Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)

1972-12-07 / 8109. szám

~Ci%­xet Boxej. Nu de mun­t s-a scris în co­loanele ziarului „Făclia“ des­pre activitatea unui grup de infractori, care au intenționat să organizeze un trafic de stupefiante, sustrăgînd morfi­nă de la Fabrica de medica­mente „Terapia“ din Cluj. Cu ocazia cercetărilor efectuate atunci de către organele de miliție, s-a depistat și un grup de infractori care sus­­trăgeau spirt necesar proce­sului de producție al fabricii amintite. Și în cazul morfinei și în cazul spirtului — ideea sustragerii, ideea acestei fap­te antisociale grave s-a năs­cut într-un mediu viciat, in­tr-un cerc de oameni puși pe cîștiguri bazate nu pe muncă ci pe sustragere și fals, pe furt. Acești oameni, decăzuți moral, au lovit în avutul ob­ștesc, păgubindu-i, au umbrit activitatea colectivelor­ de muncă din care făceau parte, și-au expus familiile unor momente de grea cumpănă. Despre aceste fapte îți vine greu să scrii, pentru că, în­tr-un fel, ele sunt greu de înțeles, pentru că existența lor este regretabilă și revoltă­toare. In timp ce oamenii cinstiți își unesc efortul de gîndire și acțiune pentru a transpune în practică sarcini­le de mare răspundere ce le-au fost încredințate, toate acestea pentru progresul și ci­vilizația țării, indivizi domi­nați de pofte bizare, pentru a duce o viață ușoară, iubitori de bani, petreceri și femei, lo­vesc deschis în avuția obșteas­că producîndu-i pagube însem­nate. Vom vorbi acuma des­pre cei ce au sustras spirt. Cum s-a săvîrșit această faptă antisocială? Cine sînt autorii ei? Cînd? lată între­bări la care vor răspunde ofi­țerii de miliție maior Gheor­­ghe Mureșan și căpitan Petre Tonea, din Inspectoratul M.I. — Să începem, deci, cu „au­torii“. — Oprișor Dumitru, maga­zioner, Vasile Corpodean, conducător auto, Gheorghe Coșarcă, conducător auto, Ne­meș Alexa — chimist — toți la „Terapia“, Maria Simonca, femeie de servici la cinemato­graful „Steaua roșie“, Pavel Ioan — mandatar la bufetul din satul Luna de Sus, comu­na Florești, Ioan Șerban, con­ducător auto la Autobaza marfă Cluj. — Și acum, faptele... — In perioada martie-sep­­tembrie­­ 1972 au fost sustrase importante cantități de spirt. Dumitru Oprișor, Gheorghe Coșarcă, Vasile Corpodean și loan Șerban și-au însușit 526 litri spirt. Cum a fost posibil? Ei au profitat cu abilitate de o împrejurare și anume că șe­ful de depozit Drank­ Fran­­cisc a plecat din unitate, în continuare, de primirea și dis­tribuirea spirtului s-a ocupat Dumitru Oprișor. La un mo­ment dat, făcîndu-și o verifi­care gestionară, Oprișor a constatat că are un plus de spirt de ordinul sutelor de li­tri! Nu s-a alarmat, nu s-a străduit să vadă de unde pro­vine plusul, n-a cerut ajutor, n-a spus nimănui. Dimpotri­vă, se pare că s-a bucurat mult. Prima idee a fost aceea a vînzării acestui „plus“. Si­gur, spirtul trebuia scos in taină din fabrică și livrat la loc sigur. El și-a găsit îndată „amici" care s-au înhămat la afacere, la fapta antisocială, fără să stea prea mult pe gin­­duri. Iată cum s-au petrecut lucrurile: în aprilie a.c. Du­mitru Oprișor se înțelege cu Gheorghe Coșarcă și Vasile Corpodean — amîndoi condu­cători auto — să le dea (par­că de pe moșia lui!) 60 de li­tri de spirt. Cei doi conducă­tori auto scot spirtul din fa­brică și... caută un interme­diar care să-l valorifice. In­termediarul este Maria Simon­ca, femeie de servici; ea vin­de spirtul mandatarului Ioan Pavel din Luna de Sus cu 50 de lei litru. Deci, prima afa­cere: 3000 lei, Suma se împar­te între cei 4 infractori. Văzînd că lucrurile merg bine, că profitul de pe urma delapidării poate fi și mai mare, Dumitru Oprișor conti­nuă­ în aceeași luna, aprilie a.c., sustrage din gestiunea sa 160 litri spirt. După cit se poate observa se lucrează, deja, cu cantități mari! Ruta e aceeași. Banii se împart. Cîteva zile m­ai tirziu, 60 litri de spirt sunt din nou sustrase de că­tre Oprișor și duse de Maria Simonca acasă; ea, se pare, a achitat pe loc contravaloarea lui! Infractorii lucrau pe pi­cior mare! în 29 aprilie a.c., Dumitru Oprișor cu ajutorul lui Șer­ban Ion a scos din unitate 46 de litri spirt. 6 litri au oprit pentru ei, iar 40 litri au vin­­dut unor cetățeni, suma de 1600 lei fiind împărțită între ei. Oprișor „zburdă“, activita­tea lui infracțională nu cu­noaște margini. Și caută și-și găsește noi complici. Grupului existent i­­ se alătură, așadar, Ion Șerban, în mai a.c., Oprișor oferă 60 de litri de spirt lui Coșarcă, acesta îl scoate din fabrică și de la Maria Șimonca spirtul ajunge la Pavel Ioan.. Vine vara, încep concediile, pare puțină liniște. Dar, în august, Oprișor, în complicitate cu Corpodean, scoate iar 60 litri care ajunge tot la Șimonca, iar aceasta îl vinde lui Gheor­ghe Cadiș. Tot în luna august, Oprișor și Corpodeanu „subti­lizează“ 80 litri spirt și-l vînd direct lui Pavel Ioan. Banii se împart între ei, Maria Șimon­ca fiind scoasă din afacere!! Gheorghe Coșarcă a „lucrat“ și singur! Transportînd spirt cu mașina la secțiile fabricii, profitînd de neatenția delega­tului, Coșarcă a sustras în două rinduri 30 de litri și 20 de litri de spirt pe care i-a dus la Șimonca Maria, de un­de l-a cumpărat Pavel Ioan cu 2500 lei, în afară de acest grup, au mai sustras și Nemeș Alexa și Florea Gheorghe. Nemeș a fost împuternicit să ridice pe bază de semnătură materii prime din depozitele unității și să le distribuie la secții. Printre aceste materii prime a scos și spirt. Pe drum, îm­preună cu șoferul Gheorghe Florea, au sustras din canti­tățile de spirt ce se cuveneau diverselor secții. Cei doi au sustras 160 litri, banii fiind împărțiți... frățește. — Maria Șimonca și Pavel Ioan știau că spirtul e furat? — Știau: Nici nu era greu să știe, să-și dea seama că e furat. Fapta Măriei Simonca care a înlesnit vînzarea­ a 450 litri de spirt, știind că acesta a fost sustras din avutul ob­ștesc, ca și aceea a lui Pavel Ioan care a cumpărat 500 li­tri de spirt, știind și el că a fost sustras din avutul ob­ștesc, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire. Fapta lui Pavel Ioan care a diluat spirtul (1 litru spirt și doi litri apă­) și l-a vîndut ca rachiu alb, întru­nește elementele constitutive ale infracțiunii de speculă. — Cu­ au sustras infractorii de la Terapia în total? — 666 litri spirt, în valoare de peste 52.000 lei. — Cum au scos spirtul din fabrică? — Prin metode diferite, u­­ltele mai simple, altele mai ingenioase, despre care e mai bine să nu vorbim. — Ce trebuie reținut? — Că acești oameni au­ gă­sit de cuviință cu atîta con­damnabilă ușurință să loveas­că în avutul obștesc, că ei au fost minați de o sete repro­babilă de căpătuire, că fami­liile și copiii lor au acum de suferit. Sigur, am mai putea vorbi pe larg despre oamenii care au gestiuni și magazii în răspunderea lor, ne rezu­măm însă a sublinia că e ne­cesar ca în aceste funcții să fie puși oameni cinstiți, ordo­nați, controlați permanent. Faptele inculpaților de mai sus au fost pedepsite conform legilor în vigoare; noi regre­tăm că acești oameni n-au rămas pe mai departe cinstiți la locurile lor de muncă, în mijlocul familiilor lor. Proce­sul public a reliefat pregnant faptele lor antisociale. Cei prezenți le-au dezaprobat în unanimitate, în încheiere am vrea să amintim pedepsele care au urmat, firesc, faptei. — Vă rog! — Profitînd de această dis­cuție vom aminti și pedepse­le primului grup de infracto­ri, implicați în traficul de stupefiante: Popa Horea Gri­­gore și Muszka loan câte 8 ani închisoare; Florea Gheor­ghe 7 ani, Letiția Feldurean 3 ani și 6 luni; Grupul celor ce au sustras spirt: Dumitru Oprișor 7 ani, Vasile Corpo­dean — 6 ani, Gheorghe Co­șarcă 5 ani și 6 luni, Pavel loan 5 ani, Nemeș Alexa 3 ani și 6 luni, Maria Simonca 4 ani, loan Șerban 1­an și 6 luni. •k Trebuie să înțelegem că a­­părînd avutul obștesc, ne apă­răm pe noi, apărăm progre­sul și civilizația țării. Iar da­că unii nesocotesc bunul simț și respectul cuvenit avutului nostru, suportă consecințele legii. Valentin IONESCU CEI CE AU LOVIT IN AVUTUL OBȘTESC SI-AU PRIMIT PEDEAPSA! Munca politico-educativă să fie subordonată organic îndeplinirii sarcinilor economice, realizării înainte de termen a planului cincinal (Uriere dip pag­­i­a) vin fiecărui comunist, tuturor oamenilor muncii pentru per­fecționarea activității proprii și înlăturarea deficiențelor e­­xistente. Judecind cu obiectivitatea comunistă ce-i caracterizează, participanții la conferință au apreciat că rezultatele puteau fi și mai bune dacă s-ar fi acționat cu mai multă fermita­te asupra acelor factori care determină sporirea eficienței. Intr-adevăr, capacitățile de pro­ducție sunt utilizate abia în proporție de 50—74 la sută, deci cu mult sub sarcina minimă de 85 la sută stabilită de re­centa plenară a C.C. al P.C.R. La aceasta contribuie neefec­­tuarea reparațiilor și revizii­lor la timp și de calitate co­respunzătoare, deficiențele în aprovizionarea cu piese de schimb, în întreținerea mași­nilor și agregatelor, precum și slaba preocupare pentru organizarea lucrului în două și trei schimburi. Coeficientul de schimb s-a ridicat la 2,50 doar la C.P.L.; în celelalte u­­nități el este de X—1,90. E­­xistă încă neajunsuri serioase în utilizarea timpului de mun­că. Pe oraș s-au înregistrat 17 958 zile­ om absențe de la lucru, reprezentînd o pierde­re de producție de peste 12 milioane lei. Toate acestea înseamnă pen­tru noul comitet ales, pentru organizațiile subordonate, că vor trebui să se ocupe și mai mult de problemele activității economice, să folosească cu pricepere toate căile de spo­rire a eficienței tuturor uni­tăților productive. Dezbaterile s-au caracteri­zat, de asemenea, prin discer­­nămînt și obiectivitate, prin combativitate revoluționară și spirit autocritic. Atît succese­le, cit și lipsurile au fost ana­lizate prin prisma contribuției oamenilor muncii, a comuniști­lor, a tuturor celor ce produc bunurile materiale și spiritua­le. Majoritatea acestora se si­tuează la înălțimea dublei lor calități de proprietari și pro­ducători, muncind cu multă conștiinciozitate pentru a se achita de sarcini. Asupra a­­celora care nu se încadrează complet în activitatea colecti­vului­­ din care fac parte se acționează prin diverse mijloa­ce educative, în conferință au fost evidențiate preocupările pentru întărirea numerică și calitativă a organizațiilor de partid, pentru educarea parti­nică a comuniștilor și ridica­rea conștiinței socialiste a oa­menilor muncii. răcind bilanțul realizărilor de pînă acum, conferința și-a îndreptat atenția, cu precăde­re, spre activitatea viitoare. Care sînt sarcinile, cum vor putea fi ele îndeplinite, ce va trebui făcut pentru evitarea lipsurilor și greutăților de ca­re s-au lovit pînă acum, spre ce direcții va fi orientată mun­ca organizațiilor de partid Și cum vor trebui aplicate Indi­cațiile conducerii partidului privitoare la perfecționarea activității politice, economice și sociale? Sînt doar cîteva din întrebările puse. S-a vorbit des­pre faptul că angajamentul de a îndeplini cincinalul înainte de termen cere eforturi și o temeinică organizare a muncii de jos și pînă sus, de necesi­tatea dezvoltării spiritului gos­podăresc, a inițiativei și răs­punderii personale, s-a insis­tat asupra necesității ridicării continue a pregătirii politice și profesionale a tuturor ca­tegoriilor de salariați și îmbu­nătățirii stării disciplinare, u­­nii vorbitori au recomandat noului comitet orășenesc de partid să facă o delimitare mai precisă a problemelor ce ur­mează a fi dezbătute în dife­rite organisme, pentru a evita paralelismul și suprapunerile, să organizeze ședințe comune, cu precădere la fața locului, în care să se analizeze aspec­tele importante ale activită­ții specifice, să antreneze în rezolvarea multiplelor proble­me ce se ridică atît comisi­ile pe probleme, cit și pe alți comuniști din activul de partid, masa largă de oameni ai muncii. De o deosebită apreciere s-au bucurat, în cadrul dezbateri­lor, măsurile adoptate de con­ducerea partidului privitoare la crearea noilor organisme obștești în întreprinderi, res­pectiv a consiliilor de control muncitoresc și a comisiilor pe domenii de activitate, subli­­niindu-se atenția ce va trebui acordată constituirii acestora și îndrumării activității lor. Luînd cuvintul în încheie­rea dezbaterilor, tovarășul Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid, a felicitat pe comuniști, pe toți oamenii muncii din Gherla pentru entuziasmul cu care răspund la chemările partidu­lui, pentru rezultatele bune cu care întîmpină aniversarea Republicii. Aceste rezultate dovedesc că s-a muncit bine, că organizațiile de partid s-au identificat cu sarcinile ce le-au revenit și au condus cu competență activitatea poli­tică și profesională; în conti­nuare, vorbitorul a recomandat noului organ de partid să nu slăbească preocuparea pentru perfecționarea stilului de muncă propriu și organiza­țiilor subordonate, să manifes­te interes deosebit pentru ca­litatea și eficiența tuturor ac­țiunilor întreprinse, în anul care vine vor trebui abordate cu mai multă exigență toate căile de sporire a eficienței e­­conomice, definind cu clarita­te atribuțiile oamenilor, a co­mitetelor de partid și a comi­tetelor de direcție in lumina sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din luna tre­cută. Munca politico-educati­vă să fie subordonată organic îndeplinirii sarcinilor econo­mice, realizării înainte de ter­men a planului cincinal. Vor trebui găsite forme noi, mai suple și atractive ale muncii politice care să influențeze conștiința oamenilor, să-i de­termine să-și perfecționeze activitatea proprie, să dea pro­duse mai multe și de bună ca­litate, în încheiere, tovarășul Soos Manea Carol și-a expri­mat convingerea că Și pe vii­tor comuniștii din Gherla, toți oamenii muncii se vor situa la înălțimea cerințelor ce se stau în față, vor răspunde prin fapte la opera de construire a societății socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noas­tră. La punctul doi al ordinei de zi, Conferința a ales noul or­gan de conducere, comisia de revizie și delegații la Confe­rința județeană de partid, a desemnat candidații săi pentru Comitetul județean de partid. In prima sa ședință plenară, Comitetul orășenesc a ales Bi­roul, în următoarea compo­nență: Andrei Cristea — se­cretar, Teofil Țopan — locții­tor, Ștefan Papp, Simion Vă­caru­, Mihai Șerban, Livia Pe­­trescu, loan Lör­nez, Gheorghe Coste și Macavei Roman — membri, loan Hodiș, Martin Fiil­ip, Irina Țăranu și Iulius Ștef — membri supleanți. Garnitura de mobilă „Doina“, executată de Fabrica de mo­bilă din Dej. I HANDBAL FEMInIN România—R.F. a Germaniei 14:10 (6:5) Remarcabil sfîrșit de sezon pentru echipa noastră națională de handbal feminin! După ce cu foarte puțin timp in urmă a cîștigat „Trofeul Carpați“ (întrecind formidabilul quar­tet R.D.G., Iugoslavia, U.R.S.S. și Ungaria — elita handbalu­lui mondial), iată-le, din nou, pe fetele noastre aducînd încă de două ori aplauzele victo­riilor internaționale: România — R. F.­ a Germaniei 12—9 (la Timișoara, duminică) și marți, la Cluj, România — R. F. a Germaniei 14—10. N-o fi, încă e drept, echipa vest­­germană o piesă forte în careul așilor, dar nici cu una cu două nu cedează. Ba, dim­potrivă. Dovadă nu atît sco­rurile amintite mai sus, cu­ jocurile bune făcute în com­pania echipei noastre — pro­babil cea mai în formă echi­pă din lume în momentul de față, în meciul de marți seara, deși nu se anunța ușor, vic­toria româncelor nu a putut fi pusă la îndoială nici o cli­pă, nici măcar atunci cînd, în minutul 21, oaspetele­­ condu­ceau cu 5—4. Diferența de clasă era totuși evidentă pe teren și ea și-a spus pînă la urmă cuvintul. In prima repriză, scorul e­­voluează strîns, echipele con­duc pe rînd: min. 4 Lange (R.F.G.) înscrie de la distanță 0—1. Imediat Oancea egalea­ză, apoi urmează o angajare splendidă pe semicerc și Furcoi preia conducerea — 2—1, dar Kästner transformă un 7 m și 2—2. Mai înscriu Munteanu (2) Schröder (2) și Neutze așa că în minutul 21, cum am spus, scorul era 4—5. Oaspetele, însă, pierd aici pa­sul. Arghir și Munteanu rea­duc dreptatea pe tabela de marcaj — 6—5. In repriza a doua, fetele noastre încep debordant. Băi­­coianu (cu mina încă ban­dajată în urma unui accident mai vechi) înscrie printr-un șut excepțional — 7—5. ‘Ur­mează un contraatac cum rar se vede și Arghir marchează 8—5, tot ea, un minut mai tîr­­ziu, ridică scorul la 9—5. A­­poi, imediat, la cîteva frac­țiuni de secundă, barele am­belor porți se zguduie (Băico­­ianu și Küstner). Meciul se-ncinge. Mingea circulă ame­țitor. Româncele au cîteva momente de mare spectacol. Acesta e handbalul! După ce Riga (R), Herschenbach, Neutre și Lange (R.F.G.) în­scriu pe rînd, scorul devine, în minutul 40, 10—8. Sîntem martorii unor contraatacuri de kinogramă — Munteanu (2), Popa (1) și scorul se ridi­că la 13—8. Pînă la sfîrșit, mai marchează Herschenbach, Arghir și Kind, iar cînd me­ciul se termină, în aplauzele pe deplin meritate ale spec­tatorilor, scorul era 14—10. Au arbitrat foarte bine M. Vabcici și V. Simanovici, ambii din Iugoslavia. Ion MARCEA P. S. Vom reveni în ziarul nostru de mîine cu alte amă­nunte privind echipa femini­nă de handbal a României, publicând un interviu pe care antrenorul principal, prof. G. Zugrăvescu, nu l-a acordat în exclusivitate. TM« ! AL PATRUSPREZECELEA TITLU! Ultima­ întilnire din cadrul campionatului național de te­nis de masă pe echipe a opus formațiile masculine clujene C.S.M. și Voință. Duelul pre­zenta importanță doar pentru echipa C.S.M. care în­ caz de egalitate recîștiga titlul de campioană a țării, după o pa­uză de trei ani. Țelul a fost realizat pînă la urmă cu un deplin succes. Elevii antreno­rului emerit Paneth Farkaș, avînd în formație pe Șerban Doboși, Dorin Giurgiucă, Gheorghe Bozga și Papp Er­nest au dispus ,cu categoricul scor de 15—2 de jucătorii de la Voința (Hidvaghy Francisc, Sergiu Suciu, Horváth Eugen și Ioan Indolean), reintrînd în posesia titlului, ceea ce le dă dreptul de a reprezenta culo­rile patriei noastre în întrece­rea dotată cu „Cupa Campio­nilor Europeni“. Cele 17 jocuri ale disputei s-au soldat cu următoarele rezultate — în ordinea desfă­șurării întîlnirilor: Bozga — Hidvéghy 2—0 (15, 20), Giur­giucă — Suciu 2—0 (16,15), Papp — Horváth 2—0 (13, 13), Doboși — Indoleanu 2—0 (10, 8), Doboși, Giurgiucă — Horváth, In­dolean .­ 2^—0 (6, 10), Giurgiucă­ — Hidvéghy 2—0 (16, 16),..^app..w­ Suciu 1—2­­—20, ifs. —19), Doboși — Horváth 2—0 (10, 10), Boz­ga — Indolean 2—0 (16, 11), Papp — Hidvéghy 2—0­ (4, 10), Doboși — Suciu 2—0 (14,­ 6), Bozga — Horváth 2—0 (9, 13), Giurgiucă — Indolean 2—1 (16, —18, 13), Doboși — Hidvéghy 2—0 (8, 3), Bozga — Suciu 0—2­­—13, —19), Giur­giucă — Horváth 2—0 (12, 6), Papp — Indolean 2—0 (13, 13). Prin acesta victorie echipa masculină a C.S.M.C. cîștigă pentru a 14-a oară titlul de campioană a țării — perfor­manță unică în istoria tenisu­lui de masă din țara noastră. în cadrul campionatului re­cent încheiat, C.S.M. a sus­ținut 17 întîlniri pe echipe, 15 dintre ele terminîndu-se cu victoria sportivilor clujeni, pierzind numai 2 meciuri (8—9 cu Progresul București și 7—10 cu Politehnica Bucu­rești); în cadrul celor 17 întîl­­niri pe echipe fiecare compo­nent al formației a susținut cîte 68 jocuri de simplu, iar cuplul Giurgiucă, Doboși 17 meciuri de dublu, în parti­dele de simplu cei patru spor­­­tivi au obținut următorul nu­măr de victorii: Doboși 65, Giurgiucă 57, Bozga 34 și Papp 32. Cuplul clujean a ter­minat victorios 16 din cele 17 întîlniri, nefiind învins decit o singură dată de perechea Bobocică — Gheorghe (Poli­tehnica București). S.F. Echipa de­ tenis de masă a C.S.M.C., de la stingă la dreap­ta: Gheorghe Bozga, Dorin Giurgiucă, antrenorul emerit Paneth Farkaș, Șerban Doboși și Papp Ernest. PRONOEXPRES Concursul nr. 49 din 6 decembrie 1972. Extragerea I: 3, 10, 31, 7, 2, 32. Fond de premii: 1 370 496 lei. Extragerea a II-a: 12, 27, 42, 14, 11. Fond de premii: 625 401 lei. NUNTĂ UTECISTĂ Colegi de muncă, membri ai organizației U.T.C. de la uzina Unirea au ținut zilele trecute să fie prezenți la săr­bătorirea unui moment so­lemn și totodată crucial in viața uteciștilor Gamenczi Magda și Liviu Jiga. De a­­ceea, au venit în număr ma­re la Ofițerul stării civile de la Consiliul municipal Cluj pentru a­-și felicita colegii de generație și de muncă, care „de bună voie și nesiliți de nimeni“ au hotărit să-și u­­nească destinele și viața. Era un semn al respectului, al prețuirii de care se bucură cei doi tineri uteciști in Tim­pul colegilor și uteciștilor or­ganizației din care fac­ par­te și, în același timp, o pre­zență cu adinci semnificații pentru viața lor. Inginerul Liviu Jiga activează in or­ganizația U.T.C. de la intra­rea în uzină, îndeplinind funcții importante în cadrul comitetului U.T.C. pe între­prindere, între care și aceea de locțiitor al secretarului comitetului U.T.C. Pe Mag­da a cunoscut-o cînd a fost aleasă și ea membră in co­mitetul U.T.C., fiind respon­sabilă cu probleme cultura­le. Muncind împreună s-au cunoscut mai bine, s-au îm­prietenit și au devenit exem­ple de urmat pentru colegii lor. Era firesc atunci ca­ nunta lor să constituie un eveniment în organizația U.T.C. din care fac parte, să fie un prilej de a-și mani­festa prețuirea pentru mun­ca și activitatea celor doi colegi, ca această consfințire a întemeierii noii familii să aibă loc în cadrul cel mai propice și familiar celor doi tineri — organizația U.T.C. Alături de felicitările co­legilor, de urările de ferici­re și prosperitate pentru tî­­năra familie, transmise din partea comitetului munici­pal U.T.C. de­ tovarășul se­cretar Gheorghe Gelu, le a­­dresăm felicitările­, și urările noastre. (e. p.) FACHA PAGINA 3 PE SCURT­­ PE SCURT BOX. Numeroși spectatori au urmărit în sala Expoziției din Paris meciul de box pen­tru titlul de campion al Fran­ței la categoria „semimijlocie" între Robert Gallois și Marcel Cerdan jr. Boxînd foarte bi­ne, Gallois a obținut victoria la puncte, la capătul a 12 re­prize. Cerdan a fost numărat de două ori în cursul reprizei a doua și o dată în rundul 12. BASCHET. In turul doi al „Cupei cupelor“ la baschet masculin, echipa Steaua Bucu­rești a întîlnit la Anvers for­mația locală Racing­ Ford. Gaz­dele au obținut victoria cu scorul de 80-76 (40-39). Par­tida retur se va dispui la București la 14 decembrie. ȘAH. în cea de-a 4-a rundă a „Trofeului campioanelor la șah“ care se desfășoară la Vrnjacka Banja (Iugoslavia), Timmer a învins-o pe Merlini, Ivanka pe Bretova și Aleksan­­dria pe Verstam­. Partidele E­­renska — Polihroniade, Ko­­narkovska — Veroczi și Pihaj­­lici — Gaprindașvili s-au ter­minat remiză. în clasament pe primul loc se află Gaprindaș­vili și Veroczi, cu cîte 3,5 puncte, urmate de Aleksandria 3 p, Ivanka 2,5 p. turism , în perioada vacanței de iarnă, Oficiul județean de tu­rism Cluj oferă locuri de odihnă la Beresc și Tușnad pentru 12 zile . Pentru petrecerea REVELIONULUI se mai gă­sesc locuri la cabanele Muntele Băișorii, Someșul Rece, Muntele Filii, Făget . La sfîrșit de săptămînă se organi­zează excursii la Bâișoara și Muntele Filii : în primul trimestru al anului 1973 (ianuarie, februarie, martie) se or­ganizează excursii în străinătate în: Bulgaria: Sofia, cu trenul, 4 zile (21—24 februarie) și Plevna — Tirnovo — Russe, cu autocarul 2 zile (27—28 februarie); Cehoslovacia: Budapesta — Praga — Bratislava, cu trenul, 8 zile (23 fe­bruarie — 2 martie); R. D. Germană: Praga — Leipzig — Berlin — Dresda (TÎRGUL DE LA LEIPZIG) cu­­ trenul, 13—24 martie; Polonia: Varșovia — Cernăuți, cu trenul — 15—21 februarie, și Cernăuți — Lwow — Varșovia, cu tre­nul — 18—27 februarie; Ungaria, Budapesta, cu autocarul, 14 ianuarie — 17 ianuarie, și Budapesta — Esztergom, cu trenul, 25/26—30 martie; U.R.S.S.: Chișinău — Odessa, cu trenul 7—14 februarie; Cernăuți, — Lwow, cu trenul, 4—10 februarie; Chișinău — Kiev­­— Moscova, cu trenul, 11—21 februarie, Chișinău — Kiev, cu trenul 11—19 februarie. PSIHOGENEZA (Urmare din pag. 1-a) elevul — cu potențialul său intelectual, chiar dacă acesta este „actualizat“ și „valorifi­cat”, prin alte domenii ale cu­noștințelor decît acelea ale propriei sale materii? Dat fiind fenomenul destul de frecvent, al schimbărilor ce survin în preferințele și inte­resele elevilor, cînd pentru o materie, cînd pentru arta de învățămînt, cum putem, desci­fra direcția optimală de dez­voltare intelectuală a fiecă­rui elev în parte?. Cum să procedăm pentru a întreține variabilele psihice­­ amintite, prevenind stingerea sau re­­orientarea lor intr-o direcție nonconcordantă cu disponibi­litățile reale ale copiilor și a­­dolescenților? Ce fel de rela­ții pedagogice și atitudini „in­­terdisciplinare“ trebuie să a­­dopte profesorii, atunci cînd constată că unii elevi excelea­ză la alte materii decit la propria lor specialitate? Cu alte ■‘cuvinte, atunci cînd în­clinațiile, interesele și aptitu­dinile elevilor se realizează cu precădere prin studiul u­­nor anumite materii și, s-ar părea, în „detrimentul“ alto­ra? în ce fel de termeni se cuvine, deci, să fie formula­tă problema: prevalează ele­viii adu­lțidttfi id­­i Litrviii — ființă în plină dezvoltare, chiar dacă nu satisface fron­tal, cerințele tuturor progra­melor școlare? Realitățile vie­ții școlare ne oferă nu puține cazuri de acest gen. Este evident că elevul se poate autorealiza numai prin diverse materii. Dar, care a­­nume materii? Cine s-o hotă­rască­ altcineva decît elevul însuși prin potențialul său ac­tualizatul, prin performanțele școlare atinse, prin nivelele de dezvoltare pe care le-a ega­lat? Nu putem considera pro­cesul în discuție numai „dina­fară“. Ca să-l înțelegem pe elev — ființă bio-psiho-socio­­culturală în devenire trebuie să-l evaluăm din interiorul acestei deveniri. Căci este bine știut că dezvoltarea autentică fcNSSC un LA.CO­UG auto-ad­­­voltare (= automișcare). Și atunci, are profesorul li­bertatea morală să facă ab­stracție de prestațiile școlare superioare obținute de elevi la alte materii, decît la pro­pria disciplină predată? Nu putem accepta recomandarea pur formală: elevii să fie „buni“ la toate materiile. Fap­tele realității nu odată o in­firmă, în ce măsură toate a­­ceste fenomene psihopedagogi­­ce constituie indicii direcției optimale a dezvoltării elevi­lor? Iată numai cîteva „între­­bări-problemă“, pe lîngă al­tele de natură similară ce se mai pot pune, problemele care angajează conștiința morală a profesorului, indiferent de specialitatea pe care o predă. jtiug­ii Gă­>ii&ă S3. Călite­ni să găsească soluții eficiente pen­tru a asigura un program real de dezvoltare a înclinațiilor, aspirațiilor,, intereselor, apti­tudinilor și implicit, a idea­lurilor profesionale ale elevi­lor, ca efect al aplicării pro­gramelor școlare și al meto­delor de învățămînt. Repetăm, întrebările de mai sus, am­ spune răscolitoare prin caracterul lor paradoxal, nu-și pierd acuitatea pentru nici un profesor, indiferent de materia pe care o predă, cu atît mai mult cînd împlinește și funcția de diriginte sau de director. Nu se poate ca fiecare pro­fesor, în rolul său de educa­tor să nu se întrebe, și pe bună dreptate, de ce natură sînt cauzele care generează ui SCOruanțele existente, din păcate în frecvente cazuri, în­tre realizarea programelor șco­lare (predarea) și nivelele scă­zute de dezvoltare a înclina­țiilor, intereselor și aptitudi­nilor? Este deci vorba, anu­me, de variabile psihice direct implicate în opțiunile profe­sionale. Pe ce cale putem e­­limina fenomenul indezirabil la care ne referim? Nu pu­tem ocoli îndoiala că în anu­mite situații concrete, presta­țiile școlare (criteriul notelor) atestă doar realizări exterioa­re, fără a exprima realizările interioare, respectiv, procesul autentic de dezvoltare a va­riabilelor psihice aici discuta­te. Apoi, cunoscută fiind și influența nefavorabilă a „mo­tivațiilor extrinsece“ asupra opțiunilor profesionale, moti­vații provenite uneori dm partea familiei, a microgrupe­­lor școlare și extrașcolare etc. se pune problema cum să a­­nulăm și să prevenim acțiu­nea nocivă a acestor multipli factori? Intr-un cuvînt, în ce fel de termeni se pune psihopedago­gia motivațiilor profesionale și a vocațiilor profesionale, în aspectele psihogenetice menți­onate la nivelul materiilor de specialitate și a grupelor de discipline înrudite? Iată în­trebări pe care profesorul de specialitate nu se poate să nu și le pună. Mergînd mai de­parte nu se poate să nu cau­te, într-un fel sau altul, să le rezolve în folosul pregătirii e­­levilor pentru opțiuni profe­sionale libere, conștiente, au­­todeterminate.

Next