Făclia, ianuarie-martie 1972 (Anul 26, nr. 7821-7896)

1972-01-28 / 7842. szám

proletari DIN TOATE ȚĂRILE» UNÎȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN • 4 pagini 30 bani Anul XXVIII nr. 7842 • Vineri 28 ianuarie 1972 Pentru producții și venituri sporite în M2 „Secretul” producțiilor mari: APUCAREA ACORDULUI GLOBAL ȘI EXTINDEREA TEHNOLOGIILOR­­ AVANSATE DE LUCRU înscriindu-se ca un eveniment de seamă în viața sate­lor noastre, în întîmpinarea celui de al II-lea Congres al U.N.C.A.P., în cooperativele agricole din județul nostru se desfășoară în aceste zile dările de seamă ale consiliilor de conducere și ale comisiilor de revizie pe anul 1971 și proiec­tele planurilor de producție și financiare pe 1972. Darea de seamă a consiliu­lui de conducere al C.A.P. Luna și dezbaterile purtate în cadrul adunării generale au scos în evidență rezultatele frumoase în producție obținu­te de această unitate în 1971, unde prevederile planului de producție au fost depășite la toți indicatorii atît în secto­rul vegetal cît și în sectorul zootehnic. — La grîu — spunea ing. Gh. Lefter, șeful fermei ve­getale — producția medie la hectar de 3.980 kg a fost mai mare cu 61% față de media ultimilor 5 ani. La­­ porumb, producția medie la hectar s-a ridicat la 5.017 kg boabe, fiind cu circa 50% mai mare de­cit media ultimului cincinal; la orz de toamnă s-a obținut 2.842 kg/ha, la sfecla de zahăr 30.330 kg/ha, iar la cînepă fuior 6.011 kg/ha. La cultura legumelor, de a­­semenea, s-au obținut recolte bogate, producția globală pla­nificată fiind depășită cu a­proape 300 tone, în ferma zootehnică a coo­perativei, de asemenea, s-au obținut bune rezultate. Efecti­vul de bovine a crescut la 863 față de 800 planificat, din care 450 sunt vaci și juninci gestante, iar producția de lap­te obținută de la o vacă fu­rajată a fost de 2.050 litri fata de 1.600 litri planificat. Ca urmare a producțiilor sporite realizate, cooperativa a putut livra cantități mai mari de produse la fondul central al statului de­cît s-a planifi­cat, ceea ce a dus la creșterea veniturilor bănești ale unită­ții. Față de 3.414.000 lei pre­văzuți în plan, cooperativa a realizat venituri bănești care s-au cifrat la 5.339.000­ lei. Pe această bază au crescut simțitor și veniturile obținute de membrii cooperatori. La obținerea acestor rezul­tate economice bune, a contri­buit în primul rînd traduce­rea în viață a măsurilor sta­bilite de conducerea partidu­lui pentru îmbunătățirea or­ganizării, planificării și con­ducerii agriculturii și în mod deosebit introducerea sistemu­­lu­i de retribuție în acord global. — Plata în acord global — spunea cooperatoarea Ileana Boca — a trezit un puternic interes în rîndurile coopera­torilor noștri de a executa la timp și de calitate lucrările agricole, neprecupețind nimic pentru obținerea unor recolte cît mai mari. Atunci cînd ne­voile producției o cereau, ne sculam dis-de-dimineață și munceam pînă seara tîrziu, fie la întreținerea culturilor, fie la recoltat. Iar cei care au muncit cu tragere de inimă și au obținut rezultate bune, nu s-au înșelat,­­ primindu-și răsplata dreaptă după rezul­tatele muncii depuse. — După munca depusă cu fam­ilia...și­ xeandt­at-sla- obținu­te, în anul trecut am cîștigat 8.000 kg porumb, 4.000 kg grîu și alte produse — spunea cooperatoarea Viorica Pogă­­ceanu. Ne-am­ putut convinge cu toții că acordul global es­te o formă de retribuție mult superioară față de sistemul vechi de plată din anii trecuți și va trebui ca în acest an să-l aplicăm în toate sectoa­­­­rele, pentru stimularea coope­ratorilor în obținerea unor re­colte cît mai bogate. Zeci și zeci de exemple pot fi date care ilustrează cîștigu­­rile frumoase pe care le-au obținut cooperatorii care au lucrat atît în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic, în funcție de producțiile realiza­te. Bunăoară, cooperatoarea Ileana Mazăre a lui Nuțu ca­re de pe cele 1,19 ha cu po­rumb a obținut o producție de 8.290 kg, a primit drept retri­buție 1.658 kg porumb și 497 lei. Cooperatoarea Maria Mar­tin de pe cele 0,25 ha cu sfeclă de zahăr obținînd o producție de 10.770 kg, a pri­mit drept răsplată a muncii 466 kg grîu și 931 lei, iar cooperatoarea Negrău Pa­­raschiva, care de pe cele 0.08 ha cu ceapă a obținut o pro­ducție de 1.950 kg, a realizat un cîștig de 333 kg grîu și 790 lei. Apreciind rezultatele bune obținute în urma aplicării a­­cordului global, adunarea ge­nerală a hotărît ca în anul 1972 acest sistem avansat de retribuție să fie generalizat in toate sectoarele de activitate. Pentru a cointeresa și mai pu­ternic cooperatorii în executa­rea lucrărilor, s-a stabilit ma­jorarea tarifelor de plată la unele culturi ca, de exemplu, la viță de vie. Darea de seamă și discuții­le purtate au evidențiat toto­dată că un factor hotărîtor care a determinat, realizarea altor­­ producții sportu­r­i a fost cultivarea soiurilor de înaltă productivitate, extinderea me­canizării, chimizării și a teh­nologiilor avansate de lucru în procesul de producție. La a­ A. UNGUR (Continuare în pag. a lll-a) REZERVE DE PRODUCȚIE PE MM VALORIFICATE Sute de membri cooperatori au fost prezenți miercuri, 26 ianuarie în sala căminului cultural din Frata pentru a­­ participa la adunarea genera­lă a cooperativei agricole de producție. Darea de seamă și discuții­le ce s-au purtat, au reliefat faptul că în 19T1, cooperativa a obținut producții superioare anilor precedenți, îndeosebi în sectorul vegetal. Prin mai buna organizare a muncii și aplicarea acordului global s-a reușit să se asigu­re o amplă mobilizare a coo­peratorilor la executarea la timp și de calitate a lucrări­lor agricole iar ca urmare s-au obținut producții supe­rioare celor planificate: 2 378 kg grîu la ha față de 2 000 kg planificat, 3 378 kg porumb față de 2 160 plan, 23 421 kg cartofi la ha față de 8 000 kg planificat. S-au obținut de a­­semenea, 15 800 kg de legume la ha, față de 11 680 planifi­cat. La grîu, cartofi și la legu­mele cultivate în solar s-au realizat în 1971 cele mai mari producții de la înființarea cooperativei agricole. Prin depășirea producțiilor planificate, la cultura plante­lor de cîmp s-au realizat ve­nituri de 3 079 768 lei față de 2 498 000 lei venituri prevă­zute a se obține din acest sector. Darea de seamă, precum și cooperatorii care au luat cu­­vîntul au subliniat însă că re­zultatele puteau să fie mai mari și la alte culturi ca tu­tun, sfeclă de zahăr, soia și cînepă, și în sectorul viticol unde producțiile planificate n-au fost realizate. La sfecla de zahăr bunăoa­ră, în timp ce în cadrul bri­găzii a I-a s-a realizat o pro­ducție medie de 20 400 kg la ha, brigăzile a IV-a și a V-a au realizat producții de nu­­­mai 7 160 și respectiv 9 537 kg la ha. Producțiile scăzute realizate de unele brigăzi s-au datorat faptului că unii coo­peratori ca Lazăr Trif, Vasile Negrea precum și cei din e­­chipele conduse de Teodor Somlea, Ioan Bucur, Dănilă Sălăjan, Dumitru Pașca, Eli­­sabeta Ciotoroș și alții nu și-au făcut pe deplin datoria, neexe­­cutînd­­ în condiții calitative corespunzătoare lucrările de întreținere. Producțiile bune de grîu, porumb, cartofi și legume pe­­ c­are le-a obținut cooperativa noastră în 1971 — arată în cuvîntul său cooperatorul Tra­­ian Pădureanu — dovedesc că atunci cînd se lucrează cu simț de răspundere de că­tre fiecare dintre noi, rezulta­­tătele nu întîrzie să se arate Victor CĂLUGĂRI (Continuare în pag. o iil-a* Secvență de la adunarea generală a C.A.P. Frata CHEMAREA la întrecere adresată de cooperativa agricolă din Luna tuturor cooperativelor agricole de producție din județul Cluj Membrii cooperativei agricole de producție din comu­na Luna, întruniți în adunarea generală de dare de seamă și aprobarea planului de producție pe anul 1972, au anali­zat cu simț de răspundere resursele existente și posibilită­țile de­ a contribui, într-o măsură mai accentuată, la dezvol­tarea economiei naționale, la aprovizionarea populației cu produse agro-alimentare, precum și la sporirea veniturilor membrilor cooperatori. Din analiza efectuată, a rezultat că în anul 1971 au rămas neutilizate o serie de rezerve exis­tente, care prin mobilizarea lor în 1972 vor duce la creș­terea eficienței activității economice. . Convinși că prin folosirea mai rațională a fondului funciar, a bazei teh­nico-materiale și a forței de muncă exis­tente, prin reducerea cheltuielilor de producție și printr-o mai bună organizare a activității de producție în anul 1972 se­ vor putea obține producții sporite, adunarea generală se angajează și obligă consiliul de conducere să ia toate măsu­rile necesare pentru depășirea producțiilor planificate. In vederea realizării unor producții sporite și depășirii sarci­nilor de plan, chemăm la întrecere toate cooperativele agri­cole din județul nostru, luîndu-ne următoarele angajamente: „ Vom efectua lucrări de desecări, peste plan, pe o supra­față de 20 ha. 0 Vom efectua lucrări de combatere a eroziunii solului, peste plan, pe 45 ha. @ Vom depăși producțiile planificate la grîu cu 300 kg/ha, la porumb cu 500 kg/ha, la sfeclă de­ zahăr cu 4000 kg/ha, la cînepă-fuior cu 2500 kg/ha, la legume cu 400 kg/ha. 0 Vom extinde culturile d­uble de plante furajere cu 40 ha. 0 Producția de lapte planificată ce se obține de la o vacă furajată va fi depășită cu 50 t. Prin realizarea acestor producții sporite vom asigura predarea la fondul de stat, peste prevederile planului, a 30 tone grîu, 22,5 tone cînepă-fuior, 20 tone legume și 190 hl lapte. In vederea realizării unor producții cit mai mari, în baza experienței dobîndite în anul 1971 vom perfecționa organizarea muncii și vom extinde retribuirea acordului glo­bal în toate sectoarele de producție, asigurînd o puternică cointeresare materială a cooperatorilor. Prin desfășurarea unei intense munci politico-educative in rîndurile cooperatorilor, vom­ întări disciplina în culsul coo­perativei noastre agricole. Suind toate măsurile tehnice și organizatorice vom asigura ca angajamentele noastre să fie realizate și depășite, aducîndu-ne astfel o contribuție sporită la dezvoltarea economiei naționale. In numele membrilor cooperativei agricole din Luna Gavrilă OLTEANU, Alexandru SUCIU, președinte cooperativei secretar agricole al comitetului Partid c­­ U.A.g. Moment din timpul desfășurării adunării generale a C.A.P. Luna Peisaj industrial Fotografia: R. NEGREA Eficiență maxima construcțiilor prevăzute in planul de investiții în acest an, județului Cluj i s-au alocat fonduri de in­vestiții cu 64 la sută mai mari decât cele din 1971. în același timp, volumul de construcții și montaje care urmează să fie realizat este cu 73 la sută mai mare ca în anul trecut. Corespunzător acestui ritm, deosebit de dinamic, crește substanțial și numărul capa­cităților și obiectivelor care urmează să fie puse în func­țiune sau date în folosință în acest an. Printre altele, vor intra în funcțiune primele ca­pacități de producție ale uzi­nei de cazane mici și arză­toare ale Combinatului de produse din ceramică fină pentru construcții; se vor crea noi capacități de producție la Centrala minelor de fier și nemetalifere, la Industria sîr­­mei, uzina Triumf, uzina Ar­mătura, Fabrica de medica­mente Terapia, Uzina chimică, Fabrica de ciment, Uzina Me­talul roșu, Uzina de reparat material­­ rulant „16 Februa­rie“, Combinatul pentru in­dustrializarea lemnului, între­prinderea de industrie locală „Someșul“-Gherla, Bobîlna- Dej, I.L.I.C. și multe altele. Numeroase obiective vor fi puse în funcțiune și în sec­toarele transporturilor și te­lecomunicațiilor, ale construc­țiilor, agriculturii, în comerț, sănătate, învățămînt. Urmea­ză, de asemenea, să se dea în folosință peste 3 500 apar­tamente, numeroase lucrări de gospodărie comunală și edi­litare, cămine pentru nefami­­liști etc. în anul 1972 începe execuția mai multor capacități de pro­ducție și obiective noi care vor­­ intra în funcțiune în a­­nii următori. Fonduri importante de in­vestiții sunt alocate pentru continuarea lucrărilor începu­te. Această prezentare succintă a obiectivelor și lucrărilor programate pentru anul 1972 ilustrează pregnant necesita­tea luării unor măsuri hotă­rî­te și eficiente din partea tu­turor factorilor care contri­buie la înfăptuirea acestei ac­tivități în scopul­­ asigurării îndeplinirii exemplare a pla­nului de investiții, respectă­rii stricte a termenelor de pu­nere în funcțiune și dare în folosință a tuturor capacități­lor și obiectivelor planificate, creșterii eficienței economice a noilor investiții și a activi­tății organizațiilor de con­­strucții-montaj și de proiec­tare. Pentru îmbunătățirea execu­ției lucrărilor de construcții­­montaj, creșterea gradului de mecanizare, utilizarea forței de muncă, întărirea ordinei pe șantierele de construcții și pentru îmbunătățirea activi­tății în construcția de locuin­țe, întreținerea și exploatarea fondului locativ. Secretariatul C.C. al P.C.R. a aprobat în luna octombrie 1971 două programe de măsuri în care se stabilesc sarcini concrete la nivelul ministerelor, orga­nelor de sinteză, unităților de construcții-montaj și benefi­ciarilor de investiții care-și execută lucrările în regie. Considerăm necesar ca unită­țile de construcții-montaj și beneficiarii să treacă hotărît și neîntîrziat la traducerea în viață a acestor măsuri. Subliniem acest lucru deoare­ce din unele analize efectuate s-a desprins concluzia că nu toate organizațiile de construc­ții-montaj au elaborat progra­mele de măsuri respective ori au trecut­ anevoios la punerea lor în aplicare. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat în luna decembrie 1971 un program de măsuri pentru intensifica­rea acțiunii de generalizare a schimbului II și de introdu­cere și extindere a schimbului III în industrie și construcții precum și pentru utilizarea Gheorghe POTOLEA, directorul Sucursalei din județul Cluj a Băncii de investiții (Continuare in pag. a­­ll­a) PESTE CÎTEVA ZILE INAUGURAREA NOULUI COMPLEX ȘI PRESTAȚII MEȘTEȘUGĂREȘTI DIN CARTIERUL GRIGORESCU O veste bună pentru cetățenii Clujului și, în spe­cial, pentru cei din cartierul Grigores­­cu: săptămîna vii­toare, pe strada Do­nath nr. 92, se va da în folosință un modern complex de prestații meșteșu­gărești. Amănunte despre funcționali­tatea acestui com­­­­plex, pe care, sun­tem­ siguri, publicul le așteaptă cu ner răbdare, ne-au fost furnizate de­ către vicepreședintele Uniunii județene a cooperației mește­șugărești, tovarășul Kovács Iuliu. Complexul din Grigorescu va des­fășura pentru popu­lația din această parte a orașului o serie de activități extrem de solicita­te. Pentru satisface­rea acestora, publi­cul trebuia să se deplaseze la unități din centrul orașu­lui. La parterul complexului, coo­perativa ..Deservi­rea“ asigură repa­rații de radio și te­levizoare, precum și al obiectelor de uz casnic de folosință îndelungată;­ tot la parter, la dispoziția cetățenilor stau ser­vicii de frizerie pentru bărbați și copii, de­ coafură, pedichiură și mani­chiură, un centru de execuție la co­mandă a tricotaje­lor și de primire a hainelor pentru cu­rățat și al lenjeriei pentru spălat, un a­­telier al cooperati­vei „Mobila“ pen­tru reinstruirea mo­bilei, ateliere de re­parații de tapițerie, de executare de ra­me și comenzi de geamuri și oglinzi, precum și o unitate de desfacere a Or­ganizației coopera­tiste meșteșugărești de aprovizionare și desfacere a mate­rialelor. La etajul 1, coo­perativa „Drumul Nou“ va executa confecții pentru bărbați și femei, pre­cum și articole de sport, iar­­ coopera­tiva „Solidaritatea“ va executa reparații de încălțăminte. Ul­timele­­ două nivele (II și III) sunt puse la dispoziția coope­rativei „Munca in­valizilor“, căreia i se asigură, astfel, condiții favorabile de activitate. Demn de subliniat este faptul că se elibe­rează spațiul pe ca­re această coopera­tivă 1,1 deținea în microcomplexul Dîmbul Rotund, ca­re-și va recăpăta destinația inițială: servirea populației cu o serie de acti­vități. Traian BARA Amenajarea hidroenergetică „Someș și al doilea an al cincinalului # Interviul nostru cu tovarășul inginer Mircea HARTEA, directorul Grupului de șantie­re construcții hidroenergetice de la Tarnița 0 — Cum ați încheiat anul 1971? — Grupul­ de șantiere a rea­lizat peste planul anual, ini­țial fixat, o producție în va­loare de 30.000.000 lei, toți indicatorii tehnico-economici corelîndu-se în mod just și echilibrat. Volumul de pro­ducție cel mai mare l-a reali­zat Șantierul 2 Mărișelu, con­dus de inginerul Radu Scutel­­nicu. De altfel toate șantierele, respectiv Tarnița, Mărișelu, Fîntînele și Măguri, au obți­nut indicatori tehnico-econo­­mici, favorabili, exprimați în obținerea, la nivelul grupului, a unei producții în valoare de 3.000.000 lei peste planul su­plimentar. în cursul anului 1971, noi am pregătit minuțios toate fronturile de lucru pen­tru 1972, cel mai important eveniment în acest sens fiind deschiderea în octombrie tre­cut a Șantierului 4 Măguri, în cadrul căruia s-au executat lucrări de organizare și­­ s-a trecut la străpungerea tunelu­rilor planificate. Analiza teh­nologiilor de execuție aplica­te la toate lucrările, în ve­derea completării dotării cu utilaje și a asigurării cu ma­teriale și forță de muncă, a demonstrat că grupul nostru își poate programa pentru a­­cest an țelul concret de a rea­liza peste plan o producție în valoare de pînă la 100.000.000 lei. — In ce fel apreciați planul de producție repartizat grupu­lui de șantiere pentru anul 1972? — Sarcinile de plan care ne-au fost transmise prin în­treprinderea de construcții hidroenergetice București, fo­rul nostru tutelar imediat su­perior, prin minister și prin Comitetul de Stat al Planifi­cării, nu acoperă integral ca­pacitățile de producție de care dispunem în prezent și nu sunt corelate cu graficul general de punere în funcțiune a obiec­tivelor pe care­­ le realizăm. Vreau să subliniez că planul repartizat nu se ridică la ni­velul realizărilor noastre din 1971. Se impune, deci, supli­mentarea lui cu un volum de producție în valoare de circa 80.000.000 lei. — Care sunt punerile în funcțiune prevăzute pentru a­­cest an? — Motelul turistic Gilău, A­­cumularea Leșu-Bihor, pentru alimentarea cu apă a munici­piului Oradea,, executarea in­tegrală, în colaborare cu Trustul de construcții Cluj, a Stației de tratare rapidă pen­tru alimentarea cu apă a mu­nicipiului Cluj, închiderea completă, deci terminarea — cu excepția finisării — a Centralei Tarnița, pentru în­ceperea montării agregate­lor, turnarea în barajul de la Tarnița a 95.000 metri cubi de betoane, atingîndu-se cota de 84 metri față de li­mita inferioară a fundației, în 1972 se vor mai executa escavarea a 15 kilometri de tunele și galerii, se vor termina lucrările de esca­­vații la Centrala subterană Mărișelu, încheindu-se și be­­tonarea blocului de montaj, și vor începe depunerile de aro­­camente în barajul Fîntînele, după ce, în prealabil, vor fi­ încheiate toate­­ lucrările legate de construcția drumurilor de acces, descopertarea carierei, escavațiile pe versanți, beto­narea galeriilor de injecții și drenaj. — Vă rugăm să vă referiți în continuare la problemele mai importante privitoare la documentațiile de execuție, a­­provizionarea tehnico-mate­­rială, calificarea forței de muncă, organizarea producției, mecanizarea lucrărilor, gradul de întrebuințare a capacității utilajelor și perfecționarea proceselor tehnologice. — Cam multe cerințe expri­mate deodată, dar sper să le satisfac pe toate așa cum se cuvine. Documentațiile de e­­xecuție sunt total asigurate pentru toate lucrările, cu so­luții care sunt îmbunătățite pe parcurs, în funcție de ca­racterul concret al evoluției muncii. în ceea ce privește­ a­provizionarea tehnico-mate­­rială, continuăm rezolvarea u­nor probleme dificile preluate de la anul trecut: contractarea pieselor de schimb, asigura­rea cu carburanți și lubri­fianți etc. Calificarea forței de muncă o soluționăm în func­ție de cerințele specifice, la nivelul fiecărui șantier, orga­nized cursuri pentru lichida­rea deficitului la meseriile Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a ill-a) ^ La Facultatea de filo­logie, ieri, în cadrul tradi­ționalei festivități, studen­ții anului V au predat a­­nului IV, cheia facultății. Seara, în elegantul club al filologilor, inaugurat re­cent, a avut loc o întîlnire a cîtorva reprezentanți ai studenților anilor terminali cu tovarășul Roman Morar, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, care a prezentat unele aspecte de primă actualitate ale dez­voltării școlii, cîteva rezul­tate ale unui studiu socio­logic în rîndul liceenilor, și a răspuns întrebărilor vii­torilor absolvenți. Elemente fasciste au a­­tacat la Bari sediul unei sec­ții a P.C. Italian. Huliganii au turnat în încăperi benzină și au dat foc sediului, provocînd importante pagube materiale. Opinia publică din oraș și-a manifestat indignarea față de această acțiune și a cerut au­torităților luarea unor măsuri drastice împotriva atacatori­lor. Ei Agenția TASS anunță că s-au terminat lucrările de construire a celei de-a treia părți a canalului Kara-Kum care are în prezent o lungi­me de­ 860 de km. Se prevede ca traseul canalului să fie prelungit spre vest în regiu­nea subtropicală secetoasă, din Turkmenia pînă va ajunge la Marea Caspică.­­ Valoarea stupefiantelor confiscate în S.U.A. în cursul anului 1971 se ridică la peste 900 de milioane dolari, a a­­nunțat Biroul federal de luptă împotriva narcoticelor și dro­gurilor. Cifra reprezintă o cantitate de stupefiante de trei ori mai mare decât cea capturată în timpul anului precedent. 13 Reprezentantul Pakista­nului la O.N.U., Aga Shahi, a trimis­­ secretarului general, Kurt Waldheim, o scrisoare prin care îi face cunoscut că în perioada 5—23 ianuarie 1972 forțele militare indiene au violat de 15 ori ordinul de încetare a focului. 13 La 27 ianuarie, în Iaku­­ția termometrele au înregis­trat temperatura de —60 gra­de­ Celsius, care este cea mai scăzută din anul 1927, cînd gerurile au atins —62 grade Celsius. în această zi, în ora­șul Iakutsk viața a continuat să se desfășoare normal, toa­te instituțiile au funcționat, s-au desfășurat normal orele in clasele superioare ale șco­lilor medii, iar toate autobu­sele au ieșit la oră fixă pe rasee­e lor obișnuite. 4

Next