Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-23 / 8198. szám
PAGINA 2 FĂCLIA DECRET privind stabilirea de structură pentru normelor unitare unitățile economice (Urmare din pag. l a) producție diferite, cu aprobarea Consiliului de conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt conduse de câte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip, în cazul in care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o activitate normală.. Art. 9. —- Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane. In cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou, la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. II. — întreprinderile sau combinatele de grad special și sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct comercial și un contabil șef. întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un director adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL III NORME DE STRUCTURĂ PENTRU CENTRALELE INDUSTRIALE Art. 12. — Centrala este o unitate economică, autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din componența sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi, în funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde: A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exterior; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare, c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică; d) subunități de producție și concepție prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pet. A, lit. a, b și c. e) laboratoare de cercetare; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare Și secții de proiectare. B) Structura funcțională: a) birouri; b) servicii; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale și a celorlalte unități similare asigură îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activității întreprinderii pe structura căreia s-a a constituit. Art. 13 — Întreprinderile de producție, transportă și alte unități economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerț exterior. Art. 14.— Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structura specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. Art. 15. —Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități economice similare fără personalitate juridică se organizează în condițiile prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare se constituie potrivit normelor prevăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. Art. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. Art. 17 — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare; în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercettare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 60 de persoane; de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. Art. 18. — Birourile și serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9 respectiv art. 10. Art 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cercetare și alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate; direcțiile ce se pot organiza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt Direcția tehnică și de producție și Direcția comercială; la centralele mari și cu activitate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe Structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este și director general adjunct al centralei, directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import și care, potrivit legii, efectuează direct operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerț exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au în planul lor un volum mare de lucrări de investiții se poate organiza un birou sau serviciu de investiții în cadrul Direcției Economice care să asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin unității respective în calitatea sa de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie. CAPITOLUL IV PERSONALUL MIILOR ECONOMICE Art. 20. — Personalul din unitățile economice se compune din următoarele categorii: a) muncitori; b) personal de conducere directă a producției și alt personal de specialitate din secțiile de producție; c) personal de conducere a unității, precum și șefii de serviciu și șefii de birou; d) personal de execuție de specialitate exclusiv cel prevăzut la lit. b; e) personal de execuție administrativ; f) personal de deservire. Nomenclatoarele funcțiilor din activitatea industrială și celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute pentru categoriile de personal de la alin. 1. lit. b — e sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat nomenclatorul funcțiilor specifice unor ramuri și subramuri ale economiei. Art. 21. Personalul, transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, are dreptul — timp de 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea funcții — la salariul tarifar avut și, acela unde este cazul, și la indemnizația de conducere. Diferența de salariu se suportă de unitățile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alineatul 1 care, neavind o pregătire de specialitate, se recalifică pentru a presta o muncă direct productivă va primi, timp de 6 luni, de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-i-se vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, întreprinderilor și altor unități economice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, pînă la transferarea lor în interesul serviciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariații respectivi vor beneficia de salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și de indemnizația de conducere. Pentru persoanele care refuză, fără o justificare temeinică repartizarea în muncă oferită, plata drepturilor prevăzută în prezentul articol încetează pe data emiterii repartiției. Persoanele transferate în interesul serviciului în altă localitate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere și execuție încadrat în funcții inferioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planificate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcție în care s-a făcut încadrarea. CAPITOLUL V DISPOZIȚII COMUNE ȘI FINALE Art 22. — Întreprinderile și centralele industriale pot avea în subordinea lor și unele unități cu alt specific decit cel industrial cum sunt șantiere de construcții, secții sau stații de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unități școlare, magazine de prezentare și desfacere și altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. • Art. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzînd centralele înființate ca urmare a reorganizării și unificării unor centrale existente. Art. 24. — Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor de masă și obștești să aplice în mod corespunzător dispozițiile prezentului decret. Art. 25. — Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pînă la data de 10 aprilie 1973. Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU Hotărirea Consiliului de privind normele de ocupare agricole Consiliul de Miniștri a aprobat normele sintetice privind gradul de ocupare a terenurilor agricole cu obiective de investiții productive și neproductive, precum și de producție, în vederea restrîngerii și folosirii cît mai eficiente a terenurilor în alte scopuri decit producția agricolă, hotărîrea Consiliului de Miniștri prevede sarcini, potrivit competențelor și profilului de activitate, pentru ministere și celelalte organe centrale, consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, beneficiarii lucrărilor de investiții, organizațiile de proiectări, institutele de studii și cercetări, precum și pentru comisiile de sistematizare. Intre acestea se menționează obligativitatea amplasării obiectivelor de investiții în perimetrul construibil al orașelor sau în vatra satelor, cu respectarea prevederilor de sistematizare și a altor condiții stabilite de lege. In cazuri cu totul excepționale și bine justificate, se vor folosi terenuri improprii producției agricole, iar în lipsa acestora — slab fertile. Se recomandă comasarea și concentrarea lucrărilor de construcții de toate tipurile, căutarea mijloacelor și metodelor de edificare a Miniștri a terenurilor construcțiilor pe mai multe nivele, hale monobloc, utilizarea mai intensivă a spațiilor tehnologice și a incintelor existente sau propuse în viitor, aplicarea tehnicii ... moderne, restrîncerea drumurilor, platformelor și a tuturor construcțiilor auxiliare, reducerea terenurilor ocupate de organizarea șantierelor. De asemenea, se prevede să fie întreprinse măsuri în vederea asigurării studiilor și a cercetărilor care să conducă la conservarea mediului ambiant, vegetal și animal pe terenurile folosite la amplasarea obiectivelor. (Agerpres) În premieră la Cluj, invățămîntul veterinar postuniversitar La numai un deceniu de la înființarea la Cluj a Facultății de medicină veterinară, la numai cîțiva ani de la darea în folosință a clinicilor veterinare, a luat naștere recent o nouă formă de perfecționare a cadrelor din sectorul sanitar-veterinar. Este vorba de învățămîntul veterinar postuniversitar. Un popas în aceste zile la Facultatea de medicină veterinară ne-a pus la curent cu această importantă formă de reciclare a cadrelor noastre veterinare. Interlocutorul nostru a fost conf. univ. dr. Vasile Stănescu, șeful catedrei Expertiză și tehnologie sanitarveterinară. — Cine participă la aceste cursuri? — Cursanții sînt șefi de unități sanitarveterinare, medici veterinari de circumscripție, șefii stațiunilor de controlul animalelor, medici de la abatoare, medici epizotologi, șefi de inspectorate județene sanitar-veterinare etc. — La ce discipline se organizează aceste cursuri? — în primul rind, cîteva detalii. Timp de o lună de zile, atît cît ține cursul postuniversitar, cursanții sînt scoși din producție, frecventînd toate formele specifice de învățămînt. In această lună se fac și ultimele pregătiri pentru examen, știut fiind faptul că la sfîrșitul cursului va avea loc un examen. Toți specialiștii înscriși la curs au pregătit de mai mult timp bibliografia, așa încît acum le este mai ușor. Cu toate acestea noi (cadrele didactice, n.n.) nu dorim să repetăm ceea ce se găsește în bibliografie ci să aducem noutăți de ultimă oră, care încă nu au apărut în cărți. La facultatea noastră momentan cursul se organizează la „Patologia rumegătoarelor", „Patologia ovină“, „Expertiza și igiena alimentelor de origine animală“. Am spus „momentan“, pentru că există perspectiva de a se extinde acest curs și la alte discipline, specialități. La numai zece ani de existență, medicina veterinară clujeană își cheamă la matca ei vechii sau noii absolvenți, pentru a le împărtăși prin dascălii ei ceea ce a acumulat știința veterinară în ultimii ani iar absolvenții vin cu încredere aici pentru a aduce și ei o părticică din vasta experiență a terenului. Mircea MINCU IN DEZBATERE: PROIECȚIEI LEGII PRIVIN DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI DE LOCUINȚE $1 PROUCTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FORIDOIU LOCATIV obligațiile părților contractante "•p*"1 ~ ° r<m _ Am citit cu interes Proiectele de Legi cu privire la construirea de locuințe proprietate personală și închirierea și administrarea locuințelor proprietate de stat. După opinia mea, proiectele aduc o serie de noutăți care o să contribuie la rezolvarea într-un ritm mai intens a problemei locuințelor și, în același timp, se va satisface o doleanță mai veche de echitate a familiilor cu venituri mai mici. La Proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, fac următoarea propunere pentru a fi cuprinsă în lege: — La capitolul III — articolul 47 — să fie cuprinsă următoarea prevedere: — „Organizația de stat sau întreprinderea care închiriază și, prin efectul contractului de închiriere, are obligația să facă reparații la clădirea sau instalațiile aferente in termen de... zile de la data anunțării acesteia de către asociația locatarilor, în cazul neexecutării reparației în termenul prevăzut, asociația locatarilor poate angaja executarea reparației cu altă unitate prestatoare de servicii, care va putea încasa valoarea lucrării din contul (proprietarului]) organizației sau întreprinderii care închiriază și îi revenea sarcina să execute reparația“. în susținerea propunerii aduc următoarele argumente: Practica de pînă acum a dovedit că întreprinderea care închiriază nu răspunde întotdeauna la sesizările asociațiilor și a locatarilor, sau mai mult recunoaște necesitatea reparației dar motivează că nu are fonduri prevăzute, ori din cauza neexecutării reparațiilor, locatarii au de suportat cheltuieli în plus, fie prin deteriorarea bunurilor lor, prin pătrunderea apei în apartament, din diferite motive, fie prin consumuri exagerate la centrala termică. Exemplu concret: de peste 2 ani este cerut la Întreprinderea de locuințe și localuri Turda, atît de chiriași cit și de asociație, repararea acoperișului blocului nr. 1 din Aleea Libertății nr. 2, dar nu se repară în timp ce se deteriorează atît tavanul cit și bunurile locatarului apartamentului 30. Mai mult, în ultimele luni se înregistrează un consum triplu de apă față de perioadele anterioare, la centrala termică nr. 1 din Aleea Libertății din cauza defecțiunilor la conductele de apă caldă și la vane, acestora li se adaugă consumul de combustibil în plus, toate suportate de locatari. Numeroasele sesizări și intervenții au primit ultimul răspuns de la directorul I.L.L. — „că nu au fonduri prevăzute pentru executarea reparațiilor“. Ori în asemenea situații, pierde economia națională, pe de o parte, materii și materiale, deteriorare de mijloace fixe și locatarii bani, fără ca legea să dea posibilitate unei părți semnatare a unui contract — chiriașul — să determine pe cealaltă parte să-și respecte obligațiile prin care ar fi evitate pierderi de bunuri materiale ale întregii societăți. Arieșan ALEXANDRU, salariat la întreprinderea de prefabricate Turda ® Art. 9, alin. II, să se reformuleze astfel: „Directorii, inginerii șefi, sau alte cadre de conducere să beneficieze de locuințe de serviciu aflate în incinta întreprinderii sau în apropiere, putîndu-și păstra pe mai departe locuința avută inițial“. # Art. 10, alin. 1, să fie reformulat astfel: „Cetățenii care au un venit mediu pe fiecare membru de familie mai mare de 1000 lei lunar, brut, nu vor primi locuințe din fondul locativ de stat“. — Să se anuleze ultimul aliniat din acest articol, întrucît față de propunerile de mai sus nu are sens, iar la aliniatul trei să se însereze: „Salariații transferați în interes de serviciu în altă localitate, cei angajați în noile întreprinderi precum și tinerii muncitori și specialiști ce se încadrează pentru prima dată în muncă, vor beneficia, în continuare, de locuințe din fondul locativ de stat, timp de 5 ani, indiferent, de venit. Cu aceștia se vor încheia contracte de închiriere pe timp limitat (5 ani), avînd mențiunea „anexă la contractul de muncă“. £ Art. 12. să se formuleze astfel: „închirierea grădinilor să se facă pe locatarii principali, în raport de suprafața locativă deținută. 4P La art. 20, să se stabilească un termen de an an în care persoana transferată în interes de serviciu să-și rezolve problema locuinței în localitatea unde a fost transferată. In caz contrar, să-și piardă dreptul la locuința ce a deținut-o in localitatea de unde a fost transferat. 4$) La art. 37, să se introducă aliniatul trei, cu următorul cuprins: „La instituțiile unde prin natura activității de serviciu există o fluctuație mare de public, suprafața medie pe fiecare salariat să fie stabilită de conducerea colectivă a unității, în funcție de necesități, sau să se excepteze, de la normare sălile destinate oficierii căsătoriilor, ghișee sau alte spații cu acces continuu al publicului“. La art. 64, să se introducă următoarele: „Proprietarul care deține locuință din fondul de stat și are apartament proprietate personală în aceeași localitate, va fi obligat să-și ocupe apartamentul propriu în cel mult un an. In cazul în care locuința proprietate personală nu satisface norma sanitară de 10 mp pe membru de familie, va fi obligat s-o vîndă, iar cu banii rezultați să-și cumpere o altă locuință, sau să-și construiască pe același teren o locuință în cel mult 2 ani“. • Să se însereze în lege, un articol prin care să se dea posibilitate comitetelor executive ale consiliilor populare municipale și orășenești, în cazul reducerii membrilor de familie (decese, transferări, plecări în apartament proprietate personală) să fie restrînse în spațiu persoanele rămase în locuința din fondul locativ de stat sau să le ofere o altă locuință de același grad de confort, dar cu o suprafață locuibilă corespunzătoare numărului de persoane rămase. Se mai propune să se însereze în prevederile ambelor legi, următorul articol: „Persoanele în vîrstă de 55 de ani precum și cele pensionate în gradul I și II de invaliditate (nerevizuibili) sînt exceptate de la prevederile prezentelor legi“. La capitolul VI, să se mai formuleze următorul articol: „Chiriașii care aduc îmbunătățiri pe cheltuială proprie spațiului locativ pe care-l dețin, să beneficieze de reducerea chiriei în raport cu suma cheltuită". UIMUIIIIIE]HlllllllIIIC]||||||||llllC3llllllll1IIIC3IIIIIIIIIIIinilllllllllllC3lll!1IIIHIIIC3IIIIIIIIIIIIE3llllll!MUII]llinitllUinilIIUIIt<III311l!lllinillllltBIT!IIIIIHKlllllllltlll<CSHtllMttM!nifmHlliliniltitlllllHnMIIHmiHntltliltitllinilltlllltllinilIlllllltllE3tlllfl!llllinilllUIU!a Ritmicitatea-o cerința imperioasă pentru taniul mers al producției Statornicirea ei este posibilă în fiecare unitate productivă (Urmare din pag. 1-a) evoluție a activității de producție în cei doi ani. Se impune, în consecință, o investigație la nivelul lunilor. Este necesară considerăm, fără a teoretiza noțiunea de ritmicitate, precizarea că interpretăm drept ritmică activitatea atunci cînd ea este desfășurată de linia considerată de noi ca dezvoltare normală, prevederile de plan și realizările lunare prezintă o pronunțată variație, amplitudinea ponderilor lunare în planul anual fiind cuprinsă între 7,40/d—9,5"7» în 1971 și 70/0—9,1»/» în 1972. Ori, era firesc ca în primul an planurile și, realizările lunare să reprezinte proporții ascendente, între 8—8,6Vo din planul anual, iar în 1972 între 8— 8,7Vo. Este de subliniat că oscilațiile de la linia dezvoltării normale nu au suport în contribuția unor capacități noi de producție, în efectele unor noi tehnologii, măsuri tehnico-organizatorice deosebite și nici în dezafectări de capacități productive. Iată în strictă conformitate cu prevederile planului judicios stabilite. In raport cu cerințele economiei și cu condițiile concrete, existente în județ, activitatea de producție în anii 1971 și 1972 trebuia să aibă aspectul unei dezvoltări ascendente, liniare. Iată însă ce rezultă din graficele prezentate în continuare. Graficele demonstrează că evoluția realizărilor urmează, cu foarte mici devieri, linia evoluției planului. De aici se desprinde concluzia că planul nu a fost în toate perioadele o pîrghie de atragere și de fructificare a resurselor existente în unități, dimpotrivă, el a determinat atît etape de relaxare cît și perioade cu sarcini supradimensionate. O caraterizare sintetică a activității de producție industrială, sprijinită pe calcule riguroase, arată că în anul 1972 ritmicitatea — interpretată în accepțiunea de mai sus și bazată pe date lunare — a înregistrat o scădere comparativ cu anul 1971. Acest fenomen este în mare măsură o consecință a deficiențelor de planificare, respectiv a repartizării neraționale a prevederilor pe diferite etape ale anului. Investigațiile la nivelul decadelor scot și mai pregnant în evidență aspecte ale desfășurării neritmice a producției în multe întreprinderi industriale. In mod frecvent, în cursul anului trecut, o mare parte a producției fizice s-a realizat în ultimele zece zile ale lunilor. Din evidențe rezultă că 38—42% din producția lunară de fier (Exploatarea minieră Căpuș), de bujii și piese sinterizate (Triumf), de ciment (Fabrica de ciment), de confecții Flacăra) etc. s-a realizat în ultima decadă. Consecințele producției neritmice se cunosc. Asalturile de sfîrșit de perioade își lasă amprentele asupra stării oamenilor, mașinilor, materialelor și, de ce să nu recunoaștem, asupra calității produselor, care trebuie „vindecate“ în zilele următoare. Acestea sunt consecințele „palpabile“ ale salturilor, respectiv ale muncii neritmice. Dar sunt și altele — invizibile, întreprinderile, tocmai pentru că „prevăd“ neritmicitate, stabilesc termene de livrare, pentru o bună parte a produselor, la sfîrșit de trimestre, fapt ce determină perturbarea aprovizionării unităților beneficiare. Fără să diminuăm răspunderea unităților industriale din județul Cluj, se impune să amintim că ministerele, centralele, combinatele și, în special, organele de planificare contribuie la neritmicitatea producției întreprinderilor. Prea frecvent se fac schimbări de plan. Se fac ajustări și decalări de volume care produc nemulțumiri în rîndurile colectivelor de muncă. Din lipsă de nivele, sau a transmiterii întîrziate a acestora, multe întreprinderi nu au posibilitatea să contracteze din timp cu furnizorii materii prime, materiale sau subansamblele necesare producției, încă se practică — probabil tot datorită producției neritmice — livrări de materiale, subansamble etc. necorelate cu graficele de producție ale întreprinderilor producătoare. Din acest motiv se întrerup asamblarea, și livrarea unor loturi de mașini pentru industria ușoară, garnituri de mobilă sau produse de larg consum, care, de fapt, ar putea fi expediate. Pentru a asigura producția ritmică a unităților, pe lîngă aprovizionarea tehnico-materială, trebuiesc soluționate neîntîrziat o serie de probleme care în prezent determină numeroase neajunsuri. Printre cele mai pregnante se numără necesitatea nominalizării integrale a planului fizic. Cum poate să-și desfășoare normal activitatea I.M.I.F. Turda, de exemplu, dacă și în prezent mai mult de 11 la sută din planul valoric nu are corespondent în producția fizică? Aceeași întrebare se poate pune și în cazul Uzinei mecanice pentru agricultură și industria alimentară, care nu are nominalizări pentru aproape 20 la sută din planul valoric pe acest an. Cu sprijinul forurilor tutelare și al ministerelor, întreprinderile în cauză sunt datoare să înlăture această deficiență, care ar putea să-și lase amprenta nu numai asupra pregătirii în bune condițiuni a producției, ci și asupra onorării în termen a obligațiilor față de beneficiari. Implicații tot atît de dăunătoare are și necontractarea la termen a producției planificate. Cînd mai pot fi create condițiile necesare pentru o desfășurare normală a activității dacă cu o lună înainte de începerea trimestrului II, planul de producție era acoperit cu contracte în proporție de numai 87,5 la sută? Probleme acute în această privință se pun la Fabrica de confecții, Clujeana, Arieșul, România Muncitoare și în unele unități constructoare de mașini. Este lesne de înțeles că o condiție primordială pentru desfășurarea ritmică a activității este utilizarea la capacitate a potențialului productiv de care dispun, unitățile. Rezerve importante de îmbunătățire a activității există la unele subunități ale Centralei miniere, uzina Triumf, Uzina chimică Turda etc. Anul 1973, privit pe ansamblul industriei județului, a început sub auspicii bune în privința ritmicității producției. Spre deosebire de practica utilizată în trecut, sarcinile primului trimestru din acest an sunt superioare realizărilor trimestrului IV al anului trecut. De asemenea, față de realizările medii din luna decembrie, producția zilnică din luna ianuarie marchează o creștere de aproape 2 la sută, iar cele din luna februarie de aproape 6 la sută. Menținerea acestui ritm pe o linie continuă, impune luarea unor măsuri de înlăturare a carențelor în planificare, aprovizionarea tehnico-materială, funcționarea utilajelor, folosirea forței de muncă, concomitent cu contractarea integrală a planului de producție pe acest an. ----- PLAN------REALIZARE EFECTIVE ■ RATA NORMALĂ DE CREȘTERE —LINIĂ CONSIDE