Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-05-16 / 7934. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII nr. 79341 • Marți 16 mai 1972 • 4 pagini 30 ban! Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în municipiul Drobeta Turnu Severin Plecarea din Capitală Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu, a plecat, luni di­mineața, la Turnu Severin, pentru a participa la inaugu­rarea oficială a Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este însoțit de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, cu soția, Emil Bodnaraș, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Paul Niculescu-Mizil, membru­ al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., vice­președinte al Consiliului de Miniștri, Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintalâ Consiliului Central al U.G.S.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, pre­ședintele părții române în Co­misia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Ște­fan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. La plecare, pe aeroportul Băneasa, se aflau tovarășii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dă­­nălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leon­­te Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec cu soțiile: Iosif Banc, Petre Blajovici, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan. Erau prezenți Bojidar Buku­­mirici, consilier al Ambasadei R.S.F. Iugoslavia la București, cu soția, și membri ai amba­sadei. Pe aeroportul municipiului Craiova, în întîmpinare au venit primul secretar al Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., Constantin Băbălan, membrii Biroului Comitetului județean de partid, ai Comi­tetului Executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat. Conducătorii de partid și de stat se îmbarcă apoi în elicop­tere, continuîndu-și drumul spre Turnu Severin. (Agerpres) Sosirea la Drobeta Turnu Severin Turnu Severin, oraș cu glo­rioase tradiții istorice, a săr­bătorit luni, 15 mai, 1850 de ani de atestare documentară. O dată cu această importantă sărbătoare, colectivul uneia din importantele întreprin­deri constructoare de mașini a țării — Uzina de vagoane din localitate — a aniversat nouă decenii de activitate. în această zi de mare săr­bătoare, oamenii muncii din municipiul Turnu Severin și, împreună cu ei, reprezentanți ai altor localități din județul Mehedinți, au avut bucuria de a avea din nou in mijlocul lor pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, au venit la acest jubileu tovarășa Elena Ceaușescu, precum și tovarășii Ion Gheorghe Maurer, îm­preună cu soția, Elena Mau­rer, Emil Bodnaraș, Paul Ni­culescu-Mizil, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Ștefan An­drei. Conducătorii de partid și de stat au sosit la Turnu Severin cu elicoptere speciale. La ora 10:00, elicopterul, la bordul căruia au călătorit to­varășii Nicolae Ceaușescu, Elena Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Elena Maurer, a­­terizează i­ uralele mulțimii. în întâmpinarea conducăto­rilor de partid și de stat au venit tovarășii Traian Dudaș, prim-secretar al Comitetului județean Mehedinți al P.C.R., președintele Consiliului popu­lar județean, Ion Radu, prim­­secretar al Comitetului muni­cipal de partid Turnu Severin, primarul municipiului, mem­brii birourilor comitetelor ju­dețean și municipal de partid și ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal. Sunt prezenți prim-secretari ai comitetelor municipale de partid și primari ai municipii­lor din intreaga țară, precum și delegații de partid și de stat din orașele riverane Kla­­dovo și Negotin din R.S.F. Iugoslavia, invitate la marea sărbătoare a severinenilor. O companie de onoare, for­mată din militari, din membri ai gărzilor patriotice și ai de­tașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, prezintă onorul condu­cătorului partidului și statului nostru, comandantului suprem al forțelor noastre armate, to­varășului Nicolae Ceaușescu. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia. Apoi, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tova­rășul Ion Gheorghe Maurer, trece in revistă garda de onoa­re. Un bătrân din partea lo­cului, pensionarul Vasile Fo­ta, însoțit de băieți și fete, îmbrăcați in costume populare mehedințene, oferă conducăto­rilor de partid și de stat tra­diționala pline și sare, ploști cu vin din renumita podgorie Corcova. Pionieri oferă tova­rășului Nicolae Ceaușescu, to­varășei Elena Ceaușescu, ce­lorlalți oaspeți garoafe roșii. în această atmosferă de en­tuziasm, conducătorii de partid și de stat părăsesc aeroportul. Mașinile trec pe sub un im­punător arc de triumf împo­dobit cu covoare multicolore, țesute de meșterii populari, deasupra căruia cuvintele ce simbolizează gândurile între­gului popor — „Ceaușescu și poporul“ — sunt încadrate de urările „Bine ați venit în ju­dețul Mehedinți, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu“, „Bun sosit în străvechea așezare a (Continuare In pag. a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragi tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor municipiului Tur­nu Severin și județului Me­hedinți un călduros salut din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului Republi­cii Socialiste România. (A­­plauze puternice, urale). Sărbătorim astăzi două eve­nimente deosebit de impor­tante pentru locuitorii acestor meleaguri, pentru munciorii din Turnu Severin: împlini­rea a 1850 de ani de la prima atestare documentară a muni­cipiului Turnu Severin — an­tica Drobeta — și a 90 de ani de existență a Uzinei de va­goane din orașul dumnea­voastră. Cu acest prilej, do­resc să felicit, în mod căldu­ros, pe locuitorii municipiu­lui, pe muncitorii uzinei de vagoane și să le adresez tu­turor cele mai calde urări de noi succese în activitatea lor. într-adevăr, sînt două eveni­mente de o deosebită impor­tanță — și dumneavoastră, oa­menii muncii din municipiu, din întregul județ, întîmpi­­nați sărbătorirea lor cu suc­cese remarcabile în înfăptui­rea sarcinilor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului, în toate domeniile de activi­tate. (Aplauze puternice, pre­lungite). Vă înfățișați la a­­ceastă sărbătoare măreață cu succese deosebite, atît în in­dustrie, cit și în agricultură, în activitatea politico-educa­­tivă; aveți o organizație de partid puternică, care consti­tuie garanția înfăptuirii nea­bătute a politicii partidului de către toți oamenii muncii. (Aplauze prelungite). Istoria vorbește că încă cu 5 500 de ani în urmă pe aces­te meleaguri existau așezări omenești. In epoca statului geto-dac s-a dezvoltat așeza­rea Drobeta care, după cum știți, a dăinuit multă vreme; descoperirile atestă că, prac­tic, în toată perioada de la înființarea sa și pînă astăzi a­castă așezare a fost — dacă poate spune așa — un simbure al dezvoltării poporu­lu­i român, deoarece timp de a­roape 2 000 de ani, în îm­prejurări grele, locuitorii au înfruntat năvălirile, au făcut față greutăților, păstrîndu-și existența, contribuind, prin a­­ceasta, la menținerea și afir­marea ființei poporului ro­mân. (Aplauze puternice, în­delungate) Vă mîndriți cu primul pod construit acum a­­proape 2 000 de ani, așa cum, pe bună dreptate, astăzi va mîndriți cu cea mai mare hi­drocentrală de pe Dunăre — expresie a geniului creator al poporului român, a forței so­­ci­etății socialiste pe care o edificăm în România. (Aplau­ze puternice, uraie). Desigur, cunoașterea istoriei, prețuirea ei, constituie un im­portant factor de educație, un izvor de învățăminte și, tot­odată, un îndemn de a face totul pentru a duce mai de­parte făclia civilizației mate­riale și spirituale, de a înălța tot mai mult edificiul socia­lismului și comunismului în România. (Aplauze puternice). Avînd în vedere că sărbăto­rim existența de 1850 de ani a orașului, ne-am consfătuit aici, cîțiva membri ai condu­cerii de partid și de stat, și am hotărît să dăm municipiu­lui dumneavoastră denumirea de municipiul Drobeta Turnu Severin. (Aplauze puternice, o­­rale, se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“), înmănunchind aceste două denumiri ale municipiului, într-una sin­gură, dorim să subliniem și mai mult unitatea dintre tre­cut, prezent și viitor, faptul că poporul român există de veacuri și va dăinui peste veacuri pe aceste meleaguri, edificînd cea mai înaltă socie­tate din lume — comunismul­ (Aplauze puternice, uraie, se scandează: „Ceaușescu și poporul“). Alături de glorioasele tradiții de luptă­­ împotriva jugului străin pentru eliberarea na­țională și socială, orașul și ju­dețul dumneavoastră sunt și purtătorii unor vechi tradi­ții revoluționare ale clasei muncitoare, încă în secolul trecut s-au dezvoltat aici or­ganizații muncitorești, au avut loc lupte de clasă împotriva asupririi capitaliste, pentru li­bertate și o viață mai bună. Aici, la Turnu Severin, în a­­nii 1918-1920 au avut loc pu­ternice lupte revoluționare. Reprezentanți ai organizației revoluționare de aici au luat parte la constituirea Partidu­lui Comunist Român, în 1921. Iată de ce se poate spune că, într-adevăr, municipiul Turnu Severin și județul Mehedinți, întruchipează și înmănunchia­­ză în mod minunat tradițiile poporului nostru de luptă îm­potriva asupririi străine, pen­tru eliberarea națională și so­cială, de luptă împotriva cla­selor asupritoare burgheze­­moșierești, pentru cucerirea puterii, pentru făurirea socia­lismului. (Aplauze puternice, prelungite), întotdeauna, în anii ilegali­tății, am avut la Turnu Se­verin o puternică organizație revoluționară; aș menționa numai faptul că în alegerile din 1936, mehedințenii au provocat înfrîngerea forțelor reacționare, înscriind prima victorie a forțelor unite demo­cratice din România. (Vii a­­plauze), în timpul războiului, la 23 August 1944, mehedințe­nii au răspuns cu însuflețire apelului Partidului Comunist Român, aducînd o contribuție de seamă la realizarea cu succes a insurecției naționale antifasciste, la transformarea democratică, revoluționară a României și apoi la toate ac­țiunile care au urmat în ope­ra de construcție socialistă. După cum am mai spus și altă dată, cunosc organizația de partid din Turnu Severin din 1935, am cunoscut-o, de asemenea, și în primii ani de după eliberare și pot afir­ma că, intr-adevăr, aceasta a fost întotdeauna o organizație de nădejde, care și-a făcut în permanență datoria de a or­ganiza și însufleți masele muncitoare atît în lupta îm­potriva asupririi cit și în acti­vitatea pentru construcția so­cialismului. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Astăzi, orga­nizația de partid din munici­piul Drobeta Turnu Severin, ca și întreaga organizație din județul Mehedinți sunt puter­nice, își îndeplinesc cu cinste sarcinile încredințate de partid. Cunoașteți singuri succesele obținute prin munca pe care o desfășurați; se dezvoltă u­­zinele, se transformă orașul, viața locuitorilor, și, fără în­doială, în toate acestea un rol de frunte îl au comuniștii, or­ganizația de partid, comitetul județean de partid. (Aplauze puternice). Acordarea unor înalte dis­tincții atît municipiului Dro­beta Turnu Severin, cât și U­­zinei de vagoane, precum și unor muncitori, activiști de partid și de stat și altor oa­meni ai muncii constituie o expresie a înaltei aprecieri pe care Comitetul Central, Con­siliul de Stat și guvernul o dau activității organizațiilor de partid și consiliilor popu­lare ale municipiului și jude­țului, oamenilor muncii, tutu­ror cetățenilor pentru realiză­rile obținute în munca desfă­șurată pînâ acum. (Vii aplau­ze). Astăzi au fost declarați „E­­roi ai Muncii Socialiste“ 2 muncitori ai uzinei de vagoa­ne, iar mîine vor mai apare — ca să spun așa — în Turnu Severin încă 3 Eroi, am dori ca la sfîrșitul cincinalului din rîndul mehedințenilor să se ridice noi și noi Eroi, în așa fel incit ceea ce s-a cîntat astăzi „eroi au fost, eroi sînt încă“ să constituie o expresie a realității și în muncă. (A­­plauze puternice, prelungite). Adresez cele mai calde feli­citări noilor „Eroi ai Muncii Socialiste“, tuturor celor care au fost distinși astăzi cu ordi­ne și medalii și, în primul rînd, oamenilor muncii de la Uzina de vagoane. (Aplauze puternice). Desigur, aprecierile date implică și obligații, sunt și un îndemn de a munci mai bine . Și am reținut cu satisfac­ție din cele spuse aici de pri­mul secretar al Comitetului județean, de directorul uzinei, de ceilalți tovarăși care au lu­at cuvîntul că vor milita cu și mai multă fermitate pentru ca fiecare la locul său de muncă să-și îndeplinească sar­cinile tot mai mari ce le revin în prezent cit și în anii vii­tori. După cum știți, Congresul al X-lea al partidului a tra­sat un vast program de dez­voltare a patriei noastre, a stabilit ca obiectiv fundamen­tal făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate în România. In orașul dum­neavoastră urmează să fie dezvoltate unele întreprinderi și să se construiască noi o­biective economice și cultura­le. în anii acestui cincinal, producția industrială urmează să se dubleze, dar, după cele ce am văzut astăzi la uzina de vagoane, și după cele ce am văzut în toamnă la șanti­erul naval, cred că există po­sibilități ca aceste unități, cât și noua unitate de celuloză care a început deja să pro­ducă, să dea o producție mu­lt mai mare decât cea prevăzută în plan; în felul acesta, oa­menii muncii din Turnu Se­verin vor aduce o contribuție și mai importantă la înfăptu­irea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea al partidului. (Aplau­ze puternice, prelungite). Cunoașteți că oamenii mun­cii din țara noastră, fără deose­bire de naționalitate, întregul popor, înfăptuiește cu succes prevederile cincinalului. Nu mă voi mai referi la anul 1971, deoarece vă sunt cunos­cute realizările — faptul că planul pe anul trecut a fost nu numai realizat, dar și de­pășit. De asemenea, pe prime­le 4 luni ale acestui an rit­mul de creștere în industrie a fost de 12,4 la sută față de perioada anului trecut, fiind superior prevederile planului. Trebuie spus că întreprinde­rile din județul dumneavoas­tră au adus și în aceste 4 luni un aport însemnat la succesele obținute de întrea­ga noastră țară. Din toate aceste realizări, din felul cum se îndeplinește planul cincinal, reiese că pre­vederile și obiectivele stabili­te de Congresul al X-lea sunt pe deplin realiste, că stă în puterea muncitorilor, țărani­lor, inginerilor și tehnicieni­lor, a tuturor oamenilor mun­cii din patria noastră de a înfăptui cu succes aceste pre­vederi. în felul acesta, țara noastră va parcurge o etapă importantă pe calea industria­lizării, a dezvoltării sale eco­nomice în general, pe calea apropierii de țările avansate din punct de vedere economic, pe calea făuririi unei puter­nice baze tehnico-materiale a socialismului și comunismului în România. (Aplauze puter­nice, prelungite). Dintotdeauna partidul nos­tru a acordat o mare atenție invățămîntului, științei, cultu­rii — factori hotărîtori pen­tru progresul oricărei națiuni, pentru făurirea societății so­cialiste. Cu atît mai mult în condițiile de astăzi, ale puter­nicei revoluții tehnico-științi­­fice mondiale, ale eforturilor pentru realizarea programului elaborat de Congresul al X- lea, dezvoltarea învățămintu­­lui, științei și culturii consti­tuie una din cele mai impor­tante sarcini: municipiul Tur­nu Severin trebuie să se pre­ocupe de această latură de ac­tivitate, hotărîtoare pentru pro­gresul industriei, agriculturii, pentru ridicarea nivelului ge­neral de cultură și civilizație al oamenilor muncii. (Aplau­ze puternice). Preocupîndu-ne de dezvol­tarea economică-socială, pu­nem pe primul plan ridicarea continuă a bunăstării materia­le și spirituale a întregului popor — aceasta constituind țelul suprem al întregii acti­vități a partidului, esența în­săși a făuririi societății socia­liste multilateral dezvoltate în România. (Aplauze puternice, prelungite). Așa cum am men­ționat, în 1971 am realizat cu succes programul în industrie și în agricultură. Aceasta ne-a permis să trecem mai devre­me la realizarea măsurilor de creștere a nivelului de viață, față­ de prevederile înscrise în cincinal. Din dorința de a contribui la creșterea bună­stării oamenilor muncii, ur­mează ca în acest an. In toamnă, să trecem la sporirea salariilor mici și a pensiilor astfel incit, realmente, în cin­cinal prevederile privind ve­niturile oamenilor muncii să se realizeze cel puțin la nive­lul prevăzut de Congresul al X-lea al partidului. (Aplauze puternice). Desigur realizarea cu succes a programului de dezvoltare a României socialiste cere în continuare eforturi mari. Este necesară îmbunătățirea conti­nuă a organizării activității în toate sectoarele, perfecționa­rea conducerii și planificării economiei naționale. De alt­fel, Conferința Națională a partidului, care urmează să aibă loc în luna iulie a aces­tui an, se va preocupa tocmai de felul cum se realizează a­­ceste măsuri, de stabilirea căilor pentru a ridica la un ni­vel și mai înalt întreaga acti­vitate, pentru asigurarea par­­­­ticipării întregului popor la­­ conducerea vieții economico-­­ sociale, pentru dezvoltarea de­­­­mocrației socialiste. Pornim­­ de la faptul că numai cu par­­­­ticiparea deplină a întregu­­­­lui popor, care în mod con­­c­știent își făurește propriul său­­ viitor, se poate asigura victo­­­­ria socialismului și comunis­­­­mului. (Aplauze puternice,­­ prelungite).­­ Este necesar să acordăm ( mai multă atenție organizării ) activității din întreprinderi și 4 instituții, din agricultură, pro­­­­blemei productivității muncii, 1 introducerii tehnicii moderne,­­ perfecționării mașinilor și u­­­­tilajelor, reducerii cheltuieli­­i­lor de producție, creșterii ve­­­­nitului național. Pînă la ur­­­­mă,­ stă în puterea noastră și­­ depinde de noi, ca să obținem­­ cu mijloacele pe care le avem­­ sau, mai bine zis, cu cheltu­­­­ieli mai mici decit cele pre­văzute in cincinal, rezultate economice mai mari, aceasta ne va permite ca și în ce pri­vește bunăstarea oamenilor muncii să obținem realizări tot mai însemnate. De noi de­pinde ca dintr-o mie de lei pe care o cheltuim să obținem un spor de producție de 2 000 sau de 2 500 și, pe această ba­ză, să facem să crească conti­nuu avuția națională și bună­starea poporului. Altfel nu (Continuare la pag. a IV-a) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență a­­testată documentar a municipiului Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Incepînd cu data prezentului decret municipiul Turnu Severin va purta denumirea de muni­cipiul Drobeta Turnu Severin. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT. NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România’, clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin Dînd o înaltă apreciere istoriei străvechi a municipiu­lui Drobeta Turnu Severin, contribuției aduse de locuitorii săi în decursul veacurilor la lupta întregului popor pentru libertate și progres social, participării la acțiunile conduse de Partidul Comunist Român în anii ilegalității, la insurec­ția armată și la cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare, precum și pentru participarea activă la înfăp­tuirea politicii partidului și statului de construire și dez­voltare a societății socialiste în patria noastră, cu prilejul aniversării a 1850 de ani de existență a­­testată documentar, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România cl­i­n S* 0­1­0 E­ Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România, clasa I municipiului Drobeta Turnu Severin. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea „Ordinului Muncii” clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin Pentru contribuția deosebită adusă la industrializarea socialistă și participarea activă colectivulor de oameni ai muncii de la Uzina de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin la opera de construire a socialismului in patria noastră, cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate ne­întreruptă a uzinei, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă „Ordinul Muncii“ clasa I Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT: NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste” Cu prilejul aniversării a 90 de ani de activitate ne­întreruptă a Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Pentru rezultatele remarcabile obținute fa muncă și pentru contribuția personală adusă la dezvol­tarea Uzinei de vagoane din municipiul Drobeta Turnu Se­verin și la realizarea an de an a sarcinilor de plan, se con­feră titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ tovarășilor, Dumitru M. Dumitrescu — lăcătuș mecanic, maistru la Uzina de vagoane Gheorghe A. Zaharia — lăcătuș construcții metalice PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU țjii.rl ■I;;;; Tir­áh AZI. IA­RA8U­­­L TELEVIZIUNE Astăzi, 16 mai 1972. In ju­rul orei 11,45, posturile noastre de radio și televi­ziune vor transmite direct de la Porț­e de Fier întll­­nirea dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugosla­via, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării ofi­ciale a Sistemului hidro­energetic și de navigație Porțile de Fier. DE LA „INDUSTRIA SÎRMEI” UN NOU PRODUS De câteva zile, în cadrul a­­telierului Valorificări a înce­put fabricarea unui produs nou — cleme tip ciclop — fo­losite mult în uzină pentru legarea mărfurilor ambalate și neambalate. Aceste cleme se cumpărau la prețul de 1,27 lei bucata. Produse în uzină, cu posibilitățile proprii, costul lor unitar se reduce la cîțiva bani. In vederea fabricării noului sortiment au fost efectuate u­­nele adaptări constructive la una dintre mașinile de con­fecționat agrare, al căror prin­cipal realizator este tovarășul Mihai Udrea, șeful atelierului, ajutat de loan Sava și loan Crăciun, lăcătuși. CU O ZI ÎNAINTE DE TERMEN Pentru reparația curentă a instalației nr. 1 din cadrul secției Zincator Sn grafic au fost prevăzute 6 zile. Timp calculat cu destulă zgîrcenie, dacă se are în vedere propor­ția lucrării. Echipele alcătuite din meseriași de la sectorul întreținere și din muncitori de la instalația respectivă, ca­re au executat reparația, au reușit s-o termine cu o zi mai devreme, creînd astfel premise certe pentru realizarea unui important spor de producție suplimentară. INTILNIRE CU OPERETA Incepînd de joi și mai, dupa-amiaza, timp de patru zile, scena clubului metalur­­giștilor de la Industria sîrmei găzduiește o suită de spectaco­le cu opereta Silvia de Kál­mán, prezentată în limba ma­ghiară de către ansamblul lo­cal. Reluată după mai mulți ani, în regia aceluiași László Rozsos, coregrafia László Ge­­réb, conducerea muzicală Ba­­zil Mureșan, opereta se bucură de o frumoasă interpretare care îi asigură un bun succes de public. V. CHICU PENTRU PRODUCȚII SPORITE DE LEGUME PLANTAREA RĂSADURILOR ȘI ÎNTREȚINEREA CULTURILOR La ferma legumicolă a coo­perativei agricole de producție din îctod se muncește în a­­ceste zile cu deosebită hărni­cie. Eiste firesc pentru că le­gumicultorii de aici sunt ho­­tărâți să realizeze și în acest an producții ridicate din acest sector. O deosebită atenție se acordă terminării plantării în cîmp a răsadurilor de ardei grași, gogoșari, tomate și alte sortimente de legume. Pînă sâmbătă, în cadrul fermei au fost plantate răsadurile de ar­dei grași și gogoșari pe două hectare din cele 5 planificate și 3 ha cu tomate. S-a execu­tat de asemenea prașila­­ pe 23 ha cultivate cu cartofi și 10 ha cu morcovi și pătrunjel și s-au semănat cu fasole ver­de 3 ha. în cadrul fermei legumicole a C.A.P. Răscruci a fost exe­cutată prașila­­ pe 19 ha cul­tivate cu rădăcinoase, 3 ha cu ceapă și 8 ha varză de vară. Prin executarea la timp și de calitate a lucrărilor din le­­gumicultură, cooperatorii asi­gură premise trainice realiză­rii unor recolte bogate de le­gume în acest an, pentru buna aprovizionare a populației și asigurarea industriei cu mate­ria primă necesară. URGENTĂRI ȘI ÎN FERMELE I.A.S. întreprinderile agricole de stat din județul nostru și­ au prevăzut să cultive cu legu­me în acest an o suprafață de 475 ha. Potrivit datelor centralizate de Trustul jude­țean al I.A.S., pînă la sfîrși­tul săptămânii trecute au fost semănate și plantate cu legu­me 339 ha. Au mai rămas de plantat 20 ha cu tomate, 38 ha cu ardei și alte legume și­ de însămînțat însemnate supra­fețe cu fasole pentru păstăi și castraveți Rămase în urmă cu semănatul castraveților sînt fermele legumicole ale I.A.S. Dej și Cluj, iar cu însămînța­­rea fasolei ferma legumicolă a I.A.S. Dej. în toate fermele cultivatoa­re de legume trebuie să se ur­genteze în aceste zile semă­natul și plantarea legumelor, astfel ca aceste lucrări să poată fi încheiate la timp și de calitate. LA C.A.P. „ÎNFRĂȚIREA" CLUJ Legumicultorii din cadrul fermei legumicole a cooperati­vei agricole de producție „în­frățirea“ din Cluj lucrează în aceste zile de zor la termina­rea cât mai grabnică a plan­tării unor specii de legume. Astfel, pînă în prezent, ei au terminat plantarea ver­zei tim­purii și de vară pe cele 3 hectare planificate. Ceapa a fost plantată pe 3 ha din 5 prevăzute, iar tomatele de toamnă pe numai un ha din 4 ha destinate acestora. In cadrul lucrărilor de în­treținere s-a executat, de ase­menea, plivitul și prașila­­ pe 6 ha semănate cu morcovi și pătrunjel din 8 ha aflate în cultură. După cum ne spunea specialista fermei, pentru a încheia cît mai grabnic plan­tarea legumelor pe suprafețe­le ce au mai rămas, zilnic sînt prezenți la muncă 50—60 de cooperatori. Ritmul de muncă asigură terminarea a­­cestei lucrări pe întreaga su­prafață planificată în urmă­toarei zile*

Next