarea laboratoarelor și pregătirea cercetării de vîrf. La festivitate au fost prezenți tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid, Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul Clujului, oameni de știință, cercetători. COMISIA ECONOMICA -SPRIJIN DE NĂDEJDE AL COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID Printre numeroasele măsuri de perfecționare a muncii organelor de partid, adoptate de conducerea partidului nostru se înscrie și constituirea comisiilor pe probleme. înființarea lor a creat cadrul organizatoric care oferă tuturor membrilor comitetului posibilitatea de a participa permanent la o activitate concretă, de a-și aduce contribuția la studierea și elucidarea problemelor esențiale ale muncii de partid, la fundamentarea hotărîrilor, la aplicarea lor în viață. Comisia economică a Comitetului municipal de partid cuprinde 21 de membri, oameni de profesii și specialități diferite, cu experiență în domeniul muncii de partid și economice. în activul obștesc al comisiei au fost antrenați alți 36 de specialiști cu înaltă calificare. Alcătuită astfel, comisia are putința de a studia și a cunoaște bine realitatea, de a sesiza cauzele fenomenelor și a acționa operativ în vederea eliminării neajunsurilor constatate. Este îmbucurător faptul că în stilul de muncă al comisiei s-a încetățenit practica de a pute rezuma doar la a controla activitatea organizațiilor de partid și a conducerilor administrative, ci îndeosebi de a le ajuta la remedierea greutăților, la impulsionarea tuturor forțelor și creșterea simțului datoriei față de sarcinile încredințate. Dacă la început am întîmpinat unele greutăți în antrenarea tuturor membrilor comisiei la activități concrete, în ultimul timp aportul acestora se face tot mai simțit. Ei participă cu regularitate în diferite colective ce se constituie deplasându-se în unități unde participă la adunări generale ale organizațiilor de partid și ale salariaților, la ședințele comitetelor de direcție, se consultă cu diferiți comuniști și alți oameni ai muncii, cu specialiști și conducători ai proceselor tehnologice, urmăresc modul în care sunt transpuse în viață măsurile de sporire a eficienței economice a întreprinderilor, inițiază noi acțiuni, pregătesc informări, recomandări și propuneri pentru organul din care fac parte. Este semnificativ faptul că în anul trecut membrii comisiei au efectuat studii însoțite de sugestii și propuneri pentru două plenare ale comitetului, pentru 8 ședințe de birou și numeroase ședințe de secretariat. Au fost astfel analizate probleme de o deosebită importanță pentru îmbunătățirea activității economice ca de exemplu, creșterea continuă a productivității muncii, reducerea consumurilor normate, realizarea planului de export, generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, autoutilarea și reducerea pe această bază a importurilor de utilaje, activitatea de aprovizionare a populației și dezvoltarea rețelei comerciale, prestarea de servicii ale cooperației, realizarea ritmică a investițiilor și altele. Au fost și cazuri cînd colectivele comisiei au trebuit să intervină de mai multe ori asupra acelorași probleme pentru a asigura înlăturarea unor neajunsuri. Astfel, constatîndu-se că întreprinderea minieră nu-și realizează luni de-a rîndul sarcinile de plan s-a constituit un colectiv care în urma analizei Întreprinse a făcut recomandări concrete pentru organizația de partid și conducerea administrativă. După 4 luni același colectiv a revenit în întreprindere și a constatat că măsurile stabilite nu s-au îndeplinit persistînd aspectele negative pe linia disciplinei în muncă, întreținerii necorespunzătoare a utilajelor, depășirii numărului mediu scriptic de salariați etc. Concluziile comisiei au fost discutate intr-o ședință de secretariat, cu care ocazie s-au luat anumite măsuri organizatorice și s-au trasat sarcini precise de îmbunătățire a activității organizațiilor de partid, sindicale și de U.T.C. Deosebit de rodnice s-au dovedit și activitățile efectuate în comun cu alte comisii. Așa Ing. Iuliu JAKAB, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj (Continuare In pag. a II-a) „ȚAPINARI" A început să funcționeze Centrul de luptă împotriva intoxicațiilor începînd cu primele zile ale acestui an la Cluj a început să funcționeze efectiv Centrul de luptă împotriva intoxicațiilor — valoroasă inițiativă a forurilor medicale clujene. Coordonată de Academia de Științe Medicale, cu participarea activă a cadrelor de conducere a I.M.F. Cluj, a Direcției sanitare județene și a Filialei Cluj a Institutului de Medicină legală, această valoroasă premieră medicală clujeană se înscrie, așa cum spune prof. dr. doc. C. Fodor, membru corespondent al Academiei R.S.R., rectorul I.M.F., președintele Centrului, ca o „continuare a tradițiilor școlii medicale clujene de abordare eficientă a problemelor medicinii colectivităților. Unul din imperativele practicii medicale de astăzi, cu precădere în țările dezvoltate, este poluarea crescîndă a mediului, riscul îngrijorător al intoxicațiilor cu substanțe chimice ori medicamente. Obiectivele Centrului nostru sînt: informarea (sistem complex de fișe, date și mijloace de comunicare rapidă, menite să răspundă la orice întrebare privitor la nocivitatea substanțelor chimice mai des utilizate), prevenirea (largă muncă de educație sanitară) și tratarea intoxicațiilor declarate. Activitatea a început, sperăm să se generalizeze și să intre în preocuparea tuturor cadrelor medicale. Vom căuta, de asemenea, ca în viitorul apropiat, această problematică, atît de stringentă, a noxelor chimice să se reflecte mai bine în învățămîntul medical care tinde în tot mai mare măsură să aibă un caracter integrativ“. Cu sprijinul și participarea activă a Direcției sanitare județene Cluj a început o susținută activitate de popularizare în rîndul cadrelor de- Dr. Ion MARCEA (Continuare în pag. a II-a) itu Omagiu lui Józsa Béla Zeri, într-un cadru festiv, a avut loc înminarea unor exemplare din monografia „Józsa Béla“ văduvei militantului comunist. Cadoul a fost înmînat de Nicolae Nicolaescu, cercetător științific la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lingă C.C. al P.C.R., sub egida căruia a apărut volumul omagial în colecția „Evocări“. La festivitate au participat : tovarășii Clement Rusu, Letay Lajos, Szűcs Zoltán, membri ai Biroului Comitetului județean de partid, reprezentanți ai sectorului din Cluj al Institutului de studii istorice și social-politice, ai revistelor, ziarelor și Studioului de radio Cluj. COMUNICAT CETĂȚENI AI MUNICIPIULUI CLUJ Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Cluj, vă adresează apelul de a răspunde la solicitarea delegaților Comitetului executiv cu privire la culegerea unor date legate de aplicarea Legii nr. 20 din decembrie 1971. Acțiunea începe în ziua de 16 ianuarie și se încheie în 24 ianuarie a.c. COMITETUL EXECUTIV LEX*TELEX*TELEX*TELEX» TELEX* TELEX*TEL^w4e^ELE ■ Guvernul panamez se va adresa Consiliului de Securitate al O.N.U. în apărarea drepturilor sale asupra Canalului Panama, în cazul în care negocierile de la Washington nu vor duce la încheierea unui nou tratat prin care să se recunoască suveranitatea sa asupra acestuia — a declarat ministrul panamez de externe, Juan Antonio Tack. ■ Un val de frig neobișnuit s-a abătut asupra Iranului, în cursul zilei de joi, la Hamadan, localitate situată la 400 km de Teheran, s-a înregistrat o temperatură de minus 34 de grade. Datorită gerurilor, autoritățile au hotărît închiderea școlilor pe timp de o săptămînă. Mica vioară, cu care celebrul violonist, Nicolo Paganini, a învățat să descifreze primele note și cu care a dat primele sale recitaluri, va fi scoasă la licitație la Londra, la 16 martie a.c. Vioara, care va fi vîndută de către descendenții marelui virtuos cu arcușul și cutia originale, este o operă a doi meșteri italieni, Hieronimus și Antonius Amati, care au construit-o în anul 1600. Corpul viorii are o lungime de numai 35 cm, dar gitul a fost readaptat, se pare, de către Paganini insuși, pentru a permite afirmarea neobișnuitelor sale calități interpretative. ■ Temperaturile deosebit de scăzute care se înregistrează în aceste zile la Moscova și în împrejurimile ei se apropie de recordul gerului din 17 ianuarie 1940, cînd mercurul termometrelor a coborît la —42,2 grade Celsius. Joi, în împrejurimile capitalei sovietice, temperatura a fost de aproape —40 grade. ■ Un purtător de cuvînt al Ministerului Justiției din R.F. a Germaniei a declarat că după 10 ani de investigații, Ludwig Hahn, șef al poliției secrete naziste in Varșovia, și Thomas Wippenbeck, temnicer la închisoarea Pawiak din același oraș în timpul celui de-al doilea război mondial, urmează să fie judecați pentru crimele comise în această perioadă.