Făclia, iulie-septembrie 1972 (Anul 26, nr. 7974-8051)
1972-09-27 / 8048. szám
X PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIJI-VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII Nr. 8048 Miercuri 27 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Recoltarea legumelor— o lucrare care nu trebuie neglijată. Orice întîrziere aduce pagube producătorului și lipsă in cămara consumatorului Am întreprins în cursul zilei de luni, 25 septembrie, un raid în mai multe ferme producătoare de legume ale cooperativelor agricole de producție din județ: Gilău, Florești, Citean, Cășei, Viile Dejului, Mintiul Gherlei și Iclod. In toate aceste unități, cea mai mare parte din producția de legume s-a strîns din timp la timp și s-a livrat întreprinderii județene de legume și fructe, conform contractelor încheiate. Nu este insă mai puțin adevărat că, cu toate acestea, fermele legumicole amintite mai aveau la începutul săptămînii importante cantități de legume in cimp, expuse de acum înghețului și deprecierii. Iată, de altfel, o statistică întocmită adhoc, pe baza relatărilor președinților C.A.P., inginerilor șefi și fermierilor acestor unități: Florești — 2 tone roșii și gogonele, 300 kg fasole verde, 500 kg vinete; Cîțcău — 5 tone roșii și ardei gras; Cășei — circa 30 tone roșii de cimp și solar, 25 000 kg vinete, 25 tone ardei gras și gogoșari; Iclod — importante cantități de gogoșari și ardei de pe 2 și respectiv 6 ha; Mintiul Gherlei — 10 tone ardei gras, 7 tone gogoșari; Viile Dejului — 2 tone roșii, 7 tone gogonele, 10 tone ardei gras. Ce măsuri iau conducerile acestor C.A.P., sub îndrumarea organizațiilor de partid, pentru ca întreaga producție de legume să fie strînsă din cîmp fără pierderi și valorificată pentru a contribui în acest fel la buna aprovizionare a populației și la buna aprovizionare de toamnă a tuturor unităților consumatoare, cu aceste produse? în cursul zilei de luni am întîlnit în cîmp, în aceste unități, lucrînd la strînsul legumelor, un mare număr de cooperatori. La cooperativa agricolă din Florești au fost mobilizați la strînsul legumelor și cooperatorii din alte sectoare, precum și un mare număr de elevi ai școlilor din raza comunei. — In acest fel — ne spuneau tovarășii Nicolae Gaicu, inginerul șef, și Ioan Gal, președintele C.A.P. — vom reuși să strîngem în cursul zilei de azi cea mai mare parte din recolta de legume care a mai rămas, respectiv să terminăm de recoltat ardeii și vinetele. La fel vom proceda și în zilele următoare pină la strîngerea integrală a tuturor cantităților de legume din cimp. In această unitate se acordă atenția cuvenită pentru ca producția strînsă să fie valorificată fără pierderi. Am întilnit aici pe unul din beneficiarii direcți repartizați de I.L.F., care transporta legumele recoltate: cantina Trustului județean de construcții. V. CALUGARU (Continuare în pag. a llI-a) La C.A.P. Gilău recoltarea cartofilor de pe cele 30 de hectare se desfășoară din plin. Una din familiile de cooperatori plecînd „cu mic cu mare“ în timp pentru a termina grabnic recoltarea acestei culturi Recoltarea morcovilor de pe cele 7 hectare în ferma legumicolă a C.A.P. Florești La culesul strugurilor și merelor un splendid peisaj de toamnă te întimpină în aceste zile la intrarea in comuna Cășei. De o parte a șoselei se întind livezi intensive de meri. Pomii cu un rod bogat strălucesc intr-un roșu aprins, în cadrul cooperativei se lucrează din plin in aceste zile la recoltarea merelor precum și a strugurilor din vie, care are o suprafață de 39 ha. — Din producția de mere planificată de 131 tone — ne spune inginerul șef al cooperativei, Gavril Săplăcan — am recoltat pină în prezent 100 de tone. Am trecut in același timp și la recoltarea strugurilor, deoarece datorită ploilor din ultima perioadă de timp recolta a fost atacată de mucegai. Prin aplicarea acordului global, în acest an s-au executat în vie lucrări de bună calitate, iar producția planificată va fi depășită cu circa 300 kg struguri la ha. Până acum au fost recoltate importante cantități și predate, conform contractului, la întreprinderea de legume și fructe — centrul din Dej. Vom depăși producția planificată și la mere cu circa 10 tone. Și la cooperativa agricolă vecină, cea din Cicău, recoltarea merelor de pe cele 53 ha livadă aflată pe rod se desfășoară din plin. Pină zilele trecute au fost culese merele de pe 46 ha livadă. Pină in prezent au fost livrate 70 tone de mere din 90 tone contractate cu l.K.F Cluj. în zilele următoare, la C.A.P. Cîțcău urmează să înceapă recoltarea strugurilor din vie. Nota Depozitele plinebeneficiarul „necunoscut La cooperativa agricolă de producție din Iclod s-a încheiat, zilele trecute, recoltarea cartofilor de pe cele 30 hectare cu această cultură. — Azi transportăm din cîmp ultimele cantități recoltate — ne-a spus inginerul șef al acestei unități. — Este bine că ați recoltat și transportat din cîmp acest produs — ne-am exprimat părerea. — E bine pe de o parte numai — ne-a răspuns interlocutorul. Pe de altă parte e, cum să vă spun... — Cum adică? — I-am recoltat, transportat, iar acum se găsesc depozitați în cadrul cooperativei, însă nu știm pentru cîta timp. Spațiul pe care-î ocupă este necesar cooperativei pentru alte produse. Pina în prezent beneficiarul nu s-a prezentat să îi ridice. — Cine este beneficiarul? — întreprinderea pentru producerea, valorificarea și industrializarea legumelor și fructelor Cluj ni i-a indicat ca fiind Spitalul oncologic și Spitalul de boli contagioase din Cluj. Am așteptat să vină să ridice cartofii și să-i depoziteze la dînșii în depozit, dar degeaba încă n-au venit. în cele din urmă i-am anunțat noi. — Și? — Noi nu știm nimic, că sîntem beneficiarii cooperativei dumneavoastră — ne-au răspuns. Așa că... — ...Este pe partea cealaltă... — întocmai. Dar nouă, asemenea repartizări și beneficiari care nu au cunoștință de unde trebuie să-și ridice produsele pentru aprovizionarea de iarnă ne creează greutăți. Cele 300 tone de cartofi ar trebui Insă ridicate cît mai repede ca să putem depozita alte produse In spațiul ocupat. (C. V.) 99 PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIMIT DELEGAȚIA GUVERNAMENTALĂ ECONOMICA A REPUBLICII LIBERIA La 26 septembrie, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Republica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerțului, industriei și transporturilor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie, și Adolphus B. Tolbert, vicepreședinte al Societății „Liberian Iron Steel Corporation“, membri ai delegației guvernamentale economice din Republica Liberia, care face o vizită în țara noastră. La primire a participat Ion Pățan, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegației a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tolbert, prin care îi adresează un călduros salut și își exprimă speranța că între Liberia și România se vor dezvolta legături de colaborare și cooperare fructuoase. Mulțumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis, la rîndul său, șefului statului liberian cordiale urări de sănătate și fericire, relevînd dorința României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două țări pe baza egalității în drepturi și avantajului reciproc, în cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării dintre cele două țări, subliniindu-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relațiilor economice, tehnicoștiințifice și culturale, în interesul celor două popoare, al înțelegerii și cooperării internaționale. Au fost discutate, de asemenea, probleme actuale ale vieții internaționale, îndeosebi cu privire la situația politică din Africa și Europa. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Aici, pe acest fundament solid, va fi instalat unul dintre marile izvoare de lumină de la Tarnița — primul generator Fotografia R. WAGNER însilozarea cantităților de furaje prevăzute în balanțele furajere ale unităților agricole, constituie în această perioadă una din acțiunile cele mai urgente și importante de care depinde asigurarea necesarului cantitativ și calitativ de furajare pentru perioada de stabulație. Există în această perioadă importante resurse de nutrețuri — porumb siloz, coconi de porumb, colete și frunze de sfeclă de zahăr, resturi vegetale din grădinile de legume, otăvuri, ierburi din miriști etc., care pot fi valorificate superior prin însilozare. Prin aplicarea acestei tehnologii de conservare a nutrețurilor se înlătură totodată greutățile care se întîmpină în prepararea și conservarea unor furaje sub formă de fînuri în timpul ploios. De aceea, executarea în ritm susținut a însilozărilor, alături de celelalte lucrări agricole de toamnă, trebuie să stea acum în centrul preocupării tuturor unităților agricole. Analizînd desfășurarea acestei acțiuni importante rezultă că, cu excepția unor întreprinderi agricole de stat și a unor cooperative agricole, în majoritatea unităților agricole din județ această lucrare este mult rămasă în urmă. Dintre unitățile fruntașe la însilozări rețin atenția realizările I.A.S. Mihai Viteazul, Cămăraș, Apahida și Poiana care au însilozat 80—90 la sută din cantitățile planificate, precum și ale C.A.P. Luna care a însilozat 3 520 tone nutrețuri, îndeplinindu-și în proporție de 121 la sută planul de însilozări. în rîndurile unităților cooperatiste avansate cu îndeplinirea planului de însilozări se situează și C.A.P. Gilău (88 la sută), Bolduț (67 la sută), Călărași și Cîmpia Turzii (55 la sută). Rezultatele de ansamblu pe județ a cooperativelor agricole se prezintă insă cu totul nesatisfăcătoare, pînă în 21 septembrie a.c., realizîndu-se abia 24 la sută din planul de însilozări. Aceasta datorită faptului că unele unități ca C.A.P. Ciubăncuța, Jurca, Răscruci, Bărăi, Sava, Rugășești, Cițcău, Feiurdeni, Lita, Călățele, Călata, Dretea, Ciurila, Fizeș, Crăiești, Ploscoș, Diviciori și altele n-au însilozat nimic pînă la această dată, iar în multe cooperative agricole ca bunăoară Cojocna, Cara, Juca, Vaida Cămaraș, Palatca, Bercheș, Satu-Lung, Dumbrava, Săvădisla, Stoiana, Tiocul de Sus, Dăbîca, Gheorgheni, Geaca, Hășdate, Bonț, Nireș, Șutu, Sînmartin, Sîntigana și altele au însilozat mai puțin de 10 la sută din cantitățile planificate. Conducerile și specialiștii acestor unități invocă fel și fel de motive și scuze pentru întîrzierea acestor lucrări. Dar oare animalele cooperativelor agricole respective vor putea fi hrănite la iarnă cu justificări? Conducerile cooperativelor agricole și consiliile intercooperatiste sînt datoare să întreprindă cele mai urgente și eficiente măsuri pentru grăbirea acestor lucrări, iar comitetele comunale de partid și organele agricole să tragă în răspundere conducerile acelor unități care și toamna aceasta, la fel ca și anii trecuți neglijează îndeplinirea planului de însilozări, punînd astfel de pe acum sub semnul întrebării alimentația animalelor și producțiile ce urmează să se obțină în perioada de stabulație. Al. VLAD Acum e vremea însilozărilor. Nici o întîrziere nu poate fi justificată Cooperatori de la G.A.P. Florești, brigada din Luna de Sus, la recoltarea sfeclei de zahăr jfflatöfsßdminsterppp f TîrX*-Muref Rezervele interne puse in valoare de Trustul de construcții Cluj și viitoarele măsuri ce vor fi întreprinse—chezășia îndeplinirii cincinalului înainte de termen Pregătind încă din anul precedent producția anului 1972, constructorii Trustului de construcții Cluj au realizat pînă în prezent un avans de 14 zile, obținînd o producție suplimentară de 13,7 milioane lei, din care circa 60 la sută prin creșterea productivității muncii, cu 13 la sută mai mare față de aceeași perioadă a anului precedent. Prin introducerea acordului global (peste 61 la sută) și folosirea intensivă a utilajelor grele de construcții, au fost predate înainte de termen 13 obiective cu 15—180 de zile, din care 10 blocuri cu aproape 700 apartamente, depășindu-se mult angajamentul luat. Fruntașe cu realizări de peste 76 la sută, sunt șantierele 401 și 405, (șefi de șantier Turucz Francisc și ing. Ioan Rusu), care își desfășoară în întregime munca în acord global. Eficiența economică a fost obiectivul principal al întrecerii socialiste. Prin gospodărirea mai bună a mijloacelor materiale și reducerea consumurilor specifice s-au obținut însemnate economii la materiale: 24 tone metal, 92 tone ciment, 86 mc material lemnos, conducte de metal și P.V.C. în plus, mișcarea de inovații a sporit economiile antecalculate cu 368 000 lei. Eficiența economică a fost sporită și prin creșterea ponderii prefabricatelor de construcții-instalații, în totalul volumului de construcții, în perioada 1968—1972, cu circa 28 la sută, reducîndu-se pe această cale costul manoperei la finisaje locuințe cu circa 30 ln sută la finele acestui an și cu 50 la sută în finele cincinalului. Merită subliniate aici și criteriile stabilite cu proiectantul, I.P.S.C. Cluj, de a folosi parapeți prefabricați la balcoane, dale de mozaic în loc de mozaic turnat și pereți despărțitori din plăci. Scurtarea duratei de execuție a investițiilor a constituit o altă preocupare permanentă a fiecărui muncitor, maistru, inginer. Calitatea lucrărilor, scurtarea duratei de execuție au fost influențate pozitiv de creșterea calificării profesionale. In anul 1972 au absolvit cursurile de calificare la locul de muncă 306 muncitori în meseria de zidari, dulgheri, mașiniști utilaje, electricieni. Au fost, de asemenea, încadrați 208 absolvenți ai școlii profesionale din cadrul Grupului școlar de construcții Cluj. La locuințe, scurtarea duratei de execuție s-a obținut și prin schimbarea soluției din structura fagure, cu panouri de inventar în structură glisantă, urmînd a se introduce „Cabina spațială“ complet echipată pentru grupul sanitar și sistemul „monom“ la instalațiile electrice. Mărirea capacității de producție a poligonului de panouri mari, prin realizarea unei piste exterioare la turnare, a sporit gradul de industrializare, asigurînd un spor de circa 32 la sută la prefabricate, scurtînd durata de execuție la lucrările din municipiul Cluj. Pregătirea anului 1973 — cînd va trebui realizată o producție peste prevederile cincinalului de circa 30 milioane lei — este orientată tot în această direcție. Astfel, la lucrările de locuințe, gradul de industrializare a execuției va spori de la 52 la sută, în 1972, la 75 la sută în 1973, realizînd cu doi ani mai devreme obiectivul propus. S-au creat condiții îndeosebi pentru creșterea producției de panouri mari necesare căminelor, locuințelor, internatelor școlare, cu circa 6.000 mc, începînd din acest an. în cadrul Grupului 5 construcții Cluj s-a organizat Șantierul 504 cu bune rezultate, condus de ing. Dorin Șendrea, ca „șantier model“, asigurîndu-i-se, conform, gra- Gheorghe P. LozanU, economist, Trustul de construcții Cluj (Continuare în pag. a lll-a) DE LA I.S.CT. 58 TONE CUIE PESTE PLAN. Antrenați într-o vie întrecere socialistă, muncind cu hărnicie și dăruire pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de către Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului, bătătorii de cuie raportează că, la capătul celor opt luni și jumătate ce s-au scurs din acest an, au dat peste prevederile planului 58 tone de diferite cuie. Trebuie reținut faptul că această secție a fost de curînd modernizată și reutilată cu mașini de înaltă productivitate care vor contribui și ele la sporirea producției de cuie cu cca. 2 000 tone anual. AL 154-LEA DOSAR DE INOVAȚII. Cel mai recent dosar înregistrat la cabinetul de invenții și inovații poartă numărul 154. Inovația cuprinsă în filele dosarului se intitulează: „îmbunătățirea procesului tehnologic la produsul sîrmă pentru arcuri de mobilă“. Autorii ei, inginerii Gheorghe Cocan, Ioan Dragan și Sergiu Stoleriu — director tehnic de concepție și dezvoltare — propun o îmbunătățire substanțială a procesului tehnologic la acest produs. Pînă acum, sîrmele folosite pentru confecționarea arcurilor de mobilă necesitau un proces tehnologic de fabricație prelungit și pe mai multe faze: recoacere, decapare și călire. Autorii inovației vin cu un nou procedeu care constă în modificarea tehnologiei prin înlăturarea acestor faze care lungeau timpul de fabricație și erau costisitoare, necesitînd un mare volum de muncă fizică, și folosirea unui procedeu simplu care constă în călirea (patentarea) sîrmelor direct din căldura de laminare prin căderea colacilor de sîrmă laminată de pe vîrtelnițe direct într-un bazin cu apă. In acest fel sînt descongestionate cuptoarele de patentare de la secția T.O.M. care pot fi utilizate în scopul măririi producției acestei secții iar, pe de altă parte, cheltuielile de fabricație a sîrmelor pentru arcuri de mobilă vor fi reduse cu cca. patru sute mii lei anual. Vasile ALBU Furaje peste prevederile planului Muncind cu hărnicie pentu îndeplinirea angajamentei luate în întîmpinarea anivesării Republicii, cooperator din Aghireș acordă o deoseiită grijă strîngerii și deportării în bune condiții a un cantități sporite de furaje, i bună calitate. Puternic știm lați de aplicarea sistemului , retribuție în acord glob, cooperatorii au strîns și depăitat 1 076 tone de fînuri la de 828 tone prevăzute îm blanța furajeră. Eforturile coperatorilor sînt îndreptate prezent spre asigurarea un cantități cu mai mari de brațe suculente și grosiere. ‘ vederea preparării furajei grosiere au fost amenaja două bazine, astfel că în vitoarea perioadă de stabulat aceste nutrețuri vor fi admnistrate în hrana animalei, numai după ce în prealatc au fost tocate și saramura sau melasate.