Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-05-14 / 7933. szám

ce noutăți oferă # Sezonul estival a început în acest an la 1 Mai 9 Noi construcții hoteliere-restaurantiere și de agrement în toate stațiunile 9 Surprize ce așteaptă a vă intim­i la mare 9 Un bogat program de divertisment și agre­ment, o mare diversificare a serviciilor. Localitățile litoralului româ­nesc — Mamaia, Eforie Nord și Eforie Sud, Năvodari și Costinești, Mangalia Sud și Mangalia Nord (cu toate zo­nele sale „Jupiter“, „Venus", „Saturn“, „Neptun“) și-au des­chis în aceste zile porțile și și-au încheiat în cea mai bu­nă măsură pregătirile, toate condițiile ca vacanța dumnea­voastră la mare să rămînă o amintire de neuitat. Ce nou­tăți oferă litoralul românesc? Fiind foarte multe, am des­prins pentru informarea dum­neavoastră doar cîtceva, care ni se par mai semnificative. Bazinul acoperit din Ma­maia. La intrarea în Mamaia, complexul hotelier „Parc“ și-a întregit ambianța de confort și renume cu o nouă construc­ție aflată într-un stadiu avan­sat de realizare — prima pis­cină olimpică a litoralului. Noua construcție este for­mată dintr-un bazin dimensio­nat după normele olimpice, in­stalații de aer condiționat și pentru băi „sauna", un bar de zi și o sală de jocuri distrac­tive, cabinet medical, insta­lații de televiziune pentru fil­marea mișcărilor sportivilor sub apă și altele. Toate aces­tea sunt adăpostite într-o ar­monioasă clădire ce se înalță pe două nivele, în care, din punct de vedere al funcționa­lității, creatorii săi nu au fă­cut economie de imaginație și bun gust. Piscina de la Ma­maia are o destinație com­plexă și o funcționalitate con­tinuă. Acestea sunt determina­te de dotările prevăzute: bazi­nul poate fi umplut atît cu apă de mare, cit și cu apă dulce trecută prin stațiile de filtrare, prin stațiile de încăl­zire în timpul iernii. În prima piscină olimpică de pe litoral se vor organiza, indiferent de anotimp, între­ceri sportive de polo și na­­taț­ie, ce vor putea fi urmă­rite de circa 1500 de specta­tori. Un mare tîrg de vară al li­toralului. La o altă intrare în Mamaia, pe malul lacului Tă­­băcărie, în cartierul Tomis Nord, se construiește în aces­te zile și va fi inaugurat la începutul lunii iulie, cel mai mare „tîrg de vară“ al litora­lului. Pe o suprafață de cir­ca 14 hectare se vor desfășu­ra două mari platforme co­merciale — una în cartierul „Tomis Nord“, pe malul la­cului amintit și alta în Ma­maia în apropierea campingu­lui „Perla“ — care vor cu­prinde diverse unități comer­ciale, de alimentație publică etc. O.N.T. „Litoral“, organiza­țiile comerciale constănțene, uniunile județene ale coopera­ției meșteșugărești și de con­sum vor deschide aici restau­rante cu preparate de pescă­rie și vînat, baruri, cofetării, ceainărie, magazine și chioș­curi pentru desfacerea produ­selor de textile și încălțămin­te, alimentare, bazare și ma­gazine pentru artizanat etc. Tîrgului acesta i se alătură noul parc de distracții și noua pis­cină acoperită care, împreună­ cu construcțiile târgului, vor da o notă aparte posibilități­lor de servire, alimentație pu­blică, destindere și divertis­ment în această parte a lito­ralului. La toate acestea con­tribuie organizațiile comercia­le și meșteșugărești din multe județe ale țării, care vor fi prezente cu pavilioane și ma­gazine de desfacere a produ­selor specifice, de artizanat, punînd în contact turiștii ro­mâni și străini cu cele mai diverse realizări românești în acest domeniu. Tot la Mamaia, în zona „Ca­zinoului“, se construiește în aceste zile, un complex de chioșcuri și tonete pentru de­servirea plajei cu cele mai di­verse produse. Complexul balneo-turistic Eforie Nord. De departe, din­colo de Agigea, la intrarea în Eforie Nord, atrag atenția vi­zitatorilor siluetele scelte, mo­derne a trei mari construcții hoteliere „Steaua de mare", „Meduza“, „Delfinul“ cu 14 nivele fiecare, cu restaurante și baruri de zi, cu tot ce tre­buie unui complex turistic modern. Aceste trei hoteluri vor alcătui, împreună cu noua bază de tratament balneo-me­­dicale ce se construiește în acest an aici, cel mai mare complex balneo-turistic al li­toralului. Noul edificiu va funcționa și vara și iarna; va pune mai bine în valoare ca­litățile curative ale vestitului nămol de Techirghiol. Acce­sul din cele trei hoteluri în baza de tratament se va face prin culoar­e închise. Proiec­tat de Institutul județean de proiectări, noua bază are par­ter plus patru etaje și va cu­prinde 13 cabinete de specia­litate pentru consultații in re­gim de policlinică, 4 labora­toare pentru analize și explo­rări funcționale, saloane pen­tru internări de urgență. Se vor asigura pe parcursul unui program de 8 ore peste 1.400 de împachetări majore. Autostrada Constanța-Man­galia. Automobiliștii care au mers anul trecut pe litoral cu­nosc că șoseaua Constanța- Mangalia a fost modernizată și lărgită, creîndu-se posibili­tatea unui­­ rulaj lejer, pe două piste într-un sens de mers, cu avertizoare, indica­toare și semne de circulație modernizate. Acestor lucruri cunoscute se adaugă, în acest ant, faptul că șoseaua (este de pe acum aproape de termina­re) va fi lărgită și prin ora­șele Eforie Nord și Sud, în Mangalia, încît pe întregul traseu ea va avea aceeași des­chidere. Premierele Mangaliei Nord. De la an la an orășelele va­canței, adunate laolaltă sub nume de aștri și zei („Jupi­ter“, „Venus“, „Saturn“, „Nep­tun“) într-o splendidă îmbi­nare de natură, de vegetație, apă și soare și ritmuri arhi­tecturale moderne se prezin­tă mai mindre, mai falnice, mai ospitaliere, pline de sur­prize și de inedit. Din totalul de investiții pe litoral, cel mai mare volum revine și în acest an noilor stațiuni din zona Mangalia Nord. Capacitatea de cazare este aici mai mare cu 3.000 de locuri numai în stațiunile „Venus“, „Saturn“, unde sunt de pe acum gata 6 noi hoteluri și restaurante cu un înalt grad de confort. Tot în „Venus“, pe lângă cu­noscutele hoteluri „Pajura“, „Cocorul“ și „Vulturul“ sunt construite trei noi restaurante și o piscină descoperită­ în „Jupiter“ se află într-un sta­diu avansat de construcție un al doilea restaurant pentru de­servirea satului de vacanță „Zodiac“. Piscinelor existente în această parte a litoralului li se vor adăuga, în acest an, cele prevăzute și care sunt spre terminare pe lângă hotelurile „Doina“, „Gleopatra“ și „Și­retul“ din „Saturn“, „Carmen“ din „Venus", „Capitol“, „Scoi­ca“ și „Cozia“, din „Jupiter“. Se află în stadiu de finisare un bowling (cu 12 piste), două minigolfuri și o grădiniță pen­tru copii la „Saturn", un ci­nematograf cu 680 de locuri, un teren de minigolf și o gră­diniță pentru copii în stațiu­nea „Venus“; în stațiunea „Sa­turn“ sunt gata 3 noi hoteluri. Dar cea mai frumoasă surpri­ză o va reprezenta, fără în­doială, cel mai mare complex hoteliero-restaurantier din zo­na „Neptun“, unde, printr-o ingenioasă îmbinare a condi­țiilor naturale cu cele imagi­native ale arhitecților și con­structorilor se înalță, „în trep­te“ arhitecturale, ale confortu­lui ridicat și eleganței o mare construcție, cu o capacitate de 1.700 de locuri, restaurante, baruri, magazine, piscină des­coperită, complexe de deservi­re și de alimentație etc. Acest complex este situat în ime­diata apropiere a hotelurilor „Muntenia“, „Transilvania“, „Moldova“ din stațiunea „Nep­tun“. Pentru orice vizitator, această nouă construcție, care în aceste zile se află în sta­diu de finisare și dotare din punct de vedere funcțional, va fi un mare punct de atracție a litoralului românesc. Litoralul vă așteaptă. Vre­mea se anunță prielnică pen­tru o vacanță de neuitat pe splendidul litoral românesc al Mării Negre. Nu întîrziați de a lua hotărîrea pornirii cât mai curînd către mare... Titi MANDU • Aș dori ca tot ce știu să se desprindă din sahara ce­lor neștiute. • Orice demascare a min­ciunii are aparență de min­ciună. DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVÎNTĂ ORIZONTAL: 1. Bat aerul — Capul capului • 2. Păcă­leală pentru pești — Cîntecul măgarului (inf.) • 3. Pasăre care latră — Asin! • 4. Făcut de oaie — Se îmbracă și se dezbracă • 5. Măgar franțu­zesc —T­ Pește în parc! • 6. Bou păros — în dotarea albi­nei • 7. Avînt cu ... coarne — Coadă de măgar! • 8. Ven­tuză vie • 9. Maimuțoi • 10. între cal și călăreț — Animale vesele. VERTICAL: 1. Zec­e ori ze­ce — Cu părul creț! • 2. Alt porc — Pasăre muzicală • 3. Sufragerie pentru vite — Sub șa! • 4. Haină schimbătoare! — Se văd la mistreți • 5. Estrada animalelor — La bot gros! • 6. Cînd o pui pe varză tace — Bou mai lung! • 7. Nu APA DE PLOAIE ORIZONTAL: 1. Ploaie cu vînt — Ploaie la superlativ • 2. Aduse de torente în urma ploilor — Ploaia, în fond • 3. Plouă cu găleata — Aps! • 4. Do, Re, Mi — la malul mă­rii — Munți în Cehoslovacia • 5. Ploaie la domiciliu — Ca ploaia în deșert (mase.) — Ploaie de foc • 6. Necaz — Localitate în Ungaria — La început tunăr­a 7 ...la sfîrșit, furtună! — Răsărit — Apă ta­re o 8. Cursei — Friguri de baltă • 9. Renaște după ploa­ie — Oraș in R.D. Germană • 10. Vînt și ploaie pustiitoare — Pisc în Alpi • 11 Pămînt cu ploaie — Prevestește furtu­na • 12. Acid în limbaj popu­lar (2 cav.) — Momeală intrată la apă! VERTICAL: 1. Pasăre de apă — Ploaie de toamnă • 2. Introducere pe fir —­ A invoca ploaia în ritualul paparudelor — Comună In Sălaj # 3. Vînt cu ploaie — A-și anunța ploa­ia sosirea • 4. Ploaie de va­ră — Plouat (fig.) • 5. Pești • Prostia merită o ură dia­bolică, dar nu permanentă. • Numai gîștele iți pot pă­zi cu succes verigheta. • Nu toți ochii sunt făcuți la comandă, la balenă! — Nu poate merge la deal — Armăsari • 8. îi plac iepurii — Peștele săra­cului! • 9. Frînghii vii, ascun­se — Poartă pădurea-n cap (pl.). Prof. Ioan ODOBESCU de apă dulce — Țară (arh.) • 6. Ehrenburg, pentru „Furtu­nă“ — „Ploaia și noi“ • 7. Nichel — Măiestrie — Ironii palpabile » 8. Ploaie solidifi­cată (pop.) — Coastă • 9. No­tă — Cameră cu ploaie — Le­ne! » 10. Posesiv — Ten du­blu! — Cu reclamă la „Cîn­­tînd în ploaie“ #11. Fierți în apă — Ținut lipsit de ploi • 12. Baiadera autohtonă a plo­ilor — Vreme ploioasă. Cuvinte rare: RAB, ERR. Mircea TODEA MAXIME APOCRIFE Lectura unei cărți — fie ea de poezie sau proză — repre­zintă pentru fiecare tînăr unul dintre momentele cele mai dragi. O carte bună ne oferă acel ceva de care avem nevoie pentru a fi noi inșine. Este re­fugiul din zbuciumul cotidia­nului și in același timp reîn­­tîlnirea cu viața. Uităm pentru o clipă propriile gînduri; ne trezim față in față cu greută­țile altor vieți. Citim. Desci­frăm. Urmărim destine. Argu­mentăm soluții. Ne bucurăm de izbinzi. Regretăm infrîn­­geri. Căutăm. Acest „căutăm“ nu este un cuvînt luat la întîmplare. Nu, deoarece la anii noștri irezis­tibila și miraculoasa căutare ne caracterizează. Tinerețea, energia noastră, optimismul nostru, visele, ne îndeamnă să fim mereu în așteptare. Să descoperim pretutindeni noul. Experiența noastră este încă destul de scurtă. Trăim o epo­că în care anii au devenit cli­pe, zilele, păsări înșirate, a­plecare“ pe un cer profund, albastru. Imensitatea — Viteză — Fapte, dimensiuni contem­porane. Foarte greu ar fi să dăm de un capăt. Dar cărțile? Ei bine, căutăm o oarecare împlinire a noastră și in literatură. Și este firesc să fie așa. Ce am dori să găsim în cărți? Deși nu pare, întreba­rea îndeamnă la meditație. Foarte puțini mai caută în cărți aventura; poate doar din cînd în cînd simțim nevoia să citim „celebrele" cărți de aven­turi și spionaj, pentru că avem nevoie și de acest fel de relaxare. De obicei, căutăm în cărți ceea ce nu am trăit încă. Așa e tineretul. Sau, cău­tăm in cărți întîmplări simi­lare cu cele petrecute nouă. Certitudinea existenței. Cum s-a rezolvat problema respec­tivă în roman? Dar, dacă de exemplu, în loc de...? Pretu­tindeni (problematica depă­șește granițele naționale) apa­re tot mai des întrebarea: „Cum va arăta romanul vii­torului?“ Sau: „Care va fi poezia viitorului?“ Intr-un studiu critic, semnat de romanciera americană Anais Nin, referitor la viitorul literaturii, în special al genu­lui epic, care pare să preocupe în mod special, se afirma că romanul viitorului va trebui să aibe ca punct de plecare o omenire care a îndepărtat in prealabil ura. Scriitoarea afir­ma în încheiere: „Romanul viitorului va fi o proză poeti­că, bazată numai pe iubire și prietenie“. Verdictul scriitoa­rei era scurt și hotărît. Dar, ne întrebăm noi, oare acesta va fi­ finalul? Un surplus de ab­stractizare? Atît? Este adevărat că oricui îi plac cuvintele frumoase, ex­presiile care parcă alină su­fletul. Dar oare acest lucru aș­teptăm de la literatură? Nu. Cu siguranță nu. Cred că am dori să citim poezii simple, pline de senti­ment. Poezii despre noi, poezii despre gindurile noastre, poe­ziile marilor orașe, poezii despre fluvii, poezii de dra­goste. Poezii despre fapte, des­pre bucurii sau necazuri. Și poate nu atît de des poezii ca­re necesită o lucrare de criti­că specială pentru a le expli­ca, lucrare care de fapt nu e­ listă. Dar oare omul obișnuit ar avea timp să consulte în­totdeauna și o eventuală lucra­re critică? Nu vrem romane siropoase și false. Vrem să întîlnim in romane pulsația sîngelui în ar­terele vechiului plai românesc. Romanul viitorului nu trebuie să mai fie o simplă artă a ficțiunii, în care personajele nu vorbesc, ei declamă. Vrem să găsim în romane cel mai simplu și cel mai complicat e­­lement: VIAȚA. Saltul trebuie să vină în primul rând de la scriitor. Apoi de la cititor. Da, de la cititor, pentru că vorbim astăzi tot mai mult de o eră a cititorului. Termenul este folosit de obicei referitor la ceea ce critica literară numeș­te „operă deschisă" — cea ca­re dă posibilitate cititorului să antiinterpreteze faptele. Deci, termenul pare incorect folosit, dar este exemplificator. Citi­torul trebuie să fie sincer, în momentul cînd va renunța la pasivitate și rețineri se va rea­liza legătura scriitor—operă —cititor, un pas mult așteptat, de altfel. Am trăit cu toții un început promițător. Sperăm o continuare asemănătoare. Stu­denții așteaptă­ Ioana SASU, studentă CE AȘTEPTĂM DE LA LITERATURA? CULTURA • ARTA • ȘTIINȚA • REPORTAJ 14 maI 1972 Acad. ZAHARIA STANCU îl AȘTEPTĂM BUCUREȘTI Cu prilejul pregătirii Conferinței Na­­<s scriitorilor, am făcut o vizită la Ch % •’ ind însoțit de principalii Co­luban.. de la Uniunea Scriitorilor. Stînd î.m.i?7'-5'! de vorbă cu colegii din Asociația Scriitori "arri­ tiluj, am fost deosebit de m­­ulțumit de felul cum s-au pregătit acești colegi pentru participa­rea la conferință. Sînt convins că ne vor ajuta să ținem ridicat sus nivelul conferinței noastre, care este atît de așteptată nu numai de scriitori, ci și de cele mai largi și mai diferite cercuri de cititori, îi așteptăm la București, cu toată dragostea, pe delegații Clujului la conferință, Cluj, 11 mai 1972 CATALIZATORI FERTILI AI CLIMATULUI NOSTRU LITERAR de mare actualitate, cataliza­tor eritic ai climatului nostru literar. Tezele Conferinței Scriitorilor se vor și sînt în primul rînd un crucial moment de meditație asupra artei ale cărei temeiuri și implicații în fenomenul existențial au sporit considerabil. Și asta pentru că, arta în diversele ei forme de manifestare este o iradie­re a sentimentelor umane, al dragos­tei și al urii, al timpului și continui­tății, al comunicării între oameni și al frumuseții relațiilor umane, al patriei și­ al naturii, al respectului față de înalta spiritualitate a omenirii și față de truda ei creatoare. Dar cei care aleg și în ultimă instanță decid des­tinul creației artistice sunt cititorii, conștiința și sensibilitatea lor devin hotărîtoare pentru ceea ce rețin și resping, timpul și istoria. Și parcă niciodată ca acum, în preajma Con­ferinței Naționale a Uniunii Scriitori­lor, rosturile de azi și de mîine ale creației artistice n-au fost atît de aprofundate și nu numai de creatori ci și de marea masă a cititorilor. Ri­dicarea mereu a exigențelor față de creația artistică, față de cerințele ac­tuale ale culturii omului din țara noastră, nu poate decit să stimuleze actul de creație, și prin calitatea lui LA (Continuare în pag. a lll-a) SD AXATOR*EDITURA*DIFUZARE Lucrez de 20 de ani în sec­torul difuzării cărții. Mă simt și eu îndreptățit să particip la discuțiile care preced Con­ferința Națională a Scriitori­lor și care orientează atenția publică asupra problemelor creației literare. Nu vreau să vorbesc despre rezultatele ob­ținute în sectorul editorial și al difuzării, ci despre unele greutăți care de multe ori creează anomalii în răspîndi­­rea literaturii. în speță, mă refer la sistemul actual depă­șit de stabilire a necesarelor de carte și îmi permit să su­gerez luarea în discuție la înaltul forum al scriitorilor, a următoarei probleme: Este cunoscut faptul că sec­torul de difuzare, de ani de zile, este ținta jocurilor criti­cii — mai mult sau mai pu­țin îndreptățite — mai cu seamă în ceea ce privește ti­rajele. Deoarece literatura tră­iește și acționează sub formă de carte, nu ne este indife­rent dacă roadele creației li­terare circulă satisfăcător sau zac în rafturile librăriilor, în condițiile actuale res­ponsabilitățile între cei trei factori: autor, editură, difuza­re, nu se împart în mod echi­tabil, întreaga răspundere mo­rală și materială aparținînd difuzării, care, spre deosebire de celelalte ramuri ale comer­țului, unde comenzile se în­tocmesc pe bază de mostre, este obligată să stabilească, în baza unor prezentări succinte și nu întotdeauna concludente, cantitățile la aproximativ 4 000 de titluri anual, aparținînd celor peste 20 de edituri din toate genurile de literatură. Erorile sînt inerente cu toa­te investigațiile efectuate: prospectarea pieții, anchete sociale, consultarea specialiș­tilor etc. mai cu seamă că pe parcursul procesului de pro­ducție lucrările suferă uneori modificări esențiale de fond și de formă; în același timp, edi­turile nu au nici o obligație materială față de cartea edi­tată din momentul apariției acesteia, cu toate că editorii sunt primii specialiști, primii care iau contact cu manuscri­sul, cunoscînd valoarea aces­tuia, deci sînt cei mai com­petenți să aprecieze tirajul necesar. Echitabil ar fi ca e­­diturile să participe alături de difuzare la răspîndirea eco­nomică pe care o implică re­lațiile editură—difuzare, fapt care ar impune urgenta modi­ficare a legislației în vigoare. In acest context, să vorbim și despre celălalt factor — de primă importanță -1- autorul. Dacă răspunderea materială a editurii se termină odată cu predarea lucrării sectorului de difuzare, răspunderea autoru­lui se încheie cu predarea ma­nuscrisului la editură. Or, un părinte este dator să urmă­rească destinul propriului său copil, pe parcursul întregii sa­le vieți; cu atît mai mult un autor este dator să facă acest lucru față de „copilul său spi­ritual“ — cartea. Căci nici au­torului nu ar trebui să-i fie indiferentă soarta­ cărții sale, după apariție, dacă a reușit să aibă audiență în rîndu­l cititorilor sau zace nesolicitată pe rafturile librăriilor. în această ordine de idei, aș propune presei de toate categoriile să acorde mai mul­tă atenție creației debutanți­lor și autorilor mai puțin cu­noscuți, oferindu-le astfel po­sibilitatea afirmării, făcîndu-se apreciați de cititori prin pro­pria lor creație și nu printr-o propagandă artificială. Chiar și în cazul autorilor consacrați se impune o colaborare strîn­­să între scriitori și difuzare, pentru că nu numele ci cali­tatea fiecărei opere în parte este factorul determinant. Din multitudinea probleme­lor care preocupă momentan pe oricare cetățean căruia nu îi este indiferentă soarta crea­ției literare și a răspîndirii acesteia, am ridicat doar pro­blema relați­ilor autor—editu­ră—difuzare. Consider că ar fi necesar ca la Conferința Națională a Scriitorilor, ală­turi de autor și editor să par­ticipe și reprezentanți ai li­brarilor. Ștefan OLTEANU, directorul Centrului de librării Cluj Conferința națională a scri­itorilor este așteptată cu mult interes din partea tuturor iu­bitorilor de literatură. E fi­resc acest interes, în primul rînd, pentru că de fiecare da­tă o asemenea ocazie a pri­lejuit interesante dezbateri privitoare la problemele ma­jore cele mai actuale ale li­teraturii într-o anumită peri­oadă, iar, în al doilea rînd, pentru faptul că pe marginea Tezelor publicate cu mult timp în urmă se poartă in­teresante discuții în presa noastră literară, rezervîndu-li­­se cîte 3—4 pagini. Intere­sante — cele izvorîte din pre­ocupări serioase, competente și sincere privind probleme pe care le pune literatura. Tezele cuprind idei valoroa­se dar, cum e și firesc, nu se putea spune totul și despre toate amănunțit Nici nu s-a urmărit acest lucru. Ideile pe ea^s te cuprind stei «Cteva puncte esențiale de start pen­tru discuții, de aceea ni se pare important faptul că în cadrul dezbaterilor, nu ele să fie considerate la uui moment dat obiect, ei fenomenul lite­rar. Adică, ele să rămînă ja­loane care se îmbogățesc sau retușează prin aportul opinen­­ților. Fiind vorba de realism, de exemplu, am înțeles că ter­menul folosit cu sensul larg și care o întărește, nu tre­buie să ne ducă cu gîndul de accepția consacrată, la un mo­ment dat, și demult depășită, a unei redări cît mai directe, insuficient transfigurate ar­tistic, a realității. Precizările făcute se pare că vizează (fără să afecteze diversitatea de modalități și stiluri) unele aberații, experimente sterpe, rupte complet de realitate atît prin obiectul lor, cît și prin surogatul de elucubrații pre­tins artistice. In contextul unor opinii ex­primate în presă, se prevede, te Conferința scriitorilor, o dezbatere serioasă privind ÎL» teratura aetu ® ML problematic« ei majoră și diversă, varieta­tea modalităților artistice, la un înalt grad de exigență, adică exact ceea ce ar însem­na a găsi „cuvîntul ce expri­mă adevărul“. Și probabil că vor lipsi unele păreri de fe­lul celor care vizau cu a­­mabilitate superficială Teze­le, aglomerînd mai degrabă cele 3—4 pagini rezervate în presa literară și nelăsînd su­ficient loc chiar literaturii. Așteptăm cu interes și cu­riozitate, la Conferința națio­nală a scriitorilor, discuții se­rioase pe teme literare, avîn­­du-se în vedere, dincolo de eventuale interese mărunte, probleme majore ale creației artistice privite ca activitate nobilă și plină de răspundere, care angajează în egală mă­sură omul și artistul. Vroi. Valeria VAR VAUI CUVÎNTUL CE EXPRIMA adevărul

Next