Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)
1972-12-07 / 8109. szám
~Ci%xet Boxej. Nu de munt s-a scris în coloanele ziarului „Făclia“ despre activitatea unui grup de infractori, care au intenționat să organizeze un trafic de stupefiante, sustrăgînd morfină de la Fabrica de medicamente „Terapia“ din Cluj. Cu ocazia cercetărilor efectuate atunci de către organele de miliție, s-a depistat și un grup de infractori care sustrăgeau spirt necesar procesului de producție al fabricii amintite. Și în cazul morfinei și în cazul spirtului — ideea sustragerii, ideea acestei fapte antisociale grave s-a născut într-un mediu viciat, intr-un cerc de oameni puși pe cîștiguri bazate nu pe muncă ci pe sustragere și fals, pe furt. Acești oameni, decăzuți moral, au lovit în avutul obștesc, păgubindu-i, au umbrit activitatea colectivelor de muncă din care făceau parte, și-au expus familiile unor momente de grea cumpănă. Despre aceste fapte îți vine greu să scrii, pentru că, într-un fel, ele sunt greu de înțeles, pentru că existența lor este regretabilă și revoltătoare. In timp ce oamenii cinstiți își unesc efortul de gîndire și acțiune pentru a transpune în practică sarcinile de mare răspundere ce le-au fost încredințate, toate acestea pentru progresul și civilizația țării, indivizi dominați de pofte bizare, pentru a duce o viață ușoară, iubitori de bani, petreceri și femei, lovesc deschis în avuția obștească producîndu-i pagube însemnate. Vom vorbi acuma despre cei ce au sustras spirt. Cum s-a săvîrșit această faptă antisocială? Cine sînt autorii ei? Cînd? lată întrebări la care vor răspunde ofițerii de miliție maior Gheorghe Mureșan și căpitan Petre Tonea, din Inspectoratul M.I. — Să începem, deci, cu „autorii“. — Oprișor Dumitru, magazioner, Vasile Corpodean, conducător auto, Gheorghe Coșarcă, conducător auto, Nemeș Alexa — chimist — toți la „Terapia“, Maria Simonca, femeie de servici la cinematograful „Steaua roșie“, Pavel Ioan — mandatar la bufetul din satul Luna de Sus, comuna Florești, Ioan Șerban, conducător auto la Autobaza marfă Cluj. — Și acum, faptele... — In perioada martie-septembrie 1972 au fost sustrase importante cantități de spirt. Dumitru Oprișor, Gheorghe Coșarcă, Vasile Corpodean și loan Șerban și-au însușit 526 litri spirt. Cum a fost posibil? Ei au profitat cu abilitate de o împrejurare și anume că șeful de depozit Drank Francisc a plecat din unitate, în continuare, de primirea și distribuirea spirtului s-a ocupat Dumitru Oprișor. La un moment dat, făcîndu-și o verificare gestionară, Oprișor a constatat că are un plus de spirt de ordinul sutelor de litri! Nu s-a alarmat, nu s-a străduit să vadă de unde provine plusul, n-a cerut ajutor, n-a spus nimănui. Dimpotrivă, se pare că s-a bucurat mult. Prima idee a fost aceea a vînzării acestui „plus“. Sigur, spirtul trebuia scos in taină din fabrică și livrat la loc sigur. El și-a găsit îndată „amici" care s-au înhămat la afacere, la fapta antisocială, fără să stea prea mult pe ginduri. Iată cum s-au petrecut lucrurile: în aprilie a.c. Dumitru Oprișor se înțelege cu Gheorghe Coșarcă și Vasile Corpodean — amîndoi conducători auto — să le dea (parcă de pe moșia lui!) 60 de litri de spirt. Cei doi conducători auto scot spirtul din fabrică și... caută un intermediar care să-l valorifice. Intermediarul este Maria Simonca, femeie de servici; ea vinde spirtul mandatarului Ioan Pavel din Luna de Sus cu 50 de lei litru. Deci, prima afacere: 3000 lei, Suma se împarte între cei 4 infractori. Văzînd că lucrurile merg bine, că profitul de pe urma delapidării poate fi și mai mare, Dumitru Oprișor continuă în aceeași luna, aprilie a.c., sustrage din gestiunea sa 160 litri spirt. După cit se poate observa se lucrează, deja, cu cantități mari! Ruta e aceeași. Banii se împart. Cîteva zile mai tirziu, 60 litri de spirt sunt din nou sustrase de către Oprișor și duse de Maria Simonca acasă; ea, se pare, a achitat pe loc contravaloarea lui! Infractorii lucrau pe picior mare! în 29 aprilie a.c., Dumitru Oprișor cu ajutorul lui Șerban Ion a scos din unitate 46 de litri spirt. 6 litri au oprit pentru ei, iar 40 litri au vindut unor cetățeni, suma de 1600 lei fiind împărțită între ei. Oprișor „zburdă“, activitatea lui infracțională nu cunoaște margini. Și caută și-și găsește noi complici. Grupului existent i se alătură, așadar, Ion Șerban, în mai a.c., Oprișor oferă 60 de litri de spirt lui Coșarcă, acesta îl scoate din fabrică și de la Maria Șimonca spirtul ajunge la Pavel Ioan.. Vine vara, încep concediile, pare puțină liniște. Dar, în august, Oprișor, în complicitate cu Corpodean, scoate iar 60 litri care ajunge tot la Șimonca, iar aceasta îl vinde lui Gheorghe Cadiș. Tot în luna august, Oprișor și Corpodeanu „subtilizează“ 80 litri spirt și-l vînd direct lui Pavel Ioan. Banii se împart între ei, Maria Șimonca fiind scoasă din afacere!! Gheorghe Coșarcă a „lucrat“ și singur! Transportînd spirt cu mașina la secțiile fabricii, profitînd de neatenția delegatului, Coșarcă a sustras în două rinduri 30 de litri și 20 de litri de spirt pe care i-a dus la Șimonca Maria, de unde l-a cumpărat Pavel Ioan cu 2500 lei, în afară de acest grup, au mai sustras și Nemeș Alexa și Florea Gheorghe. Nemeș a fost împuternicit să ridice pe bază de semnătură materii prime din depozitele unității și să le distribuie la secții. Printre aceste materii prime a scos și spirt. Pe drum, împreună cu șoferul Gheorghe Florea, au sustras din cantitățile de spirt ce se cuveneau diverselor secții. Cei doi au sustras 160 litri, banii fiind împărțiți... frățește. — Maria Șimonca și Pavel Ioan știau că spirtul e furat? — Știau: Nici nu era greu să știe, să-și dea seama că e furat. Fapta Măriei Simonca care a înlesnit vînzarea a 450 litri de spirt, știind că acesta a fost sustras din avutul obștesc, ca și aceea a lui Pavel Ioan care a cumpărat 500 litri de spirt, știind și el că a fost sustras din avutul obștesc, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire. Fapta lui Pavel Ioan care a diluat spirtul (1 litru spirt și doi litri apă) și l-a vîndut ca rachiu alb, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de speculă. — Cu au sustras infractorii de la Terapia în total? — 666 litri spirt, în valoare de peste 52.000 lei. — Cum au scos spirtul din fabrică? — Prin metode diferite, ultele mai simple, altele mai ingenioase, despre care e mai bine să nu vorbim. — Ce trebuie reținut? — Că acești oameni au găsit de cuviință cu atîta condamnabilă ușurință să lovească în avutul obștesc, că ei au fost minați de o sete reprobabilă de căpătuire, că familiile și copiii lor au acum de suferit. Sigur, am mai putea vorbi pe larg despre oamenii care au gestiuni și magazii în răspunderea lor, ne rezumăm însă a sublinia că e necesar ca în aceste funcții să fie puși oameni cinstiți, ordonați, controlați permanent. Faptele inculpaților de mai sus au fost pedepsite conform legilor în vigoare; noi regretăm că acești oameni n-au rămas pe mai departe cinstiți la locurile lor de muncă, în mijlocul familiilor lor. Procesul public a reliefat pregnant faptele lor antisociale. Cei prezenți le-au dezaprobat în unanimitate, în încheiere am vrea să amintim pedepsele care au urmat, firesc, faptei. — Vă rog! — Profitînd de această discuție vom aminti și pedepsele primului grup de infractori, implicați în traficul de stupefiante: Popa Horea Grigore și Muszka loan câte 8 ani închisoare; Florea Gheorghe 7 ani, Letiția Feldurean 3 ani și 6 luni; Grupul celor ce au sustras spirt: Dumitru Oprișor 7 ani, Vasile Corpodean — 6 ani, Gheorghe Coșarcă 5 ani și 6 luni, Pavel loan 5 ani, Nemeș Alexa 3 ani și 6 luni, Maria Simonca 4 ani, loan Șerban 1an și 6 luni. •k Trebuie să înțelegem că apărînd avutul obștesc, ne apărăm pe noi, apărăm progresul și civilizația țării. Iar dacă unii nesocotesc bunul simț și respectul cuvenit avutului nostru, suportă consecințele legii. Valentin IONESCU CEI CE AU LOVIT IN AVUTUL OBȘTESC SI-AU PRIMIT PEDEAPSA! Munca politico-educativă să fie subordonată organic îndeplinirii sarcinilor economice, realizării înainte de termen a planului cincinal (Uriere dip pagia) vin fiecărui comunist, tuturor oamenilor muncii pentru perfecționarea activității proprii și înlăturarea deficiențelor existente. Judecind cu obiectivitatea comunistă ce-i caracterizează, participanții la conferință au apreciat că rezultatele puteau fi și mai bune dacă s-ar fi acționat cu mai multă fermitate asupra acelor factori care determină sporirea eficienței. Intr-adevăr, capacitățile de producție sunt utilizate abia în proporție de 50—74 la sută, deci cu mult sub sarcina minimă de 85 la sută stabilită de recenta plenară a C.C. al P.C.R. La aceasta contribuie neefectuarea reparațiilor și reviziilor la timp și de calitate corespunzătoare, deficiențele în aprovizionarea cu piese de schimb, în întreținerea mașinilor și agregatelor, precum și slaba preocupare pentru organizarea lucrului în două și trei schimburi. Coeficientul de schimb s-a ridicat la 2,50 doar la C.P.L.; în celelalte unități el este de X—1,90. Există încă neajunsuri serioase în utilizarea timpului de muncă. Pe oraș s-au înregistrat 17 958 zile om absențe de la lucru, reprezentînd o pierdere de producție de peste 12 milioane lei. Toate acestea înseamnă pentru noul comitet ales, pentru organizațiile subordonate, că vor trebui să se ocupe și mai mult de problemele activității economice, să folosească cu pricepere toate căile de sporire a eficienței tuturor unităților productive. Dezbaterile s-au caracterizat, de asemenea, prin discernămînt și obiectivitate, prin combativitate revoluționară și spirit autocritic. Atît succesele, cit și lipsurile au fost analizate prin prisma contribuției oamenilor muncii, a comuniștilor, a tuturor celor ce produc bunurile materiale și spirituale. Majoritatea acestora se situează la înălțimea dublei lor calități de proprietari și producători, muncind cu multă conștiinciozitate pentru a se achita de sarcini. Asupra acelora care nu se încadrează complet în activitatea colectivului din care fac parte se acționează prin diverse mijloace educative, în conferință au fost evidențiate preocupările pentru întărirea numerică și calitativă a organizațiilor de partid, pentru educarea partinică a comuniștilor și ridicarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii. răcind bilanțul realizărilor de pînă acum, conferința și-a îndreptat atenția, cu precădere, spre activitatea viitoare. Care sînt sarcinile, cum vor putea fi ele îndeplinite, ce va trebui făcut pentru evitarea lipsurilor și greutăților de care s-au lovit pînă acum, spre ce direcții va fi orientată munca organizațiilor de partid Și cum vor trebui aplicate Indicațiile conducerii partidului privitoare la perfecționarea activității politice, economice și sociale? Sînt doar cîteva din întrebările puse. S-a vorbit despre faptul că angajamentul de a îndeplini cincinalul înainte de termen cere eforturi și o temeinică organizare a muncii de jos și pînă sus, de necesitatea dezvoltării spiritului gospodăresc, a inițiativei și răspunderii personale, s-a insistat asupra necesității ridicării continue a pregătirii politice și profesionale a tuturor categoriilor de salariați și îmbunătățirii stării disciplinare, unii vorbitori au recomandat noului comitet orășenesc de partid să facă o delimitare mai precisă a problemelor ce urmează a fi dezbătute în diferite organisme, pentru a evita paralelismul și suprapunerile, să organizeze ședințe comune, cu precădere la fața locului, în care să se analizeze aspectele importante ale activității specifice, să antreneze în rezolvarea multiplelor probleme ce se ridică atît comisiile pe probleme, cit și pe alți comuniști din activul de partid, masa largă de oameni ai muncii. De o deosebită apreciere s-au bucurat, în cadrul dezbaterilor, măsurile adoptate de conducerea partidului privitoare la crearea noilor organisme obștești în întreprinderi, respectiv a consiliilor de control muncitoresc și a comisiilor pe domenii de activitate, subliniindu-se atenția ce va trebui acordată constituirii acestora și îndrumării activității lor. Luînd cuvintul în încheierea dezbaterilor, tovarășul Soos Manea Carol, secretar al Comitetului județean de partid, a felicitat pe comuniști, pe toți oamenii muncii din Gherla pentru entuziasmul cu care răspund la chemările partidului, pentru rezultatele bune cu care întîmpină aniversarea Republicii. Aceste rezultate dovedesc că s-a muncit bine, că organizațiile de partid s-au identificat cu sarcinile ce le-au revenit și au condus cu competență activitatea politică și profesională; în continuare, vorbitorul a recomandat noului organ de partid să nu slăbească preocuparea pentru perfecționarea stilului de muncă propriu și organizațiilor subordonate, să manifeste interes deosebit pentru calitatea și eficiența tuturor acțiunilor întreprinse, în anul care vine vor trebui abordate cu mai multă exigență toate căile de sporire a eficienței economice, definind cu claritate atribuțiile oamenilor, a comitetelor de partid și a comitetelor de direcție in lumina sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R. din luna trecută. Munca politico-educativă să fie subordonată organic îndeplinirii sarcinilor economice, realizării înainte de termen a planului cincinal. Vor trebui găsite forme noi, mai suple și atractive ale muncii politice care să influențeze conștiința oamenilor, să-i determine să-și perfecționeze activitatea proprie, să dea produse mai multe și de bună calitate, în încheiere, tovarășul Soos Manea Carol și-a exprimat convingerea că Și pe viitor comuniștii din Gherla, toți oamenii muncii se vor situa la înălțimea cerințelor ce se stau în față, vor răspunde prin fapte la opera de construire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. La punctul doi al ordinei de zi, Conferința a ales noul organ de conducere, comisia de revizie și delegații la Conferința județeană de partid, a desemnat candidații săi pentru Comitetul județean de partid. In prima sa ședință plenară, Comitetul orășenesc a ales Biroul, în următoarea componență: Andrei Cristea — secretar, Teofil Țopan — locțiitor, Ștefan Papp, Simion Văcaru, Mihai Șerban, Livia Petrescu, loan Lörnez, Gheorghe Coste și Macavei Roman — membri, loan Hodiș, Martin Fiilip, Irina Țăranu și Iulius Ștef — membri supleanți. Garnitura de mobilă „Doina“, executată de Fabrica de mobilă din Dej. I HANDBAL FEMInIN România—R.F. a Germaniei 14:10 (6:5) Remarcabil sfîrșit de sezon pentru echipa noastră națională de handbal feminin! După ce cu foarte puțin timp in urmă a cîștigat „Trofeul Carpați“ (întrecind formidabilul quartet R.D.G., Iugoslavia, U.R.S.S. și Ungaria — elita handbalului mondial), iată-le, din nou, pe fetele noastre aducînd încă de două ori aplauzele victoriilor internaționale: România — R. F. a Germaniei 12—9 (la Timișoara, duminică) și marți, la Cluj, România — R. F. a Germaniei 14—10. N-o fi, încă e drept, echipa vestgermană o piesă forte în careul așilor, dar nici cu una cu două nu cedează. Ba, dimpotrivă. Dovadă nu atît scorurile amintite mai sus, cu jocurile bune făcute în compania echipei noastre — probabil cea mai în formă echipă din lume în momentul de față, în meciul de marți seara, deși nu se anunța ușor, victoria româncelor nu a putut fi pusă la îndoială nici o clipă, nici măcar atunci cînd, în minutul 21, oaspetele conduceau cu 5—4. Diferența de clasă era totuși evidentă pe teren și ea și-a spus pînă la urmă cuvintul. In prima repriză, scorul evoluează strîns, echipele conduc pe rînd: min. 4 Lange (R.F.G.) înscrie de la distanță 0—1. Imediat Oancea egalează, apoi urmează o angajare splendidă pe semicerc și Furcoi preia conducerea — 2—1, dar Kästner transformă un 7 m și 2—2. Mai înscriu Munteanu (2) Schröder (2) și Neutze așa că în minutul 21, cum am spus, scorul era 4—5. Oaspetele, însă, pierd aici pasul. Arghir și Munteanu readuc dreptatea pe tabela de marcaj — 6—5. In repriza a doua, fetele noastre încep debordant. Băicoianu (cu mina încă bandajată în urma unui accident mai vechi) înscrie printr-un șut excepțional — 7—5. ‘Urmează un contraatac cum rar se vede și Arghir marchează 8—5, tot ea, un minut mai tîrziu, ridică scorul la 9—5. Apoi, imediat, la cîteva fracțiuni de secundă, barele ambelor porți se zguduie (Băicoianu și Küstner). Meciul se-ncinge. Mingea circulă amețitor. Româncele au cîteva momente de mare spectacol. Acesta e handbalul! După ce Riga (R), Herschenbach, Neutre și Lange (R.F.G.) înscriu pe rînd, scorul devine, în minutul 40, 10—8. Sîntem martorii unor contraatacuri de kinogramă — Munteanu (2), Popa (1) și scorul se ridică la 13—8. Pînă la sfîrșit, mai marchează Herschenbach, Arghir și Kind, iar cînd meciul se termină, în aplauzele pe deplin meritate ale spectatorilor, scorul era 14—10. Au arbitrat foarte bine M. Vabcici și V. Simanovici, ambii din Iugoslavia. Ion MARCEA P. S. Vom reveni în ziarul nostru de mîine cu alte amănunte privind echipa feminină de handbal a României, publicând un interviu pe care antrenorul principal, prof. G. Zugrăvescu, nu l-a acordat în exclusivitate. TM« ! AL PATRUSPREZECELEA TITLU! Ultima întilnire din cadrul campionatului național de tenis de masă pe echipe a opus formațiile masculine clujene C.S.M. și Voință. Duelul prezenta importanță doar pentru echipa C.S.M. care în caz de egalitate recîștiga titlul de campioană a țării, după o pauză de trei ani. Țelul a fost realizat pînă la urmă cu un deplin succes. Elevii antrenorului emerit Paneth Farkaș, avînd în formație pe Șerban Doboși, Dorin Giurgiucă, Gheorghe Bozga și Papp Ernest au dispus ,cu categoricul scor de 15—2 de jucătorii de la Voința (Hidvaghy Francisc, Sergiu Suciu, Horváth Eugen și Ioan Indolean), reintrînd în posesia titlului, ceea ce le dă dreptul de a reprezenta culorile patriei noastre în întrecerea dotată cu „Cupa Campionilor Europeni“. Cele 17 jocuri ale disputei s-au soldat cu următoarele rezultate — în ordinea desfășurării întîlnirilor: Bozga — Hidvéghy 2—0 (15, 20), Giurgiucă — Suciu 2—0 (16,15), Papp — Horváth 2—0 (13, 13), Doboși — Indoleanu 2—0 (10, 8), Doboși, Giurgiucă — Horváth, Indolean . 2^—0 (6, 10), Giurgiucă — Hidvéghy 2—0 (16, 16),..^app..w Suciu 1—2—20, ifs. —19), Doboși — Horváth 2—0 (10, 10), Bozga — Indolean 2—0 (16, 11), Papp — Hidvéghy 2—0 (4, 10), Doboși — Suciu 2—0 (14, 6), Bozga — Horváth 2—0 (9, 13), Giurgiucă — Indolean 2—1 (16, —18, 13), Doboși — Hidvéghy 2—0 (8, 3), Bozga — Suciu 0—2—13, —19), Giurgiucă — Horváth 2—0 (12, 6), Papp — Indolean 2—0 (13, 13). Prin acesta victorie echipa masculină a C.S.M.C. cîștigă pentru a 14-a oară titlul de campioană a țării — performanță unică în istoria tenisului de masă din țara noastră. în cadrul campionatului recent încheiat, C.S.M. a susținut 17 întîlniri pe echipe, 15 dintre ele terminîndu-se cu victoria sportivilor clujeni, pierzind numai 2 meciuri (8—9 cu Progresul București și 7—10 cu Politehnica București); în cadrul celor 17 întîlniri pe echipe fiecare component al formației a susținut cîte 68 jocuri de simplu, iar cuplul Giurgiucă, Doboși 17 meciuri de dublu, în partidele de simplu cei patru sportivi au obținut următorul număr de victorii: Doboși 65, Giurgiucă 57, Bozga 34 și Papp 32. Cuplul clujean a terminat victorios 16 din cele 17 întîlniri, nefiind învins decit o singură dată de perechea Bobocică — Gheorghe (Politehnica București). S.F. Echipa de tenis de masă a C.S.M.C., de la stingă la dreapta: Gheorghe Bozga, Dorin Giurgiucă, antrenorul emerit Paneth Farkaș, Șerban Doboși și Papp Ernest. PRONOEXPRES Concursul nr. 49 din 6 decembrie 1972. Extragerea I: 3, 10, 31, 7, 2, 32. Fond de premii: 1 370 496 lei. Extragerea a II-a: 12, 27, 42, 14, 11. Fond de premii: 625 401 lei. NUNTĂ UTECISTĂ Colegi de muncă, membri ai organizației U.T.C. de la uzina Unirea au ținut zilele trecute să fie prezenți la sărbătorirea unui moment solemn și totodată crucial in viața uteciștilor Gamenczi Magda și Liviu Jiga. De aceea, au venit în număr mare la Ofițerul stării civile de la Consiliul municipal Cluj pentru a-și felicita colegii de generație și de muncă, care „de bună voie și nesiliți de nimeni“ au hotărit să-și unească destinele și viața. Era un semn al respectului, al prețuirii de care se bucură cei doi tineri uteciști in Timpul colegilor și uteciștilor organizației din care fac parte și, în același timp, o prezență cu adinci semnificații pentru viața lor. Inginerul Liviu Jiga activează in organizația U.T.C. de la intrarea în uzină, îndeplinind funcții importante în cadrul comitetului U.T.C. pe întreprindere, între care și aceea de locțiitor al secretarului comitetului U.T.C. Pe Magda a cunoscut-o cînd a fost aleasă și ea membră in comitetul U.T.C., fiind responsabilă cu probleme culturale. Muncind împreună s-au cunoscut mai bine, s-au împrietenit și au devenit exemple de urmat pentru colegii lor. Era firesc atunci ca nunta lor să constituie un eveniment în organizația U.T.C. din care fac parte, să fie un prilej de a-și manifesta prețuirea pentru munca și activitatea celor doi colegi, ca această consfințire a întemeierii noii familii să aibă loc în cadrul cel mai propice și familiar celor doi tineri — organizația U.T.C. Alături de felicitările colegilor, de urările de fericire și prosperitate pentru tînăra familie, transmise din partea comitetului municipal U.T.C. de tovarășul secretar Gheorghe Gelu, le adresăm felicitările, și urările noastre. (e. p.) FACHA PAGINA 3 PE SCURT PE SCURT BOX. Numeroși spectatori au urmărit în sala Expoziției din Paris meciul de box pentru titlul de campion al Franței la categoria „semimijlocie" între Robert Gallois și Marcel Cerdan jr. Boxînd foarte bine, Gallois a obținut victoria la puncte, la capătul a 12 reprize. Cerdan a fost numărat de două ori în cursul reprizei a doua și o dată în rundul 12. BASCHET. In turul doi al „Cupei cupelor“ la baschet masculin, echipa Steaua București a întîlnit la Anvers formația locală Racing Ford. Gazdele au obținut victoria cu scorul de 80-76 (40-39). Partida retur se va dispui la București la 14 decembrie. ȘAH. în cea de-a 4-a rundă a „Trofeului campioanelor la șah“ care se desfășoară la Vrnjacka Banja (Iugoslavia), Timmer a învins-o pe Merlini, Ivanka pe Bretova și Aleksandria pe Verstam. Partidele Erenska — Polihroniade, Konarkovska — Veroczi și Pihajlici — Gaprindașvili s-au terminat remiză. în clasament pe primul loc se află Gaprindașvili și Veroczi, cu cîte 3,5 puncte, urmate de Aleksandria 3 p, Ivanka 2,5 p. turism , în perioada vacanței de iarnă, Oficiul județean de turism Cluj oferă locuri de odihnă la Beresc și Tușnad pentru 12 zile . Pentru petrecerea REVELIONULUI se mai găsesc locuri la cabanele Muntele Băișorii, Someșul Rece, Muntele Filii, Făget . La sfîrșit de săptămînă se organizează excursii la Bâișoara și Muntele Filii : în primul trimestru al anului 1973 (ianuarie, februarie, martie) se organizează excursii în străinătate în: Bulgaria: Sofia, cu trenul, 4 zile (21—24 februarie) și Plevna — Tirnovo — Russe, cu autocarul 2 zile (27—28 februarie); Cehoslovacia: Budapesta — Praga — Bratislava, cu trenul, 8 zile (23 februarie — 2 martie); R. D. Germană: Praga — Leipzig — Berlin — Dresda (TÎRGUL DE LA LEIPZIG) cu trenul, 13—24 martie; Polonia: Varșovia — Cernăuți, cu trenul — 15—21 februarie, și Cernăuți — Lwow — Varșovia, cu trenul — 18—27 februarie; Ungaria, Budapesta, cu autocarul, 14 ianuarie — 17 ianuarie, și Budapesta — Esztergom, cu trenul, 25/26—30 martie; U.R.S.S.: Chișinău — Odessa, cu trenul 7—14 februarie; Cernăuți, — Lwow, cu trenul, 4—10 februarie; Chișinău — Kiev— Moscova, cu trenul, 11—21 februarie, Chișinău — Kiev, cu trenul 11—19 februarie. PSIHOGENEZA (Urmare din pag. 1-a) elevul — cu potențialul său intelectual, chiar dacă acesta este „actualizat“ și „valorificat”, prin alte domenii ale cunoștințelor decît acelea ale propriei sale materii? Dat fiind fenomenul destul de frecvent, al schimbărilor ce survin în preferințele și interesele elevilor, cînd pentru o materie, cînd pentru arta de învățămînt, cum putem, descifra direcția optimală de dezvoltare intelectuală a fiecărui elev în parte?. Cum să procedăm pentru a întreține variabilele psihice amintite, prevenind stingerea sau reorientarea lor intr-o direcție nonconcordantă cu disponibilitățile reale ale copiilor și adolescenților? Ce fel de relații pedagogice și atitudini „interdisciplinare“ trebuie să adopte profesorii, atunci cînd constată că unii elevi excelează la alte materii decit la propria lor specialitate? Cu alte ■‘cuvinte, atunci cînd înclinațiile, interesele și aptitudinile elevilor se realizează cu precădere prin studiul unor anumite materii și, s-ar părea, în „detrimentul“ altora? în ce fel de termeni se cuvine, deci, să fie formulată problema: prevalează eleviii adulțidttfi idi Litrviii — ființă în plină dezvoltare, chiar dacă nu satisface frontal, cerințele tuturor programelor școlare? Realitățile vieții școlare ne oferă nu puține cazuri de acest gen. Este evident că elevul se poate autorealiza numai prin diverse materii. Dar, care anume materii? Cine s-o hotărască altcineva decît elevul însuși prin potențialul său actualizatul, prin performanțele școlare atinse, prin nivelele de dezvoltare pe care le-a egalat? Nu putem considera procesul în discuție numai „dinafară“. Ca să-l înțelegem pe elev — ființă bio-psiho-socioculturală în devenire trebuie să-l evaluăm din interiorul acestei deveniri. Căci este bine știut că dezvoltarea autentică fcNSSC un LA.COUG auto-advoltare (= automișcare). Și atunci, are profesorul libertatea morală să facă abstracție de prestațiile școlare superioare obținute de elevi la alte materii, decît la propria disciplină predată? Nu putem accepta recomandarea pur formală: elevii să fie „buni“ la toate materiile. Faptele realității nu odată o infirmă, în ce măsură toate aceste fenomene psihopedagogice constituie indicii direcției optimale a dezvoltării elevilor? Iată numai cîteva „întrebări-problemă“, pe lîngă altele de natură similară ce se mai pot pune, problemele care angajează conștiința morală a profesorului, indiferent de specialitatea pe care o predă. jtiugii Gă>ii&ă S3. Căliteni să găsească soluții eficiente pentru a asigura un program real de dezvoltare a înclinațiilor, aspirațiilor,, intereselor, aptitudinilor și implicit, a idealurilor profesionale ale elevilor, ca efect al aplicării programelor școlare și al metodelor de învățămînt. Repetăm, întrebările de mai sus, am spune răscolitoare prin caracterul lor paradoxal, nu-și pierd acuitatea pentru nici un profesor, indiferent de materia pe care o predă, cu atît mai mult cînd împlinește și funcția de diriginte sau de director. Nu se poate ca fiecare profesor, în rolul său de educator să nu se întrebe, și pe bună dreptate, de ce natură sînt cauzele care generează ui SCOruanțele existente, din păcate în frecvente cazuri, între realizarea programelor școlare (predarea) și nivelele scăzute de dezvoltare a înclinațiilor, intereselor și aptitudinilor? Este deci vorba, anume, de variabile psihice direct implicate în opțiunile profesionale. Pe ce cale putem elimina fenomenul indezirabil la care ne referim? Nu putem ocoli îndoiala că în anumite situații concrete, prestațiile școlare (criteriul notelor) atestă doar realizări exterioare, fără a exprima realizările interioare, respectiv, procesul autentic de dezvoltare a variabilelor psihice aici discutate. Apoi, cunoscută fiind și influența nefavorabilă a „motivațiilor extrinsece“ asupra opțiunilor profesionale, motivații provenite uneori dm partea familiei, a microgrupelor școlare și extrașcolare etc. se pune problema cum să anulăm și să prevenim acțiunea nocivă a acestor multipli factori? Intr-un cuvînt, în ce fel de termeni se pune psihopedagogia motivațiilor profesionale și a vocațiilor profesionale, în aspectele psihogenetice menționate la nivelul materiilor de specialitate și a grupelor de discipline înrudite? Iată întrebări pe care profesorul de specialitate nu se poate să nu și le pună. Mergînd mai departe nu se poate să nu caute, într-un fel sau altul, să le rezolve în folosul pregătirii elevilor pentru opțiuni profesionale libere, conștiente, autodeterminate.