Făclia, iulie-septembrie 1972 (Anul 26, nr. 7974-8051)

1972-07-11 / 7982. szám

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVIII Nr. 7982 • Marți 11 iulie 1972 • 4 pagini 30 bani Iin cinstea Conferinței Naționale a P.C.R. și a celei de a XXV-a aniversări a Republicii diagrama zilelor fierbinți Romulus Someșfelean, mecanic de locomotivă Diesel, gara de drum UN ANGAJAMENT ÎNDRĂZNEȚ DEVINE REALITATE 10 000 metri patrați , un hectar de teren. Nu este vorba despre un teren agri­col ci de suprafața pe care ar putea-o acoperi cantitatea de piei pe care croitorii de la Fabrica de încălțăminte „Clujeana“ își propun s-o e­­conomisească în cursul anu­lui 1972. Calculele imagina­re ar putea fi continuate: din pies sa economisită ar putea fi confecționată câte o pereche de încălțăminte pentru fiecare locuitor al unui oraș de mărimea Tur­­zii... Croitorii de la­­ Clujeana însă își fac astfel de calcu­le: fiecare muncitor al sec­ției trebuie să economiseas­că cel puțin 65 metri pa­trați de piele, deci în fie­­care zi lucrătoare aproxima­­tiv 22 decimetri pătrați... Este posibilă o asemenea acțiune cînd, după cum este și normal, într-un colectiv mai lucrează cîte un munci­tor cu mai puțină experien­ță, eventual cu mai puțin simț gospodăresc? Colectivul secției de croitorie la aceas­tă întrebare a răspuns afir­mativ prin însăși angaja­mentul luat. Cînd au făcut calculele au știut că în sec­ție nu lucrează numai croi­tori cu renume,­­ cîștigători ai mai multor concursuri pe țară — cum sînt Maria Lu­ca, Kozma Mihai, Faustin Rada sau Mihály Ecaterina, care cunosc în asemenea măsură însușirile pieilor în­­cît, fiecare piesă decupată corespunde cerințelor tehni­ce de confecționare a încăl­țămintei, utilizînd fiecare părticică a pieilor — ci și tineri care mai au nevoie de îndrumări, sfaturi, une­ori și de supraveghere. A­­ceastă misiune și-au asu­mat-o maiștrii de schimb Ștefan Varga și Osz Rudolf, împreună cu muncitorii cu înaltă calificare. Rezultatele confirmă întru totul faptul că hotărîrea colectivului nu a rămas vorbă goală. Tot mai mulți tineri — printre care Maria Păcurar și Maria Petrindean — înscriu în a­­gendele lor zeci de decime­tri patrați de piele econo­misiți. Astfel s-au adunat, pînă la sfîrșitul lunii trecu­te, 5114 metri pătrați de piele, mai mult decit ju­mătate din angajamentul a­­nual. Acțiunea croitorilor, după cum mărturisesc singuri cro­itorii, nu este un scop în sine. A intrat în conștiința lor că reducerea cheltuieli­lor de producție depinde, în mare măsură, de modul cum­ știu să reducă consumul de (a. v.) (Continuare în pag. a IiI-a) La Depoul de locomotive din Cluj am intîlnit aceeași vibrantă atmosferă de între­cere, atît de caracteristică a­­cestor zile care premerg Con­ferința Națională a partidu­lui. Impulsurile intime de con­știință, de responsabilitate se materializează pregnant în activitatea zilnică. Aici, regla­rea unui aparat, montarea u­­nei piese nu reprezintă o simplă operațiune de rutină. Cea mai mică greșeală, im­precizie periclitează siguran­ța circulației. Iată pentru ce activitatea fiecărui om din de­pou este legată de mii și mii de oameni. O învestitură de încredere, care face din exi­gență un atribut indispensa­bil al muncii. Văzute de aproape, locomo­tivele Diesel electrice par și mai mult adevărate uzine în mișcare. Gazate pe liniile de­poului, așteaptă examenul competent al meșterilor. O re­parație, chiar simplă, impu­ne să ai în vedere ansamble și subansamble, zeci și zeci de piese. Nu poate fi negli­jat nimic de la jocul aparent neînsemnat al unei piese pînă la analiza fină și exactă a compoziției uleiului și a apei pentru răcire. Am fost invitați să vizităm laboratorul unde, prin anali­ze chimice, se diagnostichează defecțiunile. Aflăm de la la­boranta de serviciu, utecista Ileana Bochiș, cit de impor­tantă este o analiză. Labora­torul oferă un adevărat certi­ficat de sănătate. Dacă în u­­lei, de pildă, procentul de apă este de peste 2 la sută, loco­motiva nu mai este aptă pen­tru drum. In alte situații, cînd procentul de apă este mai mare, sau inflamabilita­­tea uleiului nu respectă un grad stas, locomotiva este a­­restată. Expresia nu este de­loc peiorativă. Cînd se con­stată o asemenea defecțiune, „mașina“ se scoate din circu­lație și își urmează drumul spre depou, remorcată. Deviza colectivului de la depou, în aceste zile de deo­sebită efervescență a muncii, cuprinde sfere largi de acti­vitate. „Nici un eveniment, e­conomii de combustibil, repa­rații foarte bune și la timp“. Iată cîteva cuvinte cu o am­plă semnificație: In ultimele 3 luni nu s-a înregistrat nici un eveniment. Acest fapt con­feră întregii activități a co­lectivului de muncă de la de­pou atributul exigenței, ates­tă că fiecare om, la locul său, și-a făcut datoria în mod exemplar, calitatea reparații­lor a răspuns exigențelor ce­rute. „In orice moment, cînd exe­cutăm o reparație și tot tim­pul facem această treabă, ne spune Gheorghe Rogoz, șeful atelierului de reparat locomo­tive Diesel electrice, nu pu­tem să nu ne gindim că gre­șeala poate avea consecințe grave. Calitatea fiecărei ope­rații executate trebuie să o a­­vem tot timpul în vedere. Muncitorii din atelierul nos­tru sînt animați de atmosfe­ra de întrecere, care este pre­zentă peste tot. Și în ce ne privește pe noi, nu e vorba­­ numai de calitate, de executa­rea intr-un timp cit mai scurt a reparațiilor reducînd, astfel, timpul de staționare a loco­motivelor în depou. Avem multe rezerve interne pe care trebuie să le folosim cît mai bine. Economiile de carbu­ranți și lubrifianți, reprezin­tă, pentru noi, un alt obiec­tiv al întrecerii“. Cu combustibilul economi­sit în cinstea Conferinței Na­ționale a partidului, Depoul de locomotive Cluj poate lu­cra timp de 3 zile. întrecerea, reprezintă însă o competiție Ion RUS (Continuare in pag. a III-a) Trenuri remorcate cu combustibil economisit Raportează mari succese în întrecerea socialistă Angajamentul inițial al Ex­ploatării miniere Aghireș în întrecerea socialistă '72 a fost de a realiza peste plan o producție globală de 1 000 000 lei, o producție marfă de 1 000 000 lei, o reducere a pre­țului de cost de 500 000 lei, o micșorare a cheltuielilor de producție de 500 000 lei și un beneficiu de 500 000 lei. Răspunzînd chemării secre­tarului general al partidului de a intensifica ritmul dez­voltării economico-sociale a țării, de a îndeplini cincinalul în patru ani și jumătate, co­lectivul de muncă al acestei importante întreprinderi și-a suplimentat substanțial anga­jamentul inițial. In cinstea Conferinței Na­ționale a partidului și a îm­plinirii unui sfert de veac de la proclamarea Republicii, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii Exploatării miniere A­­ghireș s-au angajat să reali­zeze peste plan în 1972 o pro­ducție globală de 1 500 000 lei, o producție marfă de 1 500 000 lei, o reducere a prețului de cost de 1 000 000 lei, o micșorare a cheltuieli­lor de producție de 1 000 000 lei și un beneficiu de 1 000 000 lei. Iată insă că bilanțul pre­liminar al realizărilor obținu­te în primul semestru al anu­lui depășește așteptările, de­­monstrînd faptul că orice an­gajament poate fi depășit cînd se acționează pentru o mai rațională organizare a muncii și a producției, pentru perfec­ționarea tehnologiei, pentru creșterea productivității mun­cii și ameliorarea calității pro­duselor. — In primul semestru — declară tovarășul inginer Ioan BARNA, directorul Exploată­rii miniere Aghireș — colec­tivul nostru a obținut două depășiri de plan excepționa­le: la producția globală 2162 000 lei și la producția marfă 1801000 lei. Pe cinci luni, ceilalți indicatori, preț de cost, cheltuieli de produc­ție și beneficiu, înregistrează depășiri de peste 1 000 000 lei fiecare. — Iertați-mă, tovarășe di­rector, dar mie mi se pare paradoxal faptul că realizările semestriale sunt mai mari de­cât prevederile angajamentu­lui anual suplimentar. Nu cumva acest angajament a fost asumat în mod formal, fără spirit de răspundere, mergîndu-se pe linia minimei rezistențe? — Aparențele, dar, mai a­­les, ultimele evidențe, pot duce neavizații la o asemenea concluzie. In realitate, anga­jamentul inițial a fost stabilit pe baza unor anume estimări și preliminări, analize și deci­zii. Producția este, însă, atît de mobilă, încît devine tot mai dificil să prevezi, fie și pentru perioade scurte, toate posibilitățile reale de a ob­ține rezultate superioare. In fiecare moment dat rămîn nedescoperite și nevalorificate rezerve care aparțin desfășu- Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a III-a) Delegați la Conferința Națională a partidului MESAGERA TINEREI GENERAȚII Despre studenta din anul IV al Facultății de con­strucții din cadrul Institu­tului politehnic Cluj, Ioana Mateescu, profesorii și cole­gii au numai cuvinte de laudă și prețuire. Rezultate­le frumoase obținute în pre­gătirea sa profesională, apre­cierile pozitive aduse între­gii sale activități constituie o încununare a muncii și eforturilor sale de continuă autodepășire. Membră în Co­mitetul Executiv al U.R.S.R. pe țară și membră în biroul Comitetului județean Cluj al U.T.C., studenta Ioana Mateescu a fost investită cu mandatul de delegată la Conferința Națională a parti­dului. Mărturisindu-ne marea răspundere pe care o simte pentru o asemenea învesti­tură, tinăra delegată ne-a mărturisit totodată și mîn­­dria de a putea transmite conferinței rezultatele pozi­tive și entuziasmul în mun­că ale colegilor ei de gene­rație, faptele de muncă ale vacanței pe șantierele mun­cii patriotice unde studenții își aduc prinosul cu efortul brațelor la sporirea avuției poporului, la înfrumusețarea patriei. De asemenea, conti­nuă interlocutoarea, doresc să transmit Conferinței an­gajamentul luat de studenți, de absolvenții acestei pro­moții de­ a se înscrie intr-un timp cît mai scurt în noua etapă a vieții — cea a pro­ducției, cu tot elanul și în­ IOANA MATEESCU­treaga lor capacitate pentru a demonstra și confirma vas­tele și temeinicele lor cu­noștințe, maturitatea dobîn­­dită în anii studenției. Corina CARAȘCA Tovarășul NICOLAI CEAUȘESCU a primit pe ambasadorul Republicii Volta Superioară Luni 10 iulie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe ambasadorul Repu­blicii Volta Superioară, Michel Kompaore, în legătură cu ple­carea sa definitivă din țara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. încheierea lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naționale Biroul Marii Adunări Na­ționale, constatînd, în ședința sa din 10 iulie a.c., că punctele înscrise pe ordinea de zi a ac­tualei sesiuni a Marii Adunări Naționale au fost epuizate și că alte lucrări nu au mai fost propuse pentru a fi supuse dezbaterii Marii Adunări Na­ționale, a declarat închise lu­crările sesiunii. Cursuri de vară de informare și documentare istorică veri dimineață, în sala mică a Casei universitari­lor, a avut loc deschiderea cursurilor de vară de in­formare și documentare pentru profesorii de isto­rie, membri ai filialelor Societății de științe istori­ce din întreaga țară. Cursurile — organizate în colaborare cu Uniunea sin­dicatelor din învățămînt, știință și cultură — se vor încheia la 23 iulie, după 15 zile de informări pre­zentate de specialiști din Cluj și București — pe ba­za celor mai noi documen­te și interpretări — asupra unor importante probleme de istorie națională și uni­versală, completate cu vi­zite la muzee și șantiere arheologice din Cluj și zo­nele învecinate. După cuvîntul de deschi­dere rostit de prof. dr. do­cent Ștefan Pascu, preșe­dintele Filialei Cluj a So­cietății de științe istorice — sub al cărei patronaj se desfășoară cursurile­­, d-sa a vorbit despre per­sonalitatea marelui revolu­ționar ardelean Avram Iancu. UN MĂNUNCHI DE ALELE IZBINZI Pămîntul mănos al luncii Arieșului își etalează în această perioadă cu dărnicie bogăția recoltei ce se va putea strânge în acest an. Lanurile de orz și grîu s-au copt iar mecani­zatorii cu combinele au început secerișul spicelor aurii. Se­mănat în pămint fertilizat, bine întreținut, porumbul se dezvoltă viguros promițind recolte deosebit de bogate. Dar și alte culturi — sfeclă de zahăr, cartofi, legume — sunt bine dezvoltate, acoperind cîmpul cît vezi cu ochii. Am poposit în aceste zile în una din cooperativele agri­cole de producție din această parte a județului — cea din Poiana. Și nu intîmplător. La sediul acestei unități, la loc de cinste poate fi văzut Brevetul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România care atestă decorarea unității cu Ordinul Muncii clasa 1 pentru producția record de grîu realizată în anul trecut.­­­ Prin aplicarea unor tehnologii moderne și datorită hărniciei cu care au muncit cooperatorii în executarea la timpul optim și de bună calitate a lucrărilor de întreținere la fiecare cultură, pentru a întîmpina Conferința Națională a partidului și cea de-a 25-a aniversare a Republicii cu suc­cese cît mai frumoase în muncă am creat premizele trainice realizării în acest an a unor recolte bogate, ne-a spus Ioan Lupu, inginerul șef al cooperativei din Poiana. La greu, bunăoară, după evaluările făcute pînă acum, vom depăși producția medie planificată pentru acest an de 3 800 kg la hectar. In anul trecut am realizat o producție de porumb de 4 830 kg la ha, iar pentru anul în curs ne-am planificat să realizăm 4 800 kg. în acest scop cele 160 de hectare cu această cultură au fost însămînțate în cele mai bune con­diții. Entuziasmul și hotărîrea mecanizatorilor și cooperatorilor din Poiana de­ a întîmpina Conferința Națională a partidul Victor CALUGARU (Continuare în pag. a III-a) Realizările din primul semestru vor fi amplificate • Prevederile de plan pe primul semestru au fost depășite la carne, legume și ouă • Culturile bine întreținute promit recolte sporite • Plenară și entuziastă angajare pentru strîngerea la timp și fără pierderi a recoltei de cereale păioase în cronica acestor entuzias­te zile de întrecere în intimpi­­narea Conferinței Naționale a partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a proclamă­rii Republicii și-au înscris cu majuscule numele și lucrăto­rii întreprinderilor agricole de stat din județ. Lucrînd cu dă­ruire și însuflețire pentru în­deplinirea angajamentelor lua­te în întreceri ei au reușit ca să obțină în primul semestru rezultate de producție și eco­nomice care constituie premise certe ale îndeplinirii sarcinilor de plan anuale, într-o discuție avută cu ing. Ioan Tîrnăveanu, directorul Trustului județean al între­prinderilor agricole de stat, delegat la Conferința Naționa­lă a partidului, ne-au fost re­liefate cîteva din aceste a­lizări semnificative. — Hotârîți să întîmpi Conferința Națională a par­ciului și a XXV-a aniverss a Republicii cu realizări mai însemnate în îndeplii­rea și depășirea indicatorii Aurel MNGI (Continuare în pag. a III-a) Plecarea președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, la Moscova Luni dimineața a plecat la Moscova tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, condu­cătorul delegației Republicii Socialiste România la lucră­rile celei de-a XXVI-a sesiuni a Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc. Din delegație fac parte to­varășii Gheorghe Rădulescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, Teodor Marinescu, șeful secției rela­ții externe a C.C. al P.C.R., loan Avram, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, Mihail Florescu, ministrul in­dustriei chimice, Ioan Ursu, președintele Consiliului Națio­nal pentru Știință și Tehnolo­gie, Octavian Groza, ministrul energiei electrice, Ion Dragan, secretar general al Consiliului de Miniștri, Radu Constanti­­nescu, vicepreședinte al Comi­siei guvernamentale de cola­borare și cooperare economică și tehnică, și Vasile Buc uii, locțiitorul reprezentantului permanent al Republicii So­cialiste România în C.A.E.R. Delegația este însoțită de consilieri și experți. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovară­șii Ilie Verdeț, prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, Emil Drăgănescu, János Fa­zekas, Ion Pățan, Mihai Mari­nescu, vicepreședinți ai Consi­liului de Miniștri, membri ai guvernului și alte persoane o­­ficiale. Au fost de față V. I. Droz­­denko, ambasadorul Uniu­nii Sovietice la București. Miting de solidaritate cu poporul și tineretul coreean Ieri după-amiază, a avut loc în sala de festivități a Casei prieteniei româno-sovietice, un miting organizat cu prilejul lunii de solidaritate cu po­porul și tineretul coreean. La miting au participat tovarășul Li Ho Zang, consilier la amba­sada R.P.D. Coreene din Bucu­rești, alți membri ai ambasa­dei. Au participat, de aseme­nea, tovarășii Constantin Chi­­rilă, prim-secretar al Comite­tului județean Cluj al U.T.C., Nicolae Besnea, activist al C.C. al U.T.C., și Arghir Mo­­ceanu, prim-secretar al Comi­tetului municipal U.T.C. In sa­lă, au fost prezenți numeroși tineri clujeni, muncitori, elevi și studenți, precum și studenți străini care învață în muni­cipiul Cluj. Tovarășul Constantin Chiri­­lă, în numele C.C. al U.T.C., a organizației U.T.C. din ju­dețul Cluj, a adresat un sincer și călduros salut de solidari­tate internaționalistă tineretu­lui din R.P.D. Coreeană, între­gului popor coreean, care duc o luptă eroică pentru realiza­rea aspirațiilor legitime de u­­nificare pașnică a țării. In numele tinerilor din mu­nicipiul Cluj, tovarășul Gh. Rusu, muncitor la Uzina me­canică de material rulant, a transmis un fierbinte salut de prietenie și solidaritate fră­țească tuturor tinerilor mun­citori din R.P.D. Coreeană, ti­neretului și poporului coreean care depun eforturi nobile pentru înfăptuirea aspirațiilor lor de a trăi într-o patrie u­­nită. Luînd cuvîntul tovarășul Li Ho Zang, consilier al amba­sadei R.P.D. Coreene, a expri­mat profunda recunoștință Co­mitetului Central al U.T.C., și organizației județene Cluj a U.T.C. cu prilejul mitingului de solidaritate, transmițînd ti­neretului clujean salutări fră­țești din partea poporului și tineretului coreean. Ia încheierea mitingului, to­varășul Arghir Moceanu a dat citire unei noțiuni de solida­ritate unanimă a întregului tineret din județul Cluj cu lupta eroică și idealurile ma­jore ale poporului și tinere­tului coreean de a trăi într-o patrie unită, liberă și fericită. Ciclu de filme documentare românești „AFRICA 72” Incepînd din 10 iulie a.c. pe ecranele cinematografelor „Republica“ și „Victoria“ din Cluj vor rula filme docu­mentare despre vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Africa. Programul este următorul: (­ La cinematograful „Republica“ —10—16 iulie — Repu­blica Populară Congo; • La cinematograful „Victoria“ — 10—16 iulie — Repu­blica Arabă Egipt. Teatrul Maghiar de Stat: COLABORARE CU ALTE TEATRE In stagiunea trecută, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a realizat cîteva spectacole foarte bine primite de public și de presă. Discuția noastră cu tovarășa BISZTRAI Măria a debutat cu o întrebare re­feritoare la aceste reușite: — Cum explicați, în cali­tate și de directoare și de actriță, succesele din a doua parte a stagiunii? — Am avut în stagiunea trecută și insuccese. Succesele din a doua jumătate a sta­giunii sunt spectacolele cu Cei din urmă de Gorki, în regia lui Constantin Anatol, și Strada îngerilor șchiopi de Bálint Tibor, pusă în scenă de Szabó Jó­zsef. Acest suc­ces unanim — al publicului și presei — ne obligă. — Putem, deci, spera că stagiunea viitoare va fi și mai reușită... Ce premiere veți oferi spectatorilor? — Este pentru noi o sta­giune deosebită care ne obligă la un repertoriu de prestigiu, realizat cu efortul întregului colectiv. Avem șapte titluri. Titus Popovici ne va da tex­tul piesei sale Puterea și A­­devărul, adaptare după film, o piesă istorică a lui Păskăn­­di Géza — îmi aleg turnul, în regia lui Harag György de la Tîrgu Mureș și avîndu-l ca interpret principal pe Csiki András, de la Satu Mare; A 12-a noapte de Shakespeare, în regia prim-regizorului Tea­trului Național din Budapesta, Major Tamás, și scenografia lui Liviu Ciulei; Livada cu vișini de Cehov; Hölderlin de Peter Weiss, în premieră pe țară; Văduva Karnyd a cla­sicului maghiar Csokonay Vi­téz Mihály. Mîine vom conti­nua de Dobozi Imre. Avem o „reluare“ — o piesă pe care în această stagiune am pre­­zentat-o doar presei Clipe de viață de Saragon. Firește, lis­ta reluărilor e lungă... — In stagiunea viitoare a­­veți multe colaborări cu alte teatre. Faptul este, cu sigu­ranță, mai mult decit o în­­tîmplare — un principiu ... — Datoria noastră este să înlăturăm tot ceea ce e con­curență ignobilă și să dove­dim că putem lucra umăr la umăr, servind cauza comună a tuturor oamenilor de tea­tru din țara noastră. Cu atît mai mult cu cît pentru un ansamblu este întotdeauna in­teresantă munca cu un alt re­gizor; învață și actorii și rer­gizorul; publicul, de aseme­nea, se bucură să vadă și alți actori. In fine, colaborarea cu alte teatre este foarte impor­tantă și dintr-un alt punct de vedere: noi, încadrați în mișcarea teatrală din Româ­nia, nu putem trăi în sepa­ratism, în provincialism, avem nevoie de legături perma­nente — sănătoase și nobile (nu intîmplător folosesc acest cuvînt) — cu toate teatrele. — Toate instituțiile artistice sînt interesate de forța edu­cativă, moral-estetică, a spec­tacolului, îndeosebi în dialo­gul cu tinăra generație... — Educația este o proble­ma de maximă importanță în viața teatrului dintotdeauna, cu atît mai mult în cazul spectacolelor pentru tineret. De cîțiva ani n-am mai avut spectacole pentru școlari. Noi am început să înțelegem și să iubim teatrul la vîrsta de 5 ani. De la această vîrstă tre­buie să atragem viitorii spec­tatori maturi. Este o datorie căreia vom încerca să-i răs­pundem în viitoarea stagiune. —_ Ați afirmat că lista re­luărilor, în stagiunea viitoare, este lungă. Ați conceput un plan de repertoriu mai amplu, pentru cîteva stagiuni? — Dorim să avem un re­pertoriu bogat în­ lucrăr­i din­tre cele mai valoroase. De aceea am alcătuit un plan, posibil, de premiere, pentru viitoarele stagiuni. — Trupa de actori se va împrospăta? — Se va împrospăta, chiar dacă nu se îmbogățește „sche­ma“. Mai precis, spectatorii vor putea să vadă alți actori —■_ invitații, colaboratorii noș­tri Pentru spectatori nu sche­ma contează. — Teatrul dv. obișnuiește să prezinte spectacole de poe­zie. Veți oferi publicului ase­menea spectacole și în stagiu­nea viitoare? — Vom continua această tradiție cu două recitaluri , unul din poezia lui Petőfi, de la a­ cărui naștere se vor îm­plini 150 de ani, și o selecție din poezia actuală, româ­nească și maghiara, din România. Hie CALIAN STAGIUNEA 1972-1973

Next