Făclia, ianuarie-martie 1972 (Anul 26, nr. 7821-7896)

1972-01-15 / 7831. szám

4 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-V&­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXVIII-NR. 7831__________Sâmbăta 15 ianuarie 1972________1­­4 pagini 30 bani ȘEDINȚA BIROULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI JUDEȚEAN AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Ieri, 14 ianuarie a.c., Biroul Executiv al Consiliului jude­țean al Frontului Unității Socialiste s-a întrunit în ședință de lucru, sub conducerea tovarășului Aurel Duca, președin­tele Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Exprimînd acordul unanim cu hotărîrea Comitetului Exe­cutiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român de instituire a unui fond de solidaritate și sprijinire a luptei po­poarelor împotriva imperialismului, pentru libertate și pro­gres social, independență națională și pace și cu apelul adresat de Biroul Executiv al Consiliului Național al Fron­tului Unității Socialiste către toți cetățenii patriei de a contribui la constituirea acestui fond. Biroul Executiv al Consiliului județean a adoptat, pe baza informării prezen­tate de tov. Victor Rodina, secretarul Consiliului, un plan de măsuri. Biroul Executiv a analizat, în continuare, activitatea U­­niunii județene a cooperativelor de consum, modul cum unitățile cooperației de consum au rezolvat propunerile ale­gătorilor ridicate cu ocazia întîlnirilor cu deputații. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul to­varășii loan Beu, loan Mîdrea, Gh. Timofi, Maria Cristian, Trofin Simedrea, V. Rodina, Alex. Soporan. în încheierea ședinței a luat cuvîntul tovarășul Aurel Duca. „Macara" Fotografia: R. NEGREA La Industria sîrmei Început PROMIȚĂTOR Măsurile luate — îndeo­sebi in ultimul pătrar din 1971 — la nivelul secțiilor și al sectoarelor de producție ale uzinei metalurgiștilor din Cîmpia Turzii, in vederea a­­sigurării condițiilor tehnico­­materiale pentru un start bun in cel de-al doilea an de producție al actualului cincinat, fără a înlătura toa­te greutățile, își concretizea­ză eficiența in rezultate ope­rative care, începînd chiar din prima decadă a lunii ia­nuarie sunt promițătoare. Colectivul de oțeluri, în frunte cu comuniștii, a de­pășit prevederile de plan pe 10 zile din luna cu­rentă cu 117 tone, iar laminatorii de profile s-au înscris in bilan­țul aceleiași perioade cu cir­ca 100 de tone țagle și pro­file. Din sectorul trefilare, Trăgătoria de oțel tare nr. 1 a raportat serviciului pro­ducție un avans pe prima decadă estimat la peste 60 de tone, Trăgătoria de oțel moale o depășire de 25 de tone, iar sectorul Cabluri de tracțiune un plus față de plan de 43 tone. Priceperea și vrednicia co­lectivului de la secția Elec­trozi s-a materializat pe ace­eași perioadă intr-o depășire de 70 de tone, a celui de la Zincator în 17 tone, iar de la Cabluri electrice în peste 100 km de conductori elec­trici. Rezultate frumoase au înregistrat, de asemenea, co­lectivele de muncă de la fa­brica de oxigen, subsecția valorificări, trăgătoria de metale etc. Dezbaterea ci­frelor de plan in cadrul adu­nărilor generale pe grupe sindicale din aceste zile pri­lejuiește mobilizarea și mai accentuată a potențialului material și uman al uzinei, in sprijinul ritmicității și îmbunătățirii continue a cali­tății produselor uzinei. V. CHICU Ce doriți să promovați sau să abandonați în noul an? ■ Ne răspunde ing. GRAȚIAN ȘERB­AN, directorul Trustului de construcții Cluj ■ Despre proiectele Trustului de construcții din Cluj, re­lativ la perspectivele activită­ții care urmează să se depună pe șantierele de construcție a locuințelor, al clădirilor so­­cial-culturale și al altor­ obi­ective din programul Consiliu­lui popular județean și al altor beneficiari care apelează la ser­viciile acestei organizații, am­ mai relatat. Din cele expuse no­uă de către specialiștii Trustu­lui, am desprins concluzia că dezideratul de Sault propus — industrializarea activității de construcții — a devenit o ac­țiune concretă, fundamentată pe un amplu program. Este firesc ca inginerul Grațian ȘERBAN, directorul Trustului de construcții Cluj, răspunzînd la întrebarea: CE DORIȚI SA PROMOVAȚI SAU SA A­­BANDONAȚI DIN CEEA CE AȚI FĂCUT IN 1971? să se refere la acest subiect. — Programul nostru, întoc­mit în colaborare cu Institu­tul de proiectări pentru sis­tematizare și construcții pre­vede, de fapt, o acțiune amplă de industrializare a lucrărilor, eșalonată pînă în 1975. Am calculat că în ultimul an al actualului cincinal construcții­le de cărămidă, respectiv cele din materiale considerate cla­sice vor reprezenta doar 17 la sută din clădirile pe care le vom realiza. în Cluj vom lu­cra aproape exclusiv cu pro­cedee industriale — în special cu cofraje plane, din panouri prefabricate, cofraje glisante etc. Eșalonarea în timp a mo­dernizării lucrărilor este im­pusă de capacitățile noastre oarecum limitate față de volu­mul construcțiilor prevăzute pentru a fi realizate în acest an și în perspectivă. Pentru clădirile pe care intenționăm să le construim din panouri mari în 1972, poligonul de ca­re dispunem — cu extinderile care urmează să le efectuăm aici — va produce elementele prefabricate necesare. In 1973, în schimb, avem nevoie de po­ligoane noi în Cluj și în Tur­da, iar în 1974 necesarul de e­­lemente prefabricate va impu­ne dublarea capacității celor două noi poligoane... — Din cite am înțeles, vii­torul, în programul amintit de Dv., este rezervat blocuri­lor din panouri mari. — Doar în parte. Deși pre­zintă foarte multe avantaje, în special în domeniul finisa­jelor, panourile mari le vom utiliza doar la o parte din blocurile de locuințe. în 1972 și în anii următori vom folosi intens cofrajele metalice plane și cele glisante, care prezintă și ele avantaje considerabile. Natura, respectiv gabaritul și forma clădirilor pe care le vom construi în viitor, ne de­termină să căutăm și alte pro­cedee de lucru. în programul nostru figurează trei din aces­tea: clădiri cu structură de stîlpi prefabricați și planșee numite PREDAL, cu suprabe­­tonare (procedeu pe care il vom aplica aproximativ în 1974), metoda denumită plan­șee listate și, al treilea, cel denumit partiuri libere cu miez glisant. Ultimul proce­deu îl aplicăm primii pe țară. Este o metodă interesantă, ca­re ne va permite și realizarea unor edificii foarte înalte. Deci procedeele noastre, pe lîngă că se extind și se diversifică, cresc și sub aspectul tehnici­tății. Menționez că in progra­mul nostru sunt cuprinse și alte procedee — fie preluate, fie elaborate de specialiști clu­jeni — de mai mică impor­tanță, cum sunt fundații dis­continui, utilizarea la fundații a piloților cu bulbi, montarea ferestrelor și ușilor direct în panouri prefabricate și finisa­rea acestora în poligoane ș.a. — Știm că în domeniul fini­sajelor preconizați mai multe acțiuni. Care este esențialul în această preocupare? — Reducerea manoperei pe șantier. In acest context cân­tăm diferite metode ,și prx?i­dee — începînd cu reducerea sau chiar eliminarea unor o­­perațiuni, prefabricarea și ter­­minînd cu titularizarea de materiale noi. — Care este problema cea mai dificilă a Trustului în momentul de față? — Balastul. Rezervele de pietriș din jurul Clujului s-au redus considerabil. Someșul, după realizarea barajului de la Gilău, nu mai aduce balast în 1971 am recurs la impro­vizații. Ceea ce am obținut însă nu ne satisface nici sub aspect calitativ și nici sub cel canti­tativ. Am fost nevoiți să cău­tăm rezerve în altă parte. Și am găsit la confluența Arie­­șului cu Mureșul, în zona sa­tului Gligorești. Utilarea aces­tei balastiere este in curs. Ea va furniza agregate începînd cu luna februarie. — Ați avut dificultăți și de alt ordin? — Da. De ordin calitativ — în special la betoane, în 1972, din punct de vedere al dotării, problema va fi rezolvată.. Dis­punem de patru instalații se­miautomate de preparat be­toane superioare în Cluj (tip Nicolina) și urmează să insta­lăm încă două la Turda și Dej. Putem afirma că din acest punct de vedere sîntem cel mai bine utilați. Deci fa­cem ordine în domeniul betoa­­nelor. Mă gîndesc și la întări­rea exigenței privind contro­lul tehnic de calitate. Fiecare marcă de beton nerealizat va constitui pentru noi o cauză aspru judecată. Exigența va fi extinsă — în egală măsură și asupra restului lucrărilor sau operațiunilor. Convorbire consemnată de Andrei VARGA O MODERNĂ PÂRTIE DE SCHI PE MUNTELE BĂIȘORII Recent s-au încheiat lucrările de amena­jare a noii pârtii de schi de pe Muntele Băi­­șorii, prilej de satisfacție deosebită nu numai pentru sportivii de performanță ci și pentru turiști. Așezată intr-un joc de neîntrecută poezie a naturii, noua bază sportivă de per­formanță și agrement constituie de pe acum, sintem­ siguri, un impuls pentru schiul de performanță din județul Cluj și o prietenească invitație la o reconfor­tantă destindere și recre­­iere pentru acei ce iubesc sporturile de iarnă. Ideea amenajării unei pîrtii pe muntele Băișorii datează din 1967. Din toamna lui 1968, s-a trecut, sub îndrumarea comisiei eco­nomice a Comitetului județean de partid, la materializarea ei în practică, după un plan minuțios alcătuit Au răspuns acestei che­mări, dînd sprijin material și brațe de muncă, Universitatea „Babeș—Bolyai“, Direcția regio­nală de drumuri și poduri, Combinatul de industrializare a lemnului Cluj, întreprin­derea de construcții forestiere, Inspectoratul silvic, Industria sîrmei Cîmpia Turzii, între­prinderea de prospectări și explorări miniere, precum și sportivi de la Universitatea­ Voința și din Turda. O contribuție prețioasă a adus Consiliul județean pentru educație fizică și sport, comisia județeană de schi, și Federația română de schi­ bob care au alocat 50.000 lei. S-au prestat de asemenea 13.500 de ore de muncă patriotică în valoare de aproape 300.000 lei, executindu-se derocări, defrișări, schimbări de profil, nivelări și escavări. Pîrtia a fost dotată de Universitatea „Ba­beș—Bolyai“ cu un tele­schi portativ. Citeva date despre pîrtie și despre căile de acces. Pîrtia se află la o altitudine de 1540 m (la plecare) și 1400 m (la sosire); lungimea prac­ticabilă în prezent: 1.400 m, iar cea totală de peste 2.000 m după ce se va termina amenajarea ulti­mei porțiuni, pînă la Poiana Iancului. Lățimea varia­bilă între 30—60 m. Stratul de zăpadă în medie de 1,5 m în lunile decembrie—aprilie, temperatura medie anuală +4,2 grade C, iar în decembrie—martie —2 grade pînă la —5 grade C. De la Cluj, accesul spre Muntele Băișorii se face în bune condiții pe șoseaua asfaltată, Fiorești—Săvădisla—Băișoara, apoi pe drum de țară, pînă la cabana Muntele Băișorii, în total: 55 km. Consemnînd realizarea acestei frumoase a­­menajări sportive, care va putea găzdui con­cursuri republicane de juniori și inter-jude­­țene de seniori, prilej de bucurii pentru toți cei ce doresc să practice schiul, vom încheia cu urarea de a ne întîlni pe pîrtia de pe Muntele Băișorii. Nocturnă clujeană. Combinatul de morărit și panificație « K­i « ■ B1 m ■ ii ■ ■ ■ ¥­r* v I­a­ni *ii s Pe culmile Făgărașului, la Bilea­lac. Fotografia: R. WAGNER 1 UN NOU OBIECTIV IA INSTITUIM UE IZOTOPI STABILI Ieri dimineață, la Institu­tul de izotopi stabili, a avut loc festivitatea dării în folo­sință a unei noi clădiri, des­tinate atelierului de prototi­puri, aparatură de precizie și de mică serie — un prim obiectiv din dezvoltarea vii­toare a institutului, avînd menirea de a asigura auto­­utilarea laboratoarelor și pregătirea cercetării de vîrf. La festivitate au fost pre­zenți tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean de partid, preșe­dintele Consiliului popular județean, Soos Manea Carol, secretar al Comitetului jude­țean de partid, Remus Buc­șa, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, primarul Clujului, oameni de știință, cercetători. COMISIA ECONOMICA -SPRIJIN DE NĂDEJDE AL COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID Printre numeroasele măsuri de perfecționare a muncii or­ganelor de partid, adoptate de conducerea partidului nostru se înscrie și constituirea comi­siilor pe probleme. înființarea lor a creat cadrul organiza­toric care oferă tuturor mem­brilor comitetului posibilitatea de a participa permanent la o activitate concretă, de a-și aduce contribuția la studierea și elucidarea problemelor e­­sențiale ale muncii de partid, la­ fundamentarea hotărîrilor, la aplicarea lor în viață. Comisia economică a Comi­tetului municipal de partid cuprinde 21 de membri, oa­meni­ de profesii și speciali­tăți diferite, cu experiență în domeniul muncii de partid și economice. în activul obștesc al comisiei au fost antrenați alți 36 de specialiști cu înaltă calificare. Alcătuită astfel, co­misia are putința de a studia și a cunoaște bine realitatea, de a sesiza cauzele fenome­nelor și a acționa operativ în vederea eliminării neajunsuri­lor constatate. Este îmbucu­rător faptul că în stilul de muncă al comisiei s-a încetă­țenit practica de a pu­te re­zuma doar la a controla ac­tivitatea organizațiilor de partid și a conducerilor ad­ministrative, ci îndeosebi de a le ajuta la remedierea greu­tăților, la impulsionarea tutu­ror forțelor și creșterea sim­țului datoriei față de sarcinile încredințate. Dacă la început am întîm­­pinat unele greutăți în an­trenarea tuturor membrilor comisiei la activități concre­te, în ultimul timp aportul acestora se face tot mai sim­țit. Ei participă cu regulari­tate în diferite colective ce se constituie deplasându-se în u­­nități unde participă la adu­nări generale ale organizații­lor de partid și ale salaria­ților, la ședințele comitetelor de direcție, se consultă cu di­feriți comuniști și alți oameni ai muncii, cu specialiști și conducători ai proceselor teh­nologice, urmăresc modul în care sunt transpuse în viață măsurile de sporire a eficien­ței economice a întreprinde­rilor, inițiază noi acțiuni, pre­gătesc informări, recomandări și propuneri pentru organul din care fac parte. Este semni­ficativ faptul că în anul tre­cut membrii comisiei au e­­fectuat studii însoțite de su­gestii și propuneri pentru două plenare ale comitetului, pentru 8 ședințe de birou și numeroase ședințe de secre­tariat. Au fost astfel analizate probleme de o deosebită im­portanță pentru îmbunătățirea activității economice ca de e­­xemplu, creșterea continuă a productivității muncii, redu­cerea consumurilor normate, realizarea planului de export, generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III, au­­­toutilarea și reducerea pe a­­ceastă bază a importurilor de utilaje, activitatea de aprovi­zionare a populației și dez­voltarea rețelei comerciale, prestarea de servicii ale coo­perației, realizarea ritmică a investițiilor și altele. Au fost și cazuri cînd co­lectivele comisiei au trebuit să intervină de mai multe ori asupra acelorași probleme pentru a asigura înlăturarea unor neajunsuri. Astfel, con­­statîndu-se că întreprinderea minieră nu-și realizează luni de-a rîndul sarcinile de plan s-a constituit un colectiv ca­re în urma analizei Între­prinse a făcut recomandări concrete pentru organizația de partid și conducerea admi­nistrativă. După 4 luni același colectiv a revenit în întreprin­dere și a constatat că măsu­rile stabilite nu s-au îndeplinit persistînd aspectele negative pe linia disciplinei în muncă, întreținerii necorespunzătoare a utilajelor, depășirii număru­lui mediu scriptic de salariați etc. Concluziile comisiei au fost discutate intr-o ședință de secretariat, cu care ocazie s-au luat anumite măsuri organi­zatorice și s-au trasat sarcini precise de îmbunătățire a ac­tivității organizațiilor de partid, sindicale și de U.T.C. Deosebit de rodnice s-au do­vedit și activitățile efectuate în comun cu alte comisii. Așa Ing. Iuliu JAKAB, secretar al Comitetului municipal de partid Cluj (Continuare In pag. a II-a) „ȚAPINARI" A început să funcționeze Centrul de luptă împotriva intoxicațiilor începînd cu primele zile ale acestui an la Cluj a început să funcționeze efectiv Centrul de luptă împotriva intoxica­țiilor — valoroasă inițiativă a forurilor medicale clujene. Coordonată de Academia de Științe Medicale, cu participa­rea activă a cadrelor de con­ducere a I.M.F.­­ Cluj, a Di­recției sanitare județene și a Filialei Cluj a Institutului de Medicină legală, această va­loroasă premieră medicală clujeană se înscrie, așa cum spune prof. dr. doc. C. Fodor, membru corespondent al Aca­demiei R.S.R., rectorul I.M.F., președintele Centrului, ca o „continuare a tradițiilor școlii medicale clujene de abordare eficientă a problemelor medi­cinii colectivităților. Unul din imperativele practicii medica­le de astăzi, cu precădere în țările dezvoltate, este poluarea crescîndă a mediului, riscul îngrijorător al intoxicațiilor cu substanțe chimice ori me­dicamente. Obiectivele Cen­trului nostru sînt: informarea (sistem complex de fișe, date și mijloace de comunicare rapidă, menite să răspundă la orice în­trebare privitor la nocivitatea substanțelor chimice mai des utilizate), prevenirea (largă muncă de educație sanitară) și tratarea intoxicațiilor de­clarate. Activitatea a început, sperăm să se generalizeze și să intre în preocuparea tutu­ror cadrelor medicale. Vom căuta, de asemenea, ca în vii­torul apropiat, această proble­matică, atît de stringentă, a noxelor chimice să se reflecte mai bine în învățămîntul me­dical care tinde în tot mai mare măsură să aibă un ca­racter integrativ“. Cu sprijinul și participarea activă a Direcției sanitare ju­dețene Cluj a început o sus­ținută activitate de popu­larizare în rîndul cadrelor de- Dr. Ion MARCEA (Continuare în pag. a II-a) itu Omagiu lui Józsa Béla Zeri, într-un cadru festiv, a avut loc înminarea unor exemplare din monografia „Józsa Béla“ văduvei mili­tantului comunist. Cadoul a fost înmînat de Nicolae Ni­­colaescu, cercetător științific la Institutul de studii istori­ce și social-politice de pe lin­gă C.C. al P.C.R., sub egida căruia a apărut volumul o­­magial în colecția „Evocări“. La festivitate au participat : tovarășii Clement Rusu, Le­­tay Lajos, Szűcs Zoltán, membri ai Biroului Comite­tului județean de partid, re­prezentanți ai sectorului din Cluj al Institutului de stu­dii istorice și social-politice, ai revistelor, ziarelor și Stu­dioului de radio Cluj. COMUNICAT CETĂȚENI AI MUNICIPIULUI CLUJ Comitetul executiv al Consiliului popular al mu­nicipiului Cluj, vă adresea­ză apelul de a răspunde la solicitarea delegaților Co­mitetului executiv cu pri­vire la culegerea unor date legate de aplicarea Legii nr. 20 din decembrie 1971. Acțiunea începe în ziua de 16 ianuarie și se încheie în 24 ianuarie a.c. COMITETUL EXECUTIV LEX*TELEX*TELEX*TELEX» TELEX* TELEX*TEL^w4e^ELE ■ Guvernul panamez se va adresa Consiliului de Secu­ritate al O.N.U. în apărarea drepturilor sale asupra Cana­lului Panama, în cazul în care negocierile de la Washington nu vor duce la încheierea unui nou tratat prin care să se recunoască suveranitatea sa asupra acestuia — a declarat ministrul panamez de externe, Juan Antonio Tack. ■ U­n val de frig neobișnuit s-a abătut asupra Iranului, în cursul zilei de joi, la Hamadan, localitate situată la 400 km de Teheran, s-a înregistrat o temperatură de minus 34 de grade. Datorită gerurilor, autoritățile au hotărît închide­rea școlilor pe timp de o săptămînă.­­ Mica vioară, cu care celebrul violonist, Nicolo Paga­nini, a învățat să descifreze primele note și cu care a dat primele sale recitaluri, va fi scoasă la licitație la Londra, la 16 martie a.c. Vioara, care va fi vîndută de către descen­denții marelui virtuos cu arcușul și cutia originale, este o operă a doi meșteri italieni, Hieronimus și Antonius Amati, care au construit-o în anul 1600. Corpul viorii are o lungi­me de numai 35 cm, dar gitul a fost readaptat, se pare, de către Paganini insuși, pentru a permite afirmarea neobiș­nuitelor sale calități interpretative. ■ Temperaturile deosebit de scăzute care se înregistrează în aceste zile la Moscova și în împrejurimile ei se apro­pie de recordul gerului din 17 ianuarie 1940, cînd mercu­rul termometrelor a coborît la —42,2 grade Celsius. Joi, în împrejurimile capitalei sovietice, temperatura a fost de a­­proape —40 grade. ■ Un purtător de cuvînt al Ministerului Justiției din R.F. a Germaniei a declarat că după 10 ani de investigații, Ludwig Hahn, șef al poliției secrete naziste in Varșovia, și Thomas Wippenbeck, temnicer la închisoarea Pawiak din același oraș în timpul celui de-al doilea război mondial, urmează să fie judecați pentru crimele comise în această perioadă.

Next