Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-05-14 / 7933. szám
ce noutăți oferă # Sezonul estival a început în acest an la 1 Mai 9 Noi construcții hoteliere-restaurantiere și de agrement în toate stațiunile 9 Surprize ce așteaptă a vă intimi la mare 9 Un bogat program de divertisment și agrement, o mare diversificare a serviciilor. Localitățile litoralului românesc — Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud, Năvodari și Costinești, Mangalia Sud și Mangalia Nord (cu toate zonele sale „Jupiter“, „Venus", „Saturn“, „Neptun“) și-au deschis în aceste zile porțile și și-au încheiat în cea mai bună măsură pregătirile, toate condițiile ca vacanța dumneavoastră la mare să rămînă o amintire de neuitat. Ce noutăți oferă litoralul românesc? Fiind foarte multe, am desprins pentru informarea dumneavoastră doar cîtceva, care ni se par mai semnificative. Bazinul acoperit din Mamaia. La intrarea în Mamaia, complexul hotelier „Parc“ și-a întregit ambianța de confort și renume cu o nouă construcție aflată într-un stadiu avansat de realizare — prima piscină olimpică a litoralului. Noua construcție este formată dintr-un bazin dimensionat după normele olimpice, instalații de aer condiționat și pentru băi „sauna", un bar de zi și o sală de jocuri distractive, cabinet medical, instalații de televiziune pentru filmarea mișcărilor sportivilor sub apă și altele. Toate acestea sunt adăpostite într-o armonioasă clădire ce se înalță pe două nivele, în care, din punct de vedere al funcționalității, creatorii săi nu au făcut economie de imaginație și bun gust. Piscina de la Mamaia are o destinație complexă și o funcționalitate continuă. Acestea sunt determinate de dotările prevăzute: bazinul poate fi umplut atît cu apă de mare, cit și cu apă dulce trecută prin stațiile de filtrare, prin stațiile de încălzire în timpul iernii. În prima piscină olimpică de pe litoral se vor organiza, indiferent de anotimp, întreceri sportive de polo și natație, ce vor putea fi urmărite de circa 1500 de spectatori. Un mare tîrg de vară al litoralului. La o altă intrare în Mamaia, pe malul lacului Tăbăcărie, în cartierul Tomis Nord, se construiește în aceste zile și va fi inaugurat la începutul lunii iulie, cel mai mare „tîrg de vară“ al litoralului. Pe o suprafață de circa 14 hectare se vor desfășura două mari platforme comerciale — una în cartierul „Tomis Nord“, pe malul lacului amintit și alta în Mamaia în apropierea campingului „Perla“ — care vor cuprinde diverse unități comerciale, de alimentație publică etc. O.N.T. „Litoral“, organizațiile comerciale constănțene, uniunile județene ale cooperației meșteșugărești și de consum vor deschide aici restaurante cu preparate de pescărie și vînat, baruri, cofetării, ceainărie, magazine și chioșcuri pentru desfacerea produselor de textile și încălțăminte, alimentare, bazare și magazine pentru artizanat etc. Tîrgului acesta i se alătură noul parc de distracții și noua piscină acoperită care, împreună cu construcțiile târgului, vor da o notă aparte posibilităților de servire, alimentație publică, destindere și divertisment în această parte a litoralului. La toate acestea contribuie organizațiile comerciale și meșteșugărești din multe județe ale țării, care vor fi prezente cu pavilioane și magazine de desfacere a produselor specifice, de artizanat, punînd în contact turiștii români și străini cu cele mai diverse realizări românești în acest domeniu. Tot la Mamaia, în zona „Cazinoului“, se construiește în aceste zile, un complex de chioșcuri și tonete pentru deservirea plajei cu cele mai diverse produse. Complexul balneo-turistic Eforie Nord. De departe, dincolo de Agigea, la intrarea în Eforie Nord, atrag atenția vizitatorilor siluetele scelte, moderne a trei mari construcții hoteliere „Steaua de mare", „Meduza“, „Delfinul“ cu 14 nivele fiecare, cu restaurante și baruri de zi, cu tot ce trebuie unui complex turistic modern. Aceste trei hoteluri vor alcătui, împreună cu noua bază de tratament balneo-medicale ce se construiește în acest an aici, cel mai mare complex balneo-turistic al litoralului. Noul edificiu va funcționa și vara și iarna; va pune mai bine în valoare calitățile curative ale vestitului nămol de Techirghiol. Accesul din cele trei hoteluri în baza de tratament se va face prin culoare închise. Proiectat de Institutul județean de proiectări, noua bază are parter plus patru etaje și va cuprinde 13 cabinete de specialitate pentru consultații in regim de policlinică, 4 laboratoare pentru analize și explorări funcționale, saloane pentru internări de urgență. Se vor asigura pe parcursul unui program de 8 ore peste 1.400 de împachetări majore. Autostrada Constanța-Mangalia. Automobiliștii care au mers anul trecut pe litoral cunosc că șoseaua Constanța- Mangalia a fost modernizată și lărgită, creîndu-se posibilitatea unui rulaj lejer, pe două piste într-un sens de mers, cu avertizoare, indicatoare și semne de circulație modernizate. Acestor lucruri cunoscute se adaugă, în acest ant, faptul că șoseaua (este de pe acum aproape de terminare) va fi lărgită și prin orașele Eforie Nord și Sud, în Mangalia, încît pe întregul traseu ea va avea aceeași deschidere. Premierele Mangaliei Nord. De la an la an orășelele vacanței, adunate laolaltă sub nume de aștri și zei („Jupiter“, „Venus“, „Saturn“, „Neptun“) într-o splendidă îmbinare de natură, de vegetație, apă și soare și ritmuri arhitecturale moderne se prezintă mai mindre, mai falnice, mai ospitaliere, pline de surprize și de inedit. Din totalul de investiții pe litoral, cel mai mare volum revine și în acest an noilor stațiuni din zona Mangalia Nord. Capacitatea de cazare este aici mai mare cu 3.000 de locuri numai în stațiunile „Venus“, „Saturn“, unde sunt de pe acum gata 6 noi hoteluri și restaurante cu un înalt grad de confort. Tot în „Venus“, pe lângă cunoscutele hoteluri „Pajura“, „Cocorul“ și „Vulturul“ sunt construite trei noi restaurante și o piscină descoperită în „Jupiter“ se află într-un stadiu avansat de construcție un al doilea restaurant pentru deservirea satului de vacanță „Zodiac“. Piscinelor existente în această parte a litoralului li se vor adăuga, în acest an, cele prevăzute și care sunt spre terminare pe lângă hotelurile „Doina“, „Gleopatra“ și „Șiretul“ din „Saturn“, „Carmen“ din „Venus", „Capitol“, „Scoica“ și „Cozia“, din „Jupiter“. Se află în stadiu de finisare un bowling (cu 12 piste), două minigolfuri și o grădiniță pentru copii la „Saturn", un cinematograf cu 680 de locuri, un teren de minigolf și o grădiniță pentru copii în stațiunea „Venus“; în stațiunea „Saturn“ sunt gata 3 noi hoteluri. Dar cea mai frumoasă surpriză o va reprezenta, fără îndoială, cel mai mare complex hoteliero-restaurantier din zona „Neptun“, unde, printr-o ingenioasă îmbinare a condițiilor naturale cu cele imaginative ale arhitecților și constructorilor se înalță, „în trepte“ arhitecturale, ale confortului ridicat și eleganței o mare construcție, cu o capacitate de 1.700 de locuri, restaurante, baruri, magazine, piscină descoperită, complexe de deservire și de alimentație etc. Acest complex este situat în imediata apropiere a hotelurilor „Muntenia“, „Transilvania“, „Moldova“ din stațiunea „Neptun“. Pentru orice vizitator, această nouă construcție, care în aceste zile se află în stadiu de finisare și dotare din punct de vedere funcțional, va fi un mare punct de atracție a litoralului românesc. Litoralul vă așteaptă. Vremea se anunță prielnică pentru o vacanță de neuitat pe splendidul litoral românesc al Mării Negre. Nu întîrziați de a lua hotărîrea pornirii cât mai curînd către mare... Titi MANDU • Aș dori ca tot ce știu să se desprindă din sahara celor neștiute. • Orice demascare a minciunii are aparență de minciună. DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÎNTĂ ORIZONTAL: 1. Bat aerul — Capul capului • 2. Păcăleală pentru pești — Cîntecul măgarului (inf.) • 3. Pasăre care latră — Asin! • 4. Făcut de oaie — Se îmbracă și se dezbracă • 5. Măgar franțuzesc —T Pește în parc! • 6. Bou păros — în dotarea albinei • 7. Avînt cu ... coarne — Coadă de măgar! • 8. Ventuză vie • 9. Maimuțoi • 10. între cal și călăreț — Animale vesele. VERTICAL: 1. Zece ori zece — Cu părul creț! • 2. Alt porc — Pasăre muzicală • 3. Sufragerie pentru vite — Sub șa! • 4. Haină schimbătoare! — Se văd la mistreți • 5. Estrada animalelor — La bot gros! • 6. Cînd o pui pe varză tace — Bou mai lung! • 7. Nu APA DE PLOAIE ORIZONTAL: 1. Ploaie cu vînt — Ploaie la superlativ • 2. Aduse de torente în urma ploilor — Ploaia, în fond • 3. Plouă cu găleata — Aps! • 4. Do, Re, Mi — la malul mării — Munți în Cehoslovacia • 5. Ploaie la domiciliu — Ca ploaia în deșert (mase.) — Ploaie de foc • 6. Necaz — Localitate în Ungaria — La început tunăra 7 ...la sfîrșit, furtună! — Răsărit — Apă tare o 8. Cursei — Friguri de baltă • 9. Renaște după ploaie — Oraș in R.D. Germană • 10. Vînt și ploaie pustiitoare — Pisc în Alpi • 11 Pămînt cu ploaie — Prevestește furtuna • 12. Acid în limbaj popular (2 cav.) — Momeală intrată la apă! VERTICAL: 1. Pasăre de apă — Ploaie de toamnă • 2. Introducere pe fir — A invoca ploaia în ritualul paparudelor — Comună In Sălaj # 3. Vînt cu ploaie — A-și anunța ploaia sosirea • 4. Ploaie de vară — Plouat (fig.) • 5. Pești • Prostia merită o ură diabolică, dar nu permanentă. • Numai gîștele iți pot păzi cu succes verigheta. • Nu toți ochii sunt făcuți la comandă, la balenă! — Nu poate merge la deal — Armăsari • 8. îi plac iepurii — Peștele săracului! • 9. Frînghii vii, ascunse — Poartă pădurea-n cap (pl.). Prof. Ioan ODOBESCU de apă dulce — Țară (arh.) • 6. Ehrenburg, pentru „Furtună“ — „Ploaia și noi“ • 7. Nichel — Măiestrie — Ironii palpabile » 8. Ploaie solidificată (pop.) — Coastă • 9. Notă — Cameră cu ploaie — Lene! » 10. Posesiv — Ten dublu! — Cu reclamă la „Cîntînd în ploaie“ #11. Fierți în apă — Ținut lipsit de ploi • 12. Baiadera autohtonă a ploilor — Vreme ploioasă. Cuvinte rare: RAB, ERR. Mircea TODEA MAXIME APOCRIFE Lectura unei cărți — fie ea de poezie sau proză — reprezintă pentru fiecare tînăr unul dintre momentele cele mai dragi. O carte bună ne oferă acel ceva de care avem nevoie pentru a fi noi inșine. Este refugiul din zbuciumul cotidianului și in același timp reîntîlnirea cu viața. Uităm pentru o clipă propriile gînduri; ne trezim față in față cu greutățile altor vieți. Citim. Descifrăm. Urmărim destine. Argumentăm soluții. Ne bucurăm de izbinzi. Regretăm infrîngeri. Căutăm. Acest „căutăm“ nu este un cuvînt luat la întîmplare. Nu, deoarece la anii noștri irezistibila și miraculoasa căutare ne caracterizează. Tinerețea, energia noastră, optimismul nostru, visele, ne îndeamnă să fim mereu în așteptare. Să descoperim pretutindeni noul. Experiența noastră este încă destul de scurtă. Trăim o epocă în care anii au devenit clipe, zilele, păsări înșirate, aplecare“ pe un cer profund, albastru. Imensitatea — Viteză — Fapte, dimensiuni contemporane. Foarte greu ar fi să dăm de un capăt. Dar cărțile? Ei bine, căutăm o oarecare împlinire a noastră și in literatură. Și este firesc să fie așa. Ce am dori să găsim în cărți? Deși nu pare, întrebarea îndeamnă la meditație. Foarte puțini mai caută în cărți aventura; poate doar din cînd în cînd simțim nevoia să citim „celebrele" cărți de aventuri și spionaj, pentru că avem nevoie și de acest fel de relaxare. De obicei, căutăm în cărți ceea ce nu am trăit încă. Așa e tineretul. Sau, căutăm in cărți întîmplări similare cu cele petrecute nouă. Certitudinea existenței. Cum s-a rezolvat problema respectivă în roman? Dar, dacă de exemplu, în loc de...? Pretutindeni (problematica depășește granițele naționale) apare tot mai des întrebarea: „Cum va arăta romanul viitorului?“ Sau: „Care va fi poezia viitorului?“ Intr-un studiu critic, semnat de romanciera americană Anais Nin, referitor la viitorul literaturii, în special al genului epic, care pare să preocupe în mod special, se afirma că romanul viitorului va trebui să aibe ca punct de plecare o omenire care a îndepărtat in prealabil ura. Scriitoarea afirma în încheiere: „Romanul viitorului va fi o proză poetică, bazată numai pe iubire și prietenie“. Verdictul scriitoarei era scurt și hotărît. Dar, ne întrebăm noi, oare acesta va fi finalul? Un surplus de abstractizare? Atît? Este adevărat că oricui îi plac cuvintele frumoase, expresiile care parcă alină sufletul. Dar oare acest lucru așteptăm de la literatură? Nu. Cu siguranță nu. Cred că am dori să citim poezii simple, pline de sentiment. Poezii despre noi, poezii despre gindurile noastre, poeziile marilor orașe, poezii despre fluvii, poezii de dragoste. Poezii despre fapte, despre bucurii sau necazuri. Și poate nu atît de des poezii care necesită o lucrare de critică specială pentru a le explica, lucrare care de fapt nu e listă. Dar oare omul obișnuit ar avea timp să consulte întotdeauna și o eventuală lucrare critică? Nu vrem romane siropoase și false. Vrem să întîlnim in romane pulsația sîngelui în arterele vechiului plai românesc. Romanul viitorului nu trebuie să mai fie o simplă artă a ficțiunii, în care personajele nu vorbesc, ei declamă. Vrem să găsim în romane cel mai simplu și cel mai complicat element: VIAȚA. Saltul trebuie să vină în primul rând de la scriitor. Apoi de la cititor. Da, de la cititor, pentru că vorbim astăzi tot mai mult de o eră a cititorului. Termenul este folosit de obicei referitor la ceea ce critica literară numește „operă deschisă" — cea care dă posibilitate cititorului să antiinterpreteze faptele. Deci, termenul pare incorect folosit, dar este exemplificator. Cititorul trebuie să fie sincer, în momentul cînd va renunța la pasivitate și rețineri se va realiza legătura scriitor—operă —cititor, un pas mult așteptat, de altfel. Am trăit cu toții un început promițător. Sperăm o continuare asemănătoare. Studenții așteaptă Ioana SASU, studentă CE AȘTEPTĂM DE LA LITERATURA? CULTURA • ARTA • ȘTIINȚA • REPORTAJ 14 maI 1972 Acad. ZAHARIA STANCU îl AȘTEPTĂM BUCUREȘTI Cu prilejul pregătirii Conferinței Na<s scriitorilor, am făcut o vizită la Ch % •’ ind însoțit de principalii Coluban.. de la Uniunea Scriitorilor. Stînd î.m.i?7'-5'! de vorbă cu colegii din Asociația Scriitori "arri tiluj, am fost deosebit de mulțumit de felul cum s-au pregătit acești colegi pentru participarea la conferință. Sînt convins că ne vor ajuta să ținem ridicat sus nivelul conferinței noastre, care este atît de așteptată nu numai de scriitori, ci și de cele mai largi și mai diferite cercuri de cititori, îi așteptăm la București, cu toată dragostea, pe delegații Clujului la conferință, Cluj, 11 mai 1972 CATALIZATORI FERTILI AI CLIMATULUI NOSTRU LITERAR de mare actualitate, catalizator eritic ai climatului nostru literar. Tezele Conferinței Scriitorilor se vor și sînt în primul rînd un crucial moment de meditație asupra artei ale cărei temeiuri și implicații în fenomenul existențial au sporit considerabil. Și asta pentru că, arta în diversele ei forme de manifestare este o iradiere a sentimentelor umane, al dragostei și al urii, al timpului și continuității, al comunicării între oameni și al frumuseții relațiilor umane, al patriei și al naturii, al respectului față de înalta spiritualitate a omenirii și față de truda ei creatoare. Dar cei care aleg și în ultimă instanță decid destinul creației artistice sunt cititorii, conștiința și sensibilitatea lor devin hotărîtoare pentru ceea ce rețin și resping, timpul și istoria. Și parcă niciodată ca acum, în preajma Conferinței Naționale a Uniunii Scriitorilor, rosturile de azi și de mîine ale creației artistice n-au fost atît de aprofundate și nu numai de creatori ci și de marea masă a cititorilor. Ridicarea mereu a exigențelor față de creația artistică, față de cerințele actuale ale culturii omului din țara noastră, nu poate decit să stimuleze actul de creație, și prin calitatea lui LA (Continuare în pag. a lll-a) SD AXATOR*EDITURA*DIFUZARE Lucrez de 20 de ani în sectorul difuzării cărții. Mă simt și eu îndreptățit să particip la discuțiile care preced Conferința Națională a Scriitorilor și care orientează atenția publică asupra problemelor creației literare. Nu vreau să vorbesc despre rezultatele obținute în sectorul editorial și al difuzării, ci despre unele greutăți care de multe ori creează anomalii în răspîndirea literaturii. în speță, mă refer la sistemul actual depășit de stabilire a necesarelor de carte și îmi permit să sugerez luarea în discuție la înaltul forum al scriitorilor, a următoarei probleme: Este cunoscut faptul că sectorul de difuzare, de ani de zile, este ținta jocurilor criticii — mai mult sau mai puțin îndreptățite — mai cu seamă în ceea ce privește tirajele. Deoarece literatura trăiește și acționează sub formă de carte, nu ne este indiferent dacă roadele creației literare circulă satisfăcător sau zac în rafturile librăriilor, în condițiile actuale responsabilitățile între cei trei factori: autor, editură, difuzare, nu se împart în mod echitabil, întreaga răspundere morală și materială aparținînd difuzării, care, spre deosebire de celelalte ramuri ale comerțului, unde comenzile se întocmesc pe bază de mostre, este obligată să stabilească, în baza unor prezentări succinte și nu întotdeauna concludente, cantitățile la aproximativ 4 000 de titluri anual, aparținînd celor peste 20 de edituri din toate genurile de literatură. Erorile sînt inerente cu toate investigațiile efectuate: prospectarea pieții, anchete sociale, consultarea specialiștilor etc. mai cu seamă că pe parcursul procesului de producție lucrările suferă uneori modificări esențiale de fond și de formă; în același timp, editurile nu au nici o obligație materială față de cartea editată din momentul apariției acesteia, cu toate că editorii sunt primii specialiști, primii care iau contact cu manuscrisul, cunoscînd valoarea acestuia, deci sînt cei mai competenți să aprecieze tirajul necesar. Echitabil ar fi ca editurile să participe alături de difuzare la răspîndirea economică pe care o implică relațiile editură—difuzare, fapt care ar impune urgenta modificare a legislației în vigoare. In acest context, să vorbim și despre celălalt factor — de primă importanță -1- autorul. Dacă răspunderea materială a editurii se termină odată cu predarea lucrării sectorului de difuzare, răspunderea autorului se încheie cu predarea manuscrisului la editură. Or, un părinte este dator să urmărească destinul propriului său copil, pe parcursul întregii sale vieți; cu atît mai mult un autor este dator să facă acest lucru față de „copilul său spiritual“ — cartea. Căci nici autorului nu ar trebui să-i fie indiferentă soarta cărții sale, după apariție, dacă a reușit să aibă audiență în rîndul cititorilor sau zace nesolicitată pe rafturile librăriilor. în această ordine de idei, aș propune presei de toate categoriile să acorde mai multă atenție creației debutanților și autorilor mai puțin cunoscuți, oferindu-le astfel posibilitatea afirmării, făcîndu-se apreciați de cititori prin propria lor creație și nu printr-o propagandă artificială. Chiar și în cazul autorilor consacrați se impune o colaborare strînsă între scriitori și difuzare, pentru că nu numele ci calitatea fiecărei opere în parte este factorul determinant. Din multitudinea problemelor care preocupă momentan pe oricare cetățean căruia nu îi este indiferentă soarta creației literare și a răspîndirii acesteia, am ridicat doar problema relațiilor autor—editură—difuzare. Consider că ar fi necesar ca la Conferința Națională a Scriitorilor, alături de autor și editor să participe și reprezentanți ai librarilor. Ștefan OLTEANU, directorul Centrului de librării Cluj Conferința națională a scriitorilor este așteptată cu mult interes din partea tuturor iubitorilor de literatură. E firesc acest interes, în primul rînd, pentru că de fiecare dată o asemenea ocazie a prilejuit interesante dezbateri privitoare la problemele majore cele mai actuale ale literaturii într-o anumită perioadă, iar, în al doilea rînd, pentru faptul că pe marginea Tezelor publicate cu mult timp în urmă se poartă interesante discuții în presa noastră literară, rezervîndu-lise cîte 3—4 pagini. Interesante — cele izvorîte din preocupări serioase, competente și sincere privind probleme pe care le pune literatura. Tezele cuprind idei valoroase dar, cum e și firesc, nu se putea spune totul și despre toate amănunțit Nici nu s-a urmărit acest lucru. Ideile pe ea^s te cuprind stei «Cteva puncte esențiale de start pentru discuții, de aceea ni se pare important faptul că în cadrul dezbaterilor, nu ele să fie considerate la uui moment dat obiect, ei fenomenul literar. Adică, ele să rămînă jaloane care se îmbogățesc sau retușează prin aportul opinenților. Fiind vorba de realism, de exemplu, am înțeles că termenul folosit cu sensul larg și care o întărește, nu trebuie să ne ducă cu gîndul de accepția consacrată, la un moment dat, și demult depășită, a unei redări cît mai directe, insuficient transfigurate artistic, a realității. Precizările făcute se pare că vizează (fără să afecteze diversitatea de modalități și stiluri) unele aberații, experimente sterpe, rupte complet de realitate atît prin obiectul lor, cît și prin surogatul de elucubrații pretins artistice. In contextul unor opinii exprimate în presă, se prevede, te Conferința scriitorilor, o dezbatere serioasă privind ÎL» teratura aetu ® ML problematic« ei majoră și diversă, varietatea modalităților artistice, la un înalt grad de exigență, adică exact ceea ce ar însemna a găsi „cuvîntul ce exprimă adevărul“. Și probabil că vor lipsi unele păreri de felul celor care vizau cu amabilitate superficială Tezele, aglomerînd mai degrabă cele 3—4 pagini rezervate în presa literară și nelăsînd suficient loc chiar literaturii. Așteptăm cu interes și curiozitate, la Conferința națională a scriitorilor, discuții serioase pe teme literare, avîndu-se în vedere, dincolo de eventuale interese mărunte, probleme majore ale creației artistice privite ca activitate nobilă și plină de răspundere, care angajează în egală măsură omul și artistul. Vroi. Valeria VAR VAUI CUVÎNTUL CE EXPRIMA adevărul