Făclia, iulie-septembrie 1972 (Anul 26, nr. 7974-8051)

1972-09-27 / 8048. szám

X PROLETARI DIN TOATE TARILE, MNIJI-VAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII­­ Nr. 8048 Miercuri 27 septembrie 1972 4 pagini 30 bani Recoltarea legumelor— o lucrare care nu trebuie neglijată. Orice întîrziere aduce pagube producătorului și lipsă in cămara consumatorului Am întreprins în cursul zi­lei de luni, 25 septembrie, un raid în mai multe ferme pro­ducătoare de legume ale coo­perativelor agricole de pro­ducție din județ: Gilău, Flo­­rești, Citean, Cășei, Viile De­jului, Mintiul Gherlei și Iclod. In toate aceste unități, cea mai mare parte din produc­ția de legume s-a strîns din timp la timp și s-a livrat între­prinderii județene de legume și fructe, conform contractelor încheiate. Nu este insă mai puțin a­­devărat că, cu toate acestea, fermele legumicole amintite mai aveau la începutul săptă­­mînii importante cantități de legume in cimp, expuse de acum înghețului și deprecierii. Iată, de altfel, o statistică în­tocmită adhoc, pe baza rela­tărilor președinților C.A.P., inginerilor șefi și fermierilor acestor unități: Florești — 2 tone roșii și gogonele, 300 kg fasole verde, 500 kg vinete; Cîțcău — 5 tone roșii și ardei gras; Cășei — circa 30 tone roșii de cimp și solar, 25 000 kg vinete, 25 tone ardei gras și gogoșari; Iclod — impor­tante cantități de gogoșari și ardei de pe 2 și respectiv 6 ha; Mintiul Gherlei — 10 to­ne ardei gras, 7 tone gogoșari; Viile Dejului — 2 tone roșii, 7 tone gogonele, 10 tone ardei gras. Ce măsuri iau conducerile acestor C.A.P., sub îndrumarea organizațiilor de partid, pen­tru ca întreaga producție de legume să fie strînsă din cîmp fără pierderi și valorifi­cată pentru a contribui în a­­cest fel la buna aprovizionare a populației și la buna apro­vizionare de toamnă a tuturor unităților consumatoare, cu a­­ceste produse? în cursul zilei de luni am întîlnit în cîmp, în aceste u­­nități, lucrînd la strînsul le­gumelor, un mare număr de cooperatori. La cooperativa a­­gricolă din Florești au fost mobilizați la strînsul legume­lor și cooperatorii din alte sectoare, precum și un mare număr de elevi ai școlilor din raza comunei. — In acest fel — ne spu­neau tovarășii Nicolae Gaicu, inginerul șef, și Ioan Gal, pre­ședintele C.A.P. — vom reuși să strîngem în cursul zilei de azi cea mai mare parte din recolta de legume care a mai rămas, respectiv să terminăm de recoltat ardeii și vinetele. La fel vom proceda și în zi­lele următoare pină la strîn­­gerea integrală a tuturor can­tităților de legume din cimp. In această unitate se acordă atenția cuvenită pentru ca producția strînsă să fie valo­rificată fără pierderi. Am în­­tilnit aici pe unul din bene­ficiarii direcți repartizați de I.L.F., care transporta legu­mele recoltate: cantina Trus­tului județean de construcții. V. CALUGARU (Continuare în pag. a llI-a) La C.A.P. Gilău recoltarea cartofilor de pe cele 30 de hec­tare se desfășoară din plin. Una din familiile de coopera­tori plecînd „cu mic cu mare“ în timp pentru a termina grabnic recoltarea acestei culturi Recoltarea morcovilor de pe cele 7 hectare în ferma legu­micolă a C.A.P. Florești La culesul strugurilor și merelor un splendid peisaj de toamnă te întimpină în aceste zile la intrarea in comuna Cășei. De o parte a șoselei se întind livezi intensive de meri. Pomii cu un rod bogat strălucesc intr-un roșu aprins, în cadrul cooperativei se lucrează din plin in aceste zile la recoltarea merelor precum și a strugu­rilor din vie, care are o suprafață de 39 ha. — Din producția de mere planificată de 131 tone —­ ne spune inginerul șef al cooperativei, Gavril Săplăcan — am recoltat pină în prezent 100 de tone. Am trecut in același timp și la recoltarea strugurilor, deoarece datorită ploilor din ultima perioadă de timp recolta a fost atacată de mu­cegai. Prin aplicarea acordului global, în acest an s-au exe­cutat în vie lucrări de bună calitate, iar producția planifi­cată va fi depășită cu circa 300 kg struguri la ha. Până acum au fost recoltate importante cantități și predate, con­form contractului, la întreprinderea de legume și fructe — centrul din Dej. Vom depăși producția planificată și la mere cu circa 10 tone. Și la cooperativa agricolă vecină, cea din Ci­cău, recolta­rea merelor de pe cele 53 ha livadă aflată pe rod se des­fășoară din plin. Pină zilele trecute au fost culese merele de pe 46 ha livadă. Pină in prezent au fost livrate 70 tone de mere din 90 tone contractate cu l.K­.F Cluj. în zilele următoare, la C.A.P. Cîțcău urmează să înceapă recoltarea strugurilor din vie. Nota Depozitele pline­­beneficiarul „necunoscut La cooperativa agricolă de producție din Iclod s-a în­cheiat, zilele trecute, recolta­rea cartofilor de pe cele 30 hectare cu această cultură. — Azi transportăm din cîmp ultimele cantități recol­tate — ne-a spus inginerul șef al acestei unități. — Este bine că ați recoltat și transportat din cîmp acest produs — ne-am­ exprimat pă­rerea. — E bine pe de o parte nu­mai — ne-a răspuns interlocu­torul. Pe de altă parte e, cum să vă spun... — Cum adică? — I-am recoltat, transpor­tat, iar acum se găsesc depo­zitați în cadrul cooperativei, însă nu știm pentru cîta timp. Spațiul pe care-î ocupă este necesar cooperativei pentru alte produse. Pina în prezent beneficiarul nu s-a prezentat să îi ridice. — Cine este beneficiarul? — întreprinderea pentru producerea, valorificarea și in­dustrializarea legumelor și fructelor Cluj ni i-a indicat ca fiind Spitalul oncologic și Spitalul de boli contagioase din Cluj. Am așteptat să vină să ridice cartofii și să-i depo­ziteze la dînșii în depozit, dar degeaba­ încă n-au venit. în cele din urmă i-am anunțat noi. — Și? — Noi nu știm nimic, că sîntem­ beneficiarii cooperati­vei dumneavoastră — ne-au răspuns. Așa că... — ...Este pe partea cealaltă... — întocmai. Dar nouă, ase­menea repartizări și­ benefi­ciari care nu au cunoștință de unde trebuie să-și ridice produsele pentru aprovizio­narea de iarnă ne creează greutăți. Cele 300 tone de car­tofi ar trebui Insă ridicate cît mai repede ca să putem depo­zita alte produse In spațiul ocupat. (C. V.) 99 PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, A PRIMIT DELEGAȚIA GUVERNAMENTALĂ ECONOMICA A REPUBLICII LIBERIA La 26 septembrie, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit pe James T. Phillips jr., ministrul agriculturii din Re­publica Liberia, William E. Dennis jr., ministrul comerțu­lui, industriei și transporturi­lor, Reid Wiles, ambasadorul Liberiei în Marea Britanie, și Adolphus B. Tolbert, vicepre­ședinte al Societății „Liberian Iron Steel Corporation“, mem­bri­ ai delegației guvernamen­tale economice din Republica Liberia, care face o vizită în țara noastră. La primire a participat Ion Pățan, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul comerțului exterior. Cu prilejul întrevederii, conducătorul delegației a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un mesaj din partea președintelui Republicii Liberia, dr. William R. Tol­bert, prin care îi adresează un călduros salut și își exprimă speranța că între Liberia și România se vor dezvolta le­gături de colaborare și coope­rare fructuoase. Mulțumind pentru mesajul ce i-a fost adresat, tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis, la rîndul său, șefului statului liberian cordiale urări de să­nătate și fericire, relevînd do­rința României de a dezvolta raporturile bilaterale dintre cele două țări pe­ baza egalită­ții în drepturi și avantajului reciproc, în cursul convorbirii au fost abordate probleme referitoare la promovarea colaborării din­tre cele două țări, subliniin­­du-se hotărîrea comună de a imprima un curs ascendent relațiilor economice, tehnico­­științifice și culturale, în in­teresul celor două popoare, al înțelegerii și cooperării inter­naționale. Au fost discutate, de aseme­nea, probleme actuale ale vie­ții internaționale, îndeosebi cu privire la situația politică din Africa și Europa. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Aici, pe acest fundament solid, va fi instalat unul dintre ma­rile izvoare de lumină de la Tarnița — primul generator Fotografia­ R. WAGNER însilozarea cantităților de furaje prevăzute în balanțele furajere ale unităților agrico­le, constituie în această peri­oadă una din acțiunile cele mai urgente și importante de care depinde asigurarea nece­sarului cantitativ și calitativ de furajare pentru perioada de stabulație. Există în această perioadă importante resurse de nutrețuri — porumb siloz, coconi de porumb, colete și frunze de sfeclă de zahăr, res­turi vegetale din grădinile de legume, otăvuri, ierburi din miriști etc., care pot fi valori­ficate superior prin însilozare. Prin aplicarea acestei tehno­logii de conservare a nutre­țurilor se înlătură totodată greutățile care se întîmpină în prepararea și conservarea u­­nor furaje sub formă de fî­­nuri în timpul ploios. De ace­ea, executarea în ritm susți­nut a însilozărilor, alături de celelalte lucrări agricole de toamnă, trebuie să stea acum în centrul preocupării tuturor­­ unităților agricole. Analizînd desfășurarea aces­tei acțiuni importante rezultă că, cu excepția unor întreprin­deri agricole de stat și a unor cooperative agricole, în majori­tatea unităților agricole din județ această lucrare este mult rămasă în urmă. Dintre unitățile fruntașe la însilozări rețin atenția realiză­rile I.A.S. Mihai Viteazul, Că­­măraș, Apahida și Poiana care au însilozat 80—90 la sută din cantitățile planificate, pre­cum și ale C.A.P. Luna care a însilozat 3 520 tone nutre­țuri, îndeplinindu-și în pro­porție de 121 la sută planul de însilozări. în rîndurile unități­lor cooperatiste avansate cu îndeplinirea planului de însi­­lozări se situează și C.A.P. Gi­lău (88 la sută), Bolduț (67 la sută), Călărași și Cîmpia Tur­­zii (55 la sută). Rezultatele de ansamblu pe județ a cooperativelor agrico­le se prezintă insă cu totul nesatisfăcătoare, pînă în 21 septembrie a.c., realizîndu-se abia 24 la sută din planul de însilozări. Aceasta datorită faptului că unele unități ca C.A.P. Ciu­­băncuța, Jurca, Răscruci, Bă­­răi, Sava, Rugășești, Cițcău, Feiurdeni, Lita, Călățele, Că­­lata, Dretea, Ciurila, Fizeș, Crăiești, Ploscoș, Diviciori și altele n-au însilozat nimic pî­nă la această dată, iar în mul­te cooperative agricole ca bu­năoară Cojocna, Cara, Juca, Vaida Cămaraș, Palatca, Ber­­cheș, Satu-Lung, Dumbrava, Săvădisla, Stoiana, Tiocul de Sus, Dăbîca, Gheorgheni, Gea­ca, Hășdate, Bonț, Nireș, Șutu, Sînmartin, Sîntigana și altele au însilozat mai puțin de 10 la sută din cantitățile planificate. Conducerile și specialiștii a­­cestor unități invocă fel și fel de motive și scuze pentru întîrzierea acestor lucrări. Dar oare animalele cooperativelor agricole respective vor putea fi hrănite la iarnă cu justifi­cări? Conducerile cooperati­velor agricole și consiliile in­­tercooperatiste sînt datoare să întreprindă cele mai urgente și eficiente măsuri pentru gră­birea acestor lucrări, iar co­mitetele comunale de partid și organele agricole să tragă în răspundere conducerile a­­celor unități care și toamna aceasta, la fel ca și anii tre­cuți neglijează îndeplinirea planului de însilozări, punînd astfel de pe acum sub semnul întrebării alimentația animale­lor și producțiile ce urmează să se obțină în perioada de stabulație. Al. VLAD Acum e vremea însilozărilor. Nici o întîrziere nu poate fi justificată Cooperatori de la G.A.P. Florești, brigada din Luna de Sus, la recoltarea sfeclei de zahăr jfflatöfsßdmin­sterppp f TîrX*-Muref Rezervele interne puse in valoare de Trustul de construcții Cluj și viitoarele măsuri ce vor fi întreprinse—chezășia îndeplinirii cincinalului înainte de termen Pregătind încă din anul precedent producția anului 1972, constructorii Trustului de construcții Cluj au reali­zat pînă în prezent un avans de 14 zile, obținînd o produc­ție suplimentară de 13,7 mi­lioane lei, din care circa 60 la sută prin creșterea produc­tivității muncii, cu 13 la sută mai mare față de aceeași pe­rioadă a anului precedent. Prin introducerea acordului global (peste 61 la sută) și folosirea intensivă a utilaje­lor grele de construcții, au fost predate înainte de ter­men 13 obiective cu 15—180 de zile, din care 10 blocuri cu aproape 700 apartamente, de­­pășindu-se mult angajamentul luat. Fruntașe cu realizări de peste 76 la sută, sunt șantiere­le 401 și 405, (șefi de șantier Turucz Francisc și ing. Ioan Rusu), care își desfășoară în întregime munca în acord global. Eficiența economică a fost obiectivul principal al între­cerii socialiste. Prin gospodă­rirea mai bună a mijloacelor materiale și reducerea consu­murilor specifice s-au obținut­ însemnate economii la mate­riale: 24 tone metal, 92 tone ciment, 86 mc material lem­nos, conducte de metal și P.V.C. în plus, mișcarea de inovații a sporit economiile antecalculate cu 368 000 lei. Eficiența economică a fost sporită și prin creșterea pon­derii prefabricatelor de con­­strucții-instalații, în totalul volumului de construcții, în perioada 1968—1972, cu circa 28 la sută, reducîndu-se pe această cale costul manoperei la finisaje locuințe cu circa 30 ln sută la finele acestui an și cu 50 la sută în finele cin­cinalului. Merită subliniate aici și criteriile stabilite cu proiectantul, I.P.S.C. Cluj, de a folosi parapeți prefabricați la balcoane, dale de mozaic în loc de mozaic turnat și pereți despărțitori din plăci. Scurtarea duratei de execuție a investițiilor a constituit o altă preocupare permanentă a fiecărui muncitor, maistru, in­giner. Calitatea lucrărilor, scurta­rea duratei de execuție au fost influențate pozitiv de creșterea calificării profesio­nale. In anul 1972 au absolvit cursurile de calificare la locul de muncă 306 muncitori în meseria de zidari, dulgheri, mașiniști utilaje, electricieni. Au fost, de asemenea, înca­drați 208 absolvenți ai școlii profesionale din cadrul Grupu­lui școlar de construcții Cluj. La locuințe, scurtarea du­ratei de execuție s-a obținut și prin schimbarea soluției din structura fagure, cu pa­nouri de inventar în structu­ră glisantă, urmînd a se in­­troduce „Cabina spațială“ complet echipată pentru grupul sanitar și sistemul „monom“ la instalațiile elec­trice. Mărirea capacității de producție a poligonului de panouri mari, prin realizarea unei piste exterioare la tur­nare, a sporit gradul de indus­trializare, asigurînd un spor de circa 32 la sută la prefa­bricate, scurtînd durata de execuție la lucrările din muni­cipiul Cluj. Pregătirea anului 1973 — cînd va trebui realizată o producție peste prevederile cincinalului de circa 30 mili­oane lei — este orientată tot în această direcție. Astfel, la lucrările de locuințe, gradul de industrializare a execuției va spori de la 52 la sută, în 1972, la 75 la sută în 1973, rea­­lizînd cu doi ani mai devre­me obiectivul propus. S-au creat condiții îndeosebi pen­tru creșterea producției de panouri mari necesare cămi­nelor, locuințelor, internatelor școlare, cu circa 6.000 mc, în­­cepînd din acest an. în cadrul Grupului 5 con­strucții Cluj s-a organizat Șantierul 504 cu bune rezul­tate, condus de ing. Dorin Șendrea, ca „șantier model“, asigurîndu-i-se, conform, gra- Gheorghe P. LozanU, economist, Trustul de construcții Cluj (Continuare în pag. a lll-a) DE LA I.S.CT. 58 TONE CUIE PESTE PLAN. Antrenați într-o vie în­trecere socialistă, muncind cu hărnicie și dăruire pentru traducerea în fapte a sarcinilor trasate de către Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului, bătătorii de cuie raportează că, la capătul celor opt luni și jumătate ce s-au scurs din acest an, au dat peste prevederile planu­lui 58 tone de diferite cuie. Trebuie reținut faptul că aceas­tă secție a fost de curînd modernizată și reutilată cu ma­șini de înaltă productivitate care vor contribui și ele la sporirea producției de cuie cu cca. 2 000 tone anual. AL 154-LEA DOSAR DE INOVAȚII. Cel mai recent do­sar înregistrat la cabinetul de invenții și inovații poartă numărul 154. Inovația­ cuprinsă în filele dosarului se inti­tulează: „îmbunătățirea procesului tehnologic la produsul sîrmă pentru arcuri de mobilă“. Autorii ei, inginerii Gheor­­ghe Cocan, Ioan Dragan și Sergiu Stoleriu — director teh­nic de concepție și dezvoltare — propun o îmbunătățire substanțială a procesului tehnologic la acest produs. Pînă acum, sîrmele folosite pentru confecționarea arcurilor de mobilă necesitau un proces tehnologic de fabricație prelun­git și pe mai multe faze: recoacere, decapare și călire. Autorii inovației vin cu un nou procedeu care constă în modificarea tehnologiei prin înlăturarea acestor faze care lungeau timpul de fabricație și erau costisitoare, necesitînd un mare volum de muncă fizică, și folosirea unui procedeu simplu care constă în călirea (patentarea) sîrmelor direct din căldura de laminare prin căderea colacilor de sîrmă laminată de pe vîrtelnițe direct într-un bazin cu apă. In acest fel sînt descongestionate cuptoarele de patentare de la secția T.O.M. care pot fi utilizate în scopul măririi pro­ducției acestei secții iar, pe de altă parte, cheltuielile de fabricație a sîrmelor pentru arcuri de mobilă vor fi reduse cu cca. patru sute mii lei anual. Vasile ALBU Furaje peste prevederile planului Muncind cu hărnicie pentu îndeplinirea angajamentei luate în întîmpinarea an­ive­sării Republicii, cooperator din Aghireș acordă o deoseii­tă grijă strîngerii și depor­tării în bune condiții a un cantități sporite de furaje, i bună calitate. Puternic știm lați de aplicarea sistemului , retribuție în acord glob, cooperatorii au strîns și dep­ăitat 1 076 tone de fînuri la de 828 tone prevăzute îm b­lanța furajeră. Eforturile co­peratorilor sînt îndreptate prezent spre asigurarea un­ cantități cu­ mai mari de b­rațe suculente și grosiere. ‘ vederea preparării furajei grosiere au fost amenaja două bazine, astfel că în vi­toarea perioadă de stabul­at aceste nutrețuri vor fi adm­nistrate în hrana animalei, numai după ce în prealatc au fost tocate și saramura sau melasate.

Next