Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-04-08 / 7903. szám
PAGINA 2 fSclía CARTEA ȘTIINȚIFICĂ 99 A, Nana, C. Mircioiu: CHIRURGIA SECOLULUI Al AREA Despre chirurgie, ca de altfel despre oricare ramură a științei medicale, se poate vorbi, teoretic, în două feluri extreme: chirurgia — domeniu al interrelațiilor complexe între organele bolnave și cele sănătoase, o lume a cunoașterii și interpretării exacte a constantelor biologice, a atitudinilor decisive, hotărîtoare, ireversibile, încărcate de suprema răspundere omenească: viața sau moartea, și chirurgia — o lume a metamorfozelor și întîmplărilor fantastice, o lume cu oameni ireali și puternici care știu, și pot totul, oameni care nu au voie să greșească niciodată, oameni tăind fără milă, precis, cu bisturiul, în timp ce dincolo de frunte li se adună, fierbinți, și implacabile, probleme existențiale. Cu alte cuvinte: tratat de chirurgie sau poveste romanțată. Fără discuție, necesare sunt amîndouă, cititorii beneficiari putind fi diferiți sau aceiași. Existența extremelor nu a rezolvat însă niciodată trebuințele cititorului de mijloc, pentru care o lectură romanțioasă înseamnă prea puțin, iar un tratat înseamnă totuși prea mult. Acești cititori sunt mai ales tineri. Ei, bine, pentru ei Editura Enciclopedică Română a inițiat o colecție remarcabilă: Orizonturi (seria nouă în mod deosebit). O apariție în această colecție înseamnă cel mai adesea: documentare, echilibru, prezentare logică, simț al măsurii, cursivitate. Am făcut această introducere pentru a releva contextul aparte, bine conturat, în care apare cartea reputaților chirurgi clujeni: prof. A. Nana și prof. C. Mircioiu, de la Clinica chirurgicală I: Chirurgia secolului al XX-lea. Purtînd pecetea unei îndelungate activități didactice a autorilor, cartea se distinge in primul rînd prin claritate, sînt ocolite exprimările întortocheate, folosirea prea frecventă a termenilor de specialitate (cei de strictă necesitate sînt explicați cu promptitudine). Este preferată enunțarea simplă, clară, dar încărcată de fapte. Și încă un lucru, autorii au intuit și ce trebuie să spună unui cititor obișnuit, cu nivel de cultură de valoare medie. Adică au urmărit înțelesul, semnificația celor prezentate, proveniența lor, evoluția și perspectiva faptelor. Ar fi greu ca, în mod arbitrar, să dau un exemplu dintre foarte multele care s-ar impune. Cititorii și le vor găsi singuri. în felul cum e concepută, cartea e un act de cultură medicală, foarte bine dozată și care poate fi citită cu folos atît de cel care descoperă întila oară înțelesul unor cuvinte sau operații, cit și de medicul pentru care, prin natura lucrurilor, chirurgia n-a fost niciodată o preocupare de bază. Cele nouă capitole ale cărții — este evident — nu pot cuprinde problema chirurgiei moderne în totalitate. Autorii au ales ce-i mai semnificativ. După o familiarizare cu sala de operație, cu circuitul bolnavilor, sunt abordate probleme de anestezie, reanimare (relatarea cazului fizicianului Landau, laureat al premiului Nobel, e de-a dreptul emoționantă), chirurgie cardiacă (poate capitolul cel mai frumos al cărții), perspectivele chirurgiei (sunt prezentate realizări și cercetări ce se învecinează cu fantasticul: bisturiu cu plasmă, bisturiu cu protoni, inimă electronică etc.). Asistăm de-a lungul celor peste 200 de pagini la o premeditată demistificare a chirurgiei ca uz brutal, neomenesc, pentru a găsi, la sfirșitul cărții, adunată pe nesimțite imaginea unei profesiuni profund umane, nobil ancorată în sentimentul probității datoriei și răspunderii. Chirurgia — nădejde veche, nădejde nouă pentr-un dram de viață-n plus. Dr. Ion MARCEA Ion V. Mesaroșiu: LOGICA GENERALA Elaborată sub semnul unei îndelungate experiențe didactice, pe baza unei bogate informații de specialitate, cartea prof. Ion V. Mesaroșiu de la Universitatea clujeană, recent apărută în Editura didactică și pedagogică ■ „LOgica generală“ — vine să umple un gol de mult resimțit în învățămîntul superior și în literatura logică românească. Importanța lucrării rezidă nu numai în faptul că este primul manual de logică generală pentru învățămîntul superior, ci și în faptul că, spre deosebire de alte discipline, în domeniul logicii clasice nu au apărut la noi — în ultimii 25 de ani — lucrări sistematice, ci doar studii referitoare la unele aspecte speciale ale acestei discipline. Partea introductivă a lucrării cuprinde analiza sensului cuvîntului „logic — logică“, trasarea distincției dintre logică și gramatică și sublinierea importanței studierii logicii atît din punct de vedere teoretic cit și din punct de vedere practic. Primul capitol al lucrării sintetizează eforturile de circumscriere a domeniului logicii ca știință a formelor și legilor logice pe baza surprinderii esenței și naturii „logicului" în raport cu „ontologicul“, distingîndu-se totodată gîndirea ca obiect al logicii de gîndirea ca proces psihic. Relevînd dezvoltarea istorică a gîndirii logice, legătura reciprocă și interpătrunderea formelor logicii în cadrul unui sistem unitar, autorul susține teza unicității și universalității structurii logice a gîndirii. Formele și structurile în și prin care se desfășoară actul raționării nu pot fi privite ca entități izolate, ci în unitatea și interdependența lor structurală și funcțională, ca manifestări variate ale unei structuri logice unice care se adecvează structurii variate a realului în cadrul procesului dialectic al cunoașterii. Știința logicii — arată autorul — studiind formele și legile gîndirii corecte și adevărate, precum și variatele structuri în care se manifestă acestea, procesul cunoașterii apare compartimentat în mai multe discipline care constituiesc împreună ceea ce se cheamă curent „logică formală“. Raportul ei cu „logica dialectică“ — problemă foarte dezbătută — este analizat de prof. Ion V. Mesaroșiu în lumina tezelor clasicilor marxism-leninismului. Concluzia autorului exprimă succint esența raportului amintit: „Logica formală vizează cerințele de corectitudine ale gîndirii, cea dialectică vizează conținutul propriu al legilor logice și cerințele legilor care determină dialectica formelor logice“ (p. 361 Partea principală a lucrării, intitulată „Forme, structuri și operații logice“, cuprinde expunerea sistematică a conținutului logicii formale clasice, urmărind trihotomia — noțiune, judecată, raționament. Subliniem aici atenția deosebită acordată silogisticii clasice, cit și teoriei raționamentului în general. Exemplele și aplicațiile concrete, schematizările și diagramele utilizate în cuprinsul lucrării conferă conținutului abstract expus un corolar intuitiv, facilitînd astfel înțelegerea și asimilarea. Ultima parte a lucrării, materializînd concepția autorului despre unitatea dintre logica generală și gnoseologie, cuprinde tratarea principalelor procedee de cunoaștere și întemeiere — analogia și modelul, ipoteza și demonstrația. Importanța cunoașterii acestor procedee nu mai trebuie subliniată. Lucrarea se încheie cu o anexă reprezentîind o schiță a istoriei logicii ce punctează principalele momente ale evoluției acestei discipline. In concluzie, prin materialul informativ vast și judicios structurat, prin stilul concis și simplu, prin caracterul intuitiv al mijloacelor de concretizare și prin integrarea interpretărilor filosofice în orizontul științific fecund al materialismului dialectic, cartea prof. Ion V. Mesaroșiu se dovedește utilă nu numai celor care studiază logica, ci și tuturor celor care se preocupă de problemele generale ale științei și filosofiei. Mircea BALAIȘ CENACLUL ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR Joia trecută a citit critică Adrian Isac. Eseul său, încă din titlu (Uddefi „Dihorul“!) se anunța polemic, cum de altfel a și fost pînă la sfîrșit, aproape patetic, riscant, ton care este specific scrisului lui Adrian Isac, eseist, după cum remarca un vorbitor (C. Cubleșan), cu un scris format! Eseul pornind de la romanul lui Alexandru Papilian, Dihorul, de la personajul principal al acestuia, punea problema responsabilității creatorului față de societate, față de idealuri. Toți cei care au luat cuvîntul au găsit slăbiciunea eseului în inconsecvența metodologică. Mai precis spus, autorul eseului ajunge la un moment dat să afirme clar că personajul Troceanu este „dedublarea“ romancierului. Deci prin personaj Adrian Isac îl viza pe scriitor. Și din această perspectivă lua în discuție problemele grave ce se puneau în roman, dar în tonalitate ironică și cinică, ca și cum ele ar fi convingerile lui Alexandru Papilian. Aici, au remarcat vorbitorii, este greșeala eseului. Spicuim cîteva păreri: „eseul e prea în genul lui Troceanu“ (Ana Pop Sîrbu), „eseistul se cam contrazice“ (Ion Marcoș), „eseul este justificat“ (Nicolae Podaru), „Intenția eseului pare promițătoare. Se putea solda cu niște lucruri promițătoare dacă A. I. ar fi fost mai consecvent metodologic“ (Vasile Sălăjan). Au mai luat cuvîntul: George Holobîcă, Ion Vădan, Titel Zărnescu, Ion Nică, Traian Vedinaș. După concluziile discuției, prezentate de Radu Mareș, Ion Horozan și-a citit obișnuitul stoc de epigrame produse pe loc. Constantin HARLAV Simpozionul național „Educarea elevilor pentru munca productivă” — Faza județeană — Așadar, ne mai despart doar cîteva zile pînă la data de 18 aprilie a.c., cînd va avea loc în municipiul Cluj desfășurarea lucrărilor Simpozionului național, faza județeană, în incinta Liceului „Brassai Samuel“. Simpozionul este organizat pentru cadrele didactice, cu tema deosebit de actuală și interesantă. „Educarea elevilor pentru munca productiva“. Dat fiind caracterul lui, un bogat schimb de experiență va putea însuma cele mai bune metode de predare a lecțiilor care să îmbunătățească munca de viitor. Lucrările au fost selecționate de către birourile secțiilor, ele prezentând experiențe valoroase din școlile județului nostru, pe linia aplicării în viață a indicațiilor partidului nostru. Dorim ca faza județeană a Smpezionului național să fie o manifestare științifică pe linia modernizării și îmbunătățirii , metodelor de predare a lecțiilor, a orientării elevilor spre munca productivă, pentru formarea deprinderilor practice și tehnice. Marca fcUDIAN * TV 9,00 — Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9,05 — Biblioteca pentru toți, Vasile Alecsandri. (III) 9,40 — De vorbă cu gospodinele. 9,55 — Tele enciclopedia. 10,40 — Bucureștiul necunoscut: „Palatele orașului“. 11,05 — Desen animat: „Lupul și mielul“. 11,15 — „Mîndrele“. Program de cîntece și dansuri populare. 11,55 — Emisiune de educație sanitară. 12,10 — Telejurnal. 15,20 — Matineu de vacanță. Aventurile echipajului Val-Vîrtej: „Dinosaurul singuratic“. 16,25 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. Fotbal. România — Franța. Transmisiune directă de la stadionul „23 August“. 18,15 — Emisiune în limba germană. 19,00 — Ritm, tinerețe, dans. 19,20 — 1001 de seri: Aventurile celor doi căței. 19,30 — Telejurnal. 20,00 — Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unele țări din Africa (I). 21,00 — Muzică populară. 21,15 — Film serial „Invadatorii“. 22,05 — Emisiune de divertisment: „Mai ceva ca-n filme“. 22,40 — Telejurnal. 22,50 — Săptămîna sportivă. 23,10 Gala vedetelor. 23,50 — Romanțe. * RADIO Programul Studioului Cluj SÎMBATA, 8 aprilie, 17,45 Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi; 18,00 Balerinii români la Klagenfurt îî UN TRIUMF AL BALETULUI ROMÂNESC!” Am semnalat în paginile ziarului nostru remarcabilul succes al unui grup de balerini clujeni care, împreună cu soliști ai Teatrului de operă și balet din București, au susținut 12 spectacole în Klagenfurt, Austria, avînd în program Simfonia în „C“ de Bizet, Mandarinul miraculos de Bartók și Dansurile poloneziene din Cneazul Igor de Borodin, precum și un recital (Valsul nr. 7 de Chopin, valsul „Sweanhilde“ din Coppelia de Delibes, „Noaptea Walpurgiei, din Margareta de Gounod, Aranjuez de Rodrigo, Feciorești din Ardeal și altele). Timp de două săptămîni, balerinii români au pregătit spectacolele, în coregrafia francezului Paul Bierck și a românului Oleg Danovski, al cărui Mandarin miraculos a constituit momentul culminant al spectacolelor. Pentru edificarea cititorilor noștri și a spectatorilor Operei Române din Cluj, vom cita din presa din Klagenfurt, unanimă în elogii. In 4 martie, după primul spectacol, H. Schneider scria, sub titlul O memorabilă seară de balet — Ropote de aplauze pentru Oleg Danovski și balerinii din România, în „Kärtner Tageszeitung“: „Chiar și cei mai rutinați spectatori au fost de părere că n-au mai cunoscut, la Klagenfurt, aplauze ca joi, după baletul Mandarinul miraculos. (...) Aplauzele pentru cei 7 soliști erau de la început furtunoase, dar s-au transformat în ovații după ce Alexa Mezincescu și Radu Ciucă au dansat cu grație Valsul nr. 7 de Chopin, iar Ileana Iliescu și Marin Ștefănescu — un pas de deux din Don Quijote, demonstrînd, pe lingă o tehnică perfectă, și mult Umor. (...) Punctul culminant al serii a fost baletul Mandarinul miraculos de Béla Bartók, în coregrafia lui Oleg Danovski. (...) Danovski, deși pusese accent și pe veridicitate, a ridicat baletul în sfera alegoricului, reușind o concordanță perfectă între muzică și gestică, chiar și în gesturi mărunte. Cu siguranță, Petre Ciortea (Mandarinul) și Cristina Hamei (Fata) au excelat, dar și Adrian Gheorghiu, Ioan Fărcaș și Marin Turcu au atins perfecțiunea. Emilian Barteș și Radu Ciucă s-au integrat perfect, cu rolurile lor episodice, înaltei calități a spectacolului. (...) O mizanscenă ca aceasta este pentru Klagenfurt de-a dreptul senzațională, dar nu numai pentru Klagenfurt, ci și pentru orașe mult mai mari.“ Despre aceeași reprezentație. ..Kleine Zeitung“ din 4 martie scria, "sub titlul „Un triumf al baletului românesc": „Ceea ce au oferit Alexa Mezincescu și Radu Ciucă într-un vals de Chopin și Ileana Iliescu și Marin Ștefănescu în Don Quijote reprezintă însăși noțiunea de balet clasic. (...) Fascinante „Dansuri poloneziene“ puse în scenă de același Paul Bierck. (...) Indiscutabil, punctul culminant, a serii l-a constituit Mandarinul miraculos al lui Béla Bartók. („ Splendizi prin gestică, și expresie, grupul Adrian Gheorghiu —■ loan Fărcaș — Marin Turcu, precum și Radu Ciucă (Studentul) și Emilian Barteș (Bătrînul cavaler), care a dansat demonstrând o putere de metamorfozare uluitoare, imediat după aceea în rolul Flăcăului polonețian.“ Iar „Volkszeitung“ din 4 martie scria: „Renumitului coregraf i-a reușit (în Mandarinul miraculos — n.n.), împreună cu soliștii români de mare clasă, o redare pasionantă, plină de tensiune, atmosferei muzicale. Totul era perfect.“ Manifestînd o anume rezervă față de stilul cam rece al lui Paul Bierck în Simfonia nn „C“, cronicarul scria: „O rază de lumină au adus, în acel pas de deux, grațioasa Valeria Gherghel și rutinarul Ion Fărcaș, care au atins o realizare convingătoare.“ După spectacolul cu gala de balet, cronicarii au acordat balerinilor români alte elogii, sub titluri ca Perfecțiunea magistrală a balerinilor și Jubilație frenetică la gala de balet a românilor . Maeștrii graiului subtil al corpurilor, Herma Ottitsch scria în „Kleine Zeitung“ din 7 martie: „Renunțînd la o scenografie încărcată, efectul strălucit se datorează numai și numai nivelului artistic ridicat al interpreților, care, inundați de reflectoare, au fascinat prin perfecțiunea lor tehnică. (...) Baletul romantic reprezentat cu mijloace realiste, alegoria coregrafică, iar, pe de altă parte, un stil foarte modern, au stat în centrul acestei seri. Felul cum Oleg Danovski reușește să facă mizanscena și să pună în mișcare ansamblul său de elită i-au asigurat deja un loc recunoscut în arena internațională a coregrafilor. (...) Valeria Gherghel a fascinat în „Swanhilde“ din Coperta lui Delibes, împreună cu Ion Fărcaș și Emilian Barteș în „Noaptea Walpurgiei“ a lui Gounod din opera Margareta și, mai ales, în studiul spaniol Aranjuez al lui Rodrigo, punctul culminant al serii.“ Dr. Oskar Tonkl scria în „Volkszeitung“: „Valeria Gherghel și Ion Fărcaș au putut fi admirați în „Noaptea Walpurgiei“, împreună cu val-vîrtejul Emilian Barteș. Ion Fărcaș și-a mai demonstrat calitățile împreună cu Alexa Mezincescu în Pas de deux al lui P. F. Aubert. Extrem de grațioasa Valeria Gherghel a stârpit ovații în variațiunile din Valsul „Swanhilde“ din Coperta lui Delibes și, împreună cu Radu Ciucă, a dansat într-o coregrafie elegant stilizată neortodox în Aranjuez de Rodrigo. (...) Un final plin de vioiciune al acestei gale, sub conducerea lui Oleg Danovski, l-au constituit dansurile românești (fecioreștile din Ardeal — n.n.), redate cu multă sete de viață de balerinii Marin Turcu, Nicolae Stroia, Ion Logrea, Emilian Barteș, Radu Ciucă, Adrian Mureșan, dansatori plini de umor, temperamente exuberante.“ In ziua cînd balerinii clujeni soseau, la Klagenfurt, Lucia Stănescu, directorul Operei Române din Cluj, cînta pe scena aceluiași teatru, Boema — o coincidență de bun augur pentru interesul teatrelor lirice străine față de artiștii clujeni. După turneele unor soliști clujeni în Europa, după participarea întregului ansamblu la festivalurile din Bulgaria, după spectacolele balerinilor în Austria, Opera Română din Cluj este pe calea cea bună pentru a-și afirma tot mai mult valorile dincolo de granițele țării. (reporter) BREVIAR BUCUREȘTEAN • Cișmigiul în haine noi se consacră micilor săi vizitatori, cărora le rezervă trăsuriei cu ponei, bărcuțe pe jet de apă, pistă de carturi, căsuța Albei ca Zăpada, fără a uita pe bunici, ce se vor lăsa încântați de acordurile fanfarei militare. • Camera T.V. de luat vederi în principalele piețe și intersecții de bulevarde din Capitală facilitează intervenții rapide în cazul producerii de pene, accidente sau blocări de circulație. în avanpremiera verii, 30 de modele de tricoturi, create de cunoscuta fabrică „Adesgo“, lucrate exclusiv din fire românești, concurează de la egal la egal, într-o originală expoziție de mostre, produse etalate de case de mode occidentale. Magazinele bucureștene au lansat moda cravatelor pentru ■. „ femei.. PREFERAȚI? DV CE RĂCORITOARE Aprilie, spun specialiștii, va fi frumos. Se poate afirma că primăvara a sosit și, o dată cu ea, tonetele cu răcoritoare au reapărut pe străzile Clujului. Acum vremea e potrivită pentru a nu fi nevoie în permanență de gheață, temperatura răcoritoarelor fiind și ea acceptabilă. Dar peste cîteva săptămîni sau poate zile, cînd soarele va-ncinge și trotuarele, am vrea ca citronada, pepsi-cola sau frucada să nu fiarbă în sticle. Sînt locuri unde se vinde numai un singur produs, de regulă citronada, și foarte rar frucada sau „Porto“. Nu știm de ce în cofetării se preferă un singur sortiment — citronada producției la Vitadulci — un produs bun, însă și el prea îndulcit. Chiar și pentru copii, și cu atît mai mult pentru adulți, după o prăjitură servită, un pahar cu o răcoritoare cu mai puțin zahăr ar fi mai ridicată. Poate ni s-ar obiecta că tonetele de răcoritoare și înghețată au menirea de a liniști setea, iar cofetăriile să nu se aglomereze cu lăzi în plus. De acord, însă cînd ai plăcerea să servești într-o cofetărie o prăjitură sau o cafea și ai prefera un pahar cu apă minerală sau o citronadă acrișoară, reconfortantă, trebuie să intri întîi la prăjituri, apoi să pleci la toneta cu răcoritoare sau la mini-barurile specializate în băuturi fără alcool. Oare n-ar fi mai firesc ca, intrînd într-un local, să putem beneficia, operativ, fără alt timp pierdut, de o servire completă? Nu e vorba de cantități industriale, ci de CONSEMNĂRI 10—20 de sticle cu ape minerale, din care cîteva pot fi păstrate în frigidere. Am mai propune ca, pe lângă actuala citronadă, cam dens colorată, „Vitadulci“ să prepare și alte răcoritoare pe bază de citrice, însă cu un conținut de zahăr redus. Și am dori ca îm unitățile în care sunt condiții astfel de produse să se servească din mini-frigidere-agitatoare, care sunt practice, igienice și întregesc cadrul estetic al cofetăriilor sau cafe barurilor. In majoritatea unităților de alimentație publică, mai puțin cele centrale, suflul primăverii nu se resimte. Au fost și vor mai fi zile călduroase, însă nu știm în cîte locuri gheața a constituit un obiect al aprovizionării cotidiene sau a fost cerută, de către responsabilii de magazine. E cazul, oare, să ne reamintim că în Cluj există o fabrică de gheață și că băuturile trebuie servite la o temperatură ce le asigură prospețimea și calitatea? In curînd pădurile, parcurile, iarbă și florile ne vor îndemna la drumeții. In zonele de recreere și agrement, tradiționale sau în curs de amenajare, am prefera să admirăm și să apreciem calitatea serviciilor ce ni se vor oferi, am dori să găsim tonete cu răcoritoare la gheață, și bere, și ape minerale, și o gustare la minut. Nu sunt lucruri care să presupună eforturi deosebite, ci ele sunt posibile dacă cei responsabili nu uită că au și astfel de obligații. Noi am declanșat acest mnc semnal pentru a preveni unele situații care ne-ar strica o frumoasă zi de primăvară și poate ne-ar face să regretăm căldura soarelui și parfumul florilor de cîmp. e. Ștefănescu gram: W. Berger: Poemul muncii înfrățite. M. de Falia: Nopți în grădinile Spaniei. F. Mendelssohn-Bartoldy: Simfonia a V-a în re minor. Este valabil tichetul nr. 30 din abonament. — La fîntîna dorului — emisiune de etnografie și folclor; — 18,30 — Universitaria — emisiune pentru studenți; 19,00 — Umorul de la A la Z; 19,10 — Interludiu muzical; 19,20 — Comentariul săptămâni. DUMINICĂ, 9 aprilie; 7,30 — în sat la noi. Primarul și comuna — radioanchetă printre cursanții Centrului din Cluj de perfecționare a cadrelor. 7,50 — Unda preferințelor — muzică ușoară cerută de ascultători. # TEATRU Teatrul Național Cluj (20,00). MINCIUNA ARE PICIOARE LUNGI. Abonamentul SI. DL CONCERTE Filarmonica de Stat Cluj — Casa Universitarilor, ora 19,30: CONCERT SIMFONIC. Dirijor: Hedry Selbing. Solist: Alexandru Demetriad. Pro * FILME PADUREA PIERDUTA: cinemascop, film românesc (8,30; II; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica: SACCO ȘI VANZETTI, film italo-francez (8; 11; 14; 17; 20) — Victoria. VIAȚA DE FAMILIE, film polonez (8,30; 10,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30;. 20,30) — Arta. DACII,cinemascop, film românesc (9, 11,30; 14; 16,30; 19, 21) — 23 August. LIVADA DIN STEPA, cinemascop, film sovietic (15, 17, 19). De la ora 11: CICLU DE FILME PENTRU VACANTA ȘCOLARA DE PRIMĂVARA: MIHAI VITEAZUL, film românesc seriile I și II — Timpuri noi. CERTIFICAT DE NAȘTERE, film polonez (11; 15; 17; 19; 21) — Muncitoresc. ALEXANDRU CEL FERICIT, film francez, (11; 15; 17; 19; 21) — Steaua Roșie. * MUZEE Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30. Miercuri, joi, vineri, sîmbătă — orele 11- 18; duminică 11—19. Luni și marți închis. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, colecția Istoria farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul memorial „Emil Isac", strada 1 Mai nr. 23, 11—18. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie 21, închis pentru reorganizare, Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", strada Republicii nr. 42, zilnic între orele 9—17. 1 [UNK] I, ÎNTREPRINDEREA TERITORIALĂ DE APROVIZIONARE CLUJ Str. Karl Marx nr. 128 Angajează, în condițiile Legii nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. • ECONOMIȘTI cu stagiul făcut în probleme de aprovizionare tehnico-materială • CALCULATORI (absolvenți ai liceului economic) • GESTIONARI DE MATERIALE © SUDOR © ELECTRICIAN DE ÎNTREȚINERE Informații suplimentare la sediul întreprinderii, biroul personal. (2237) ÎNTREPRINDEREA INDUSTRIALĂ DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII CLUJ str. PoDgoriei nr. 1-15 AngAJeAzĂ • INGINER MECANIC • EXCAVATORIȘTI PENTRU FABRICA DE CARAMIDĂ CLUJ • MACARAGIST • BULDOZERIȘTI PENTRU CLUJ ȘI GHERLA . TEHNICIENI NORMATORI PENTRU GHERLA • MUNCITORI NECALIFICAȚI BĂRBAȚI ȘI FEMEI PENTRU FABRICILE DE CĂRĂMIZI DIN CLUJ încadrarea se face conform Legii nr. 12/1971, iar salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Asigurăm cazare și o masă la cantină, contra cost. Informații suplimentare zilnic între orele 7-15 la Biroul personal. (2234) ■ T— T: nr rrrirvzi Tiz1 ÎNTREPRINDEREA TRANSPORTORI ADIO CIDJ Str. Budai Nagy Antal nr. 38 angajează prin transfer sau prin repartizarea Oficiului forței de muncă . UN CONTABIL REVIZOR PRINCIPAL © UN DIRIGINTE DE ȘANTIER ® UN TÎMPLAR DE ÎNTREȚINERE Solicitanții să nu fi avut desfăcut în decursul activității contractul de muncă pentru abateri disciplinare și să posede buletin de municipiul Cluj. încadrarea și salarizarea se face conform Legii nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. Informații zilnic la Serviciul personal, telefon 130-26, interior 116. (2233) ÎNTREPRINDEREA TRANSPORTURI AUTO CIDJ angajează în condițiile prevederilor Legii nr. 12/1971 , UN INGINER, specialitatea transporturi auto, pentru postul de ȘEF AUTOBAZĂ la autobaza Turda. Condițiile de salarizare conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare la Serviciul personal I.T.A. Cluj, str. Budai Nagy Antal nr. 38, telefon 130-26. (2235) CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI COJOCNA anunță înființarea unei SECȚII DE PRESTĂRI CONSTRUCȚII. Execută lucrări noi și reparații în construcții, pentru instituții și cetățeni particulari. Comenzile se vor depune la Consiliul popular al comunei Cojocna. (2236) COMBINATUL DE PRODUSE DIN CERAMICĂ FINĂ PENTRU CONSTRUCȚII CLUJ Str. Beiușului nr. 1 Angajează urgent, prin transfer sau Oficiul forței de muncă. • UN ȘEF DEPOZIT * MUNCITORI NECALIFICAȚI încadrarea și salarizarea conform Legii nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. (2090) NIBRVI ÎNTREPRINDEREA CARBOCHIM CLUJ Angajează urgent 9 LĂCĂTUȘI ELECTRICIENI 9 STRUNGARI 9 TINICHIGII © ZIDARI 9 MUNCITORI NECALIFICAȚI, cu posibilitate de calificare la locul de muncă Condiții de angajare: © Buletin de municipiul Cluj sau comunele apropiate (navetă) © Vîrsta 13 ani împliniți Salarizarea — conform H.C.M. 914/1968. (2214) COMBINATUL DE PRODUSE DIN CERAMICĂ FINĂ PENTRU CONSTRUCȚII ClUJ Str. Beiușului nr. 1 Primește cereri pentru înscrierea la cursul de calificare de gradul I, începînd din luna iulie 1972. Cursul se organizează în cadrul combinatului, avînd o durată de 5 luni, în meseriile de preparatori și fochiști cuptoare. Pe timpul școlarizării cursanții beneficiază de o Indemnizație lunară egală cu media salariului realizat pe ultimele trei luni premergătoare admiterii la cursuri, dacă au avut calitatea de angajați, iar pentru noii angajați o indemnizație de 400 lei lunar. Se primesc bărbați cu stagiul militar satisfăcut, absolvenți a 7 sau 8 clase, cu domiciul stabil în Cluj sau localitățile situate la o distanță de pînă la 40 km. (2082) MICA PUBLICITATE . Vind casă familială — 2 camere, bucătărie, strada Tribunul Vlăduțiu 3. (2252). Vind dulap combinat, recamier, stare bună. Strada Inului 1. (2251). © București, apartament 2 camere confort I, schimb pentru apartament 3 camere la Cluj. Telefon 7-43-27, orele 17-19. (2221). 9 închiriez cameră mobilată, intrare separată, acces baie. Strada Mașiniștilor 65, (2197). Pierdut index nr. ,2926 pe numele Bucerzan Constanța, declar nul. (2216).