Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-21 / 8196. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX­­ Nr. 8196 Miercuri 21 martie 1973 4 pagini 30 bani IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Mimările generale ale oamenilor muncii au confirmat că: MOI SUCCESE Există mari posibilități de sporire a producției în Întreprinderile TURDENE Adunările generale ale oa­menilor muncii s-au desfășu­rat, în acest început de an, într-un climat de profundă a­­naliză a ceea ce avem de fă­cut în 1973 pentru îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de plan, a angajamentelor de realizare a actualului cinci­nal înainte de termen. Colec­tivele de muncă din unități­le economice, sub impulsul documentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, a cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu, s-au angajat să depășească sarcinile maxima­le ale planului, să sporească eficiența economică în primul rînd prin punerea în valoare a rezervelor interne. Nume­roase colective de muncă și-au propus să obțină întregul spor de producție — sau cea mai mare parte a acestuia — — prin creșterea productivi­tății muncii. Este, după opinia noastră, un angajament de mare prestigiu, deoarece, în ultimă instanță, productivita­tea reprezintă indicatorul cel mai sintetic al eficienței eco­nomice. Am remarcat, cu prilejul a­­dunărilor generale ale oame­­­ni­lor muncii, înalta respon­sabilitate pentru bunul mers al întreprinderilor, a celor ca­re sunt.­nu numai producă­tori, dar și proprietari ai mij­loacelor de producție, ai bu­nurilor materiale. Intr-un­ înalt spirit critic și autocritic au fost dezbătute problemele majore care se pun în fața colectivelor de muncă din ju­deț în acest an hotărîtor al cincinalului. în­ 1973 este pla­nificată intrarea în funcțiune a unor însemnate obiective industriale. Și cu cu­ acestea vor începe să producă mai devreme, cu atît sporul de producție va fi mai mare. An­gajamentele constructorilor, ale beneficiarilor de investiții sunt o dovadă a unanimei ho­­tărîri de a-și conjuga efortu­rile pentru a devansa lucră­rile. Spuneam că oamenii muncii s-au angajat să depășească in­dicatorii cantitativi și calita­tivi ai planului. înseamnă că își cunosc posibilitățile, în­seamnă că sunt ferm angajați în îndeplinirea uneia din­ im­portantele hotărîri ale Confe­rinței Naționale a partidului din 1972, realizarea cincinalu­lui înainte de termen — și, prin aceasta, accelerarea rit­mului de dezvoltare economi­că și socială a României so­cialiste. Dar oamenii, în dis­cuții, în cadrul adunărilor ge­nerale, au reliefat o serie de deficiențe care, înlăturate, ar duce la majorarea sporului de producție peste angajamentele asumate pe acest an, în principal, despre ce este vorba? Din cuvîntul multor participanți la discuții am re­ținut faptul că se pierde mult din timpul de lucru datorită neorgan­izării corespunzătoare a locurilor de muncă. Sunt si­tuații cînd, la începutul lunii, a decadei sau chiar a zilei, din cauza deficiențelor orga­nizatorice nu se poate lucra la întreaga capacitate, ca a­­poi, în a doua parte a zilei, a decadei, dar mai ales a lu­nii, să se lucreze în ritm mai accelerat. De ce această situa­ție? De ce această necores­punzătoare ritmicitate în ca­drul lunii? Cei mai mulți o explicau prin lipsa unor mate­rii prime, materiale, piese, subansamble — provenite din­ secțiile uzinei sau de la alți furnizori. Da, aceasta este principala cauză. Dar mai a­­rătăm că, în general, în ma­rea majoritate a întreprin­derilor, planul de producție se îndeplinește lună de lună, în­seamnă că totuși baza mate­rială a putut fi asigurată a­­tunci cînd s-a ajuns ... în ceasul al 12-lea. Adevărul es­te următorul: la nivelul eco­nomiei naționale, al ramuri­lor și chiar al centralelor și întreprinderilor, baza materia­lă este asigurată, dar defi­ciențele de planificare și or­ganizare fac ca să nu ajungă uneori la timp la locurile de muncă ceea ce trebuie. Există o unanimă apreciere că în întreprinderile din­ ju­dețul Cluj se poate face, în a­­cest an și în cei următori, mult mai mult. Nu numai cantitativ, dar în primul rînd calitativ. Avem toate condiții­le pentru o creștere mai acce­lerată a productivității mun­cii, pentru reducerea cheltuie­lilor de producție. Trebuie însă, așa cum am mai spus, îmbunătățită activitatea de conducere și organizare a pro­ducției. Se cere, în acest sens, o mai insistentă preocupare pentru aplicarea la timp a măsurilor tehnico-organizato­­rice stabilite, o soluționare ope­rativă a propunerilor oameni­lor muncii, o întărire a res­ponsabilității fiecărui salariat, indiferent de rolul pe care îl ocupă în ierarhia procesului de producție. Sigur că întreprinderile, prin posibilitățile pe care le au, determină, în ultimă in­stanță, nivelul realizărilor pla­nului și a angajamentelor. Dar, așa cum subliniau mulți dintre cei ce au luat cuvîn­tul în adunările generale ale oamenilor muncii, răspunderi­len GOIA (Continuare în pag. 8 i ll­-a) ECONOMII LA PREȚUL DE COST Activitatea desfășurată de salariații Autobazei transpor­­turi­ auto, în două luni și ju­mătate, a fost deosebit de rod­nică. Drept urmare, principa­lii indicatori ai planului ma­ximal au fost depășiți după cum urmează: cu 664.687 tone km convenționali, cu 11.433 tone transportate, cu 209.139 tone km și cu 701.540 călători km. Economiile realizate de pe urma reducerii prețului de cost, față de planificat, au fost mai mari cu 1.100.131 lei. Pe aceeași linie ascendentă se în­scriu și succesele înregistrate in ceea ce privește indicatorii de capacitate a utilizării par­cului care au fost depășiți cu 3,43 la sută la camioane și autobasculante și cu 2,89 la sută la autobuze. La obținerea acestor rezul­tate și-a adus contribuția în­tregul colectiv de muncă al Autobazei, din cadrul căreia s-au evidențiat în mod deose­bit Ștefan Chiș, Eugen Pîr­­vu, Ilie Chiorean, Ioan, Barbu (autobază), Pascu Armeanu, Gheorghe Miroiu, Mi­rcea Pur­cel, Groza Moceanu, Sigis­mund Iolga (transport marfă) și Viorel Chiorean, Romulus Copîndean, Arion Pascu, Au­rel Kerekes, mecanici. PRODUSE NOI Continuând acțiunea de di­versificare și asimilare de noi produse, sticlarii vor realiza, în acest an, o gamă de pro­duse cristalizate pentru mena­jul fin și altele cimentate, în culori galbene și violet. Rețe­ta și tehnologia aparțin ing. Simonfi Pavel, șeful serviciu­lui cercetări. ÎMBUNĂTĂȚIRI TEHNICE EFICIENTE Colectivul de muncă din serviciul de transporturi in­terne al Fabricii de ciment și-a luat angajamentul să transporte in acest an, peste prevederile planului maximal, 3.235.750 de tone calcar și ar­gilă. Pentru materializarea aces­tui angajament, salariații de aici au hotărît ca fiecare schimb să transporte în tura lui, în plus, un vagon de cal­car. Măsurii respective i s-au adăugat și o serie de îmbună­tățiri tehnice, din care amin­tim: manipularea centralizată a macazelor în stația carieră, transportul argilei în garni­turi cu frînă automată, modi­ficarea electrotractoarelor din stația carieră, pentru a putea fi manevrate sub gurile de siloz, experimentarea și intro­ducerea saboților din mate­rial plastic la vagoanele de 25 tone. Eficiența economică a a­­cestor îmbunătățiri tehnice se estimează la peste 367.000 lei. Atît în ceea ce privește a­­plicarea îmbunătățirilor teh­nice preconizate cît și în ac­tivitatea de realizare a sarci­nilor de transport, cele mai bune rezultate le-au obținut, pînă acum, brigăzile din care fac parte tovarășii Erdély Zoltán, Aurel Oltean, Ioan Robotin și Grigore Crișan. Ion CORDOȘ în pragul însamînțării culturilor din urgența ! Asigurarea semințelor necesare cooperativelor agricole nu mai poate suferi nici o amânare! De azi, primăvara își ves­tește prezența și calendaristic. Timpul înaintat în care ne găsim impune ca, zilnic, spe­cialiștii unităților agricole să verifice fiecare parcelă, iar de îndată ce condițiile permit in­trarea în teren a tractoarelor și mașinilor, să ia măsuri pentru declanșarea lucrărilor de însămînțare a culturilor di­n prima urgență. O condiție esențială pentru începerea acestor lucrări la­ momentul optim, după cum bine se știe, este asigurarea întregii cantități de semințe necesare. Dar, cu toate indicațiile și îndrumările date de organele județene conducerilor și spe­cialiștilor unităților agricole de a se îngriji de ridicarea din depozite a cantităților de semințe ce le-au fost reparti­zate, în numeroase cooperati­ve agricole această problemă nici pînă acum nu a fost re­zolvată. Multe cooperative a­­gricole din județ nu se gă­sesc nici măcar în posesia se­mințelor pentru culturile care trebuie fnsămînțate în urgen­ța I. Bunăoară, din cele 506 tone orzoaică repartizate, au fost ridicate pînă acum doar 103 tone (20 la sută). Coope­rative agricole cum sînt cele din Maia, Gara, Gădălin, Chinteni, Deuș, Satulung, Pan­­ticeu, Cubleș și altele, deși au repartizate importante canti­tăți de semințe de orzoaică, n-au întreprins încă nimic pentru transportul lor de la depozite în unități. Situația se prezintă la fel și în ceea ce privește ridi­carea de la depozite a semin­țelor necesare pentru celelalte culturi din urgența I. Din situația întocmită re­cent de întreprinderea pentru valorificarea cerealelor și plantelor tehnice rezultă că din­ cele 150 tone de sămințe de­ ovăz repartizate unităților cooperatiste din județ au fost ridicate numai 39 tone, din 86 tone de semințe de sparcetă s-au transportat numai 11, iar din cele 72 tone mazăre s-au ridicat mai puțin de 20 la sută. De asemenea, din cele 80 tone de măzăriche reparti­zată au fost transportate în unități numai 36 tone, iar din 164 tone de semințe de trifoi, doar 27 de tone. Conducerile și specialiștii cooperativelor agricole din: Sic, Fizeșul Gherlei, Aghireș, Izvorul Crișului, Panticeu, Maia, Sîmpaul, Crăiești, Pe­­trești și altele cum se preo­cupă să înceapă semănatul o­­vășului, mazărei și altor cul­turi furajere care se cer se­mănate în prima urgență, cînd nici măcar nu s-au în­grijit să fie în posesia semin­țelor necesare? Pentru a justifica întîrzie­­rea ridicării și transportului semințelor repartizate, condu­cerile și specialiștii unităților în cauză invocă fel de fel de motive. Tărăgănarea acestei acțiuni importante nu poate fi însă justificată cu nimic, căci vremea însămînțărilor nu așteaptă pe cei care au negli­jat asigurarea semințelor ne­cesare. Organele agricole județene au datoria de a chema cu toată tăria la răspundere con­ducerile și specialiștii coope­rativelor agricole care n-au înțeles nici pînă în prezent să se achite de această înda­torire elementară. Semănatul culturilor din prima urgență fiind o proble­mă la ordinea zilei, nici o tărăgănare a transportului în unități a semințelor necesare nu mai poate fi admisă. în același timp cu asigura­rea acestor semințe, trebuie să se urgenteze ridicarea se­mințelor de porumb și pen­tru celelalte culturi care se vor însămînța în epocile ur­mătoare. Un exemplu de urmat în a­­cest sens îl constituie coope­rativele agricole din Pata, So­­meșeni, Luna, Luncani, Gilău, Mihai Viteazu și altele care și-au ridicat în întregime can­titățile de semințe de porumb ce le-au fost repartizate. Nu același lucru se poate spune despre cooperativele agricole din Cășei, Sic, Unguraș, Dă­­bîca, Mintiul Gherlei, Geaca, Cătina, Palatca, Ceanul Mare, Dezmir și altele, care amină de la o zi la alta ridicarea semințelor. Ca urmare, din cele 944 tone de semințe de porumb repartizate au fost ri­dicate numai 204 tone de uni­tățile cooperatiste. împulsionînd în fiecare u­­nitate transportul semințelor repartizate, conducerile coo­perativelor agricole trebuie să aibă în­ vedere că livrarea se­mințelor de porumb și ovăz se face prin schimb un ace­lași produs, iar a restului se­mințelor, contra cost, Acționîndu-se cu spirit de răspundere și operativitate, să asigurăm ca în următoarele 2—3 zile fiecare unitate să fie în, posesia întregii cantități de semințe necesare pentru însă­­mînțările de primăvară. AL VLAD Echinocțiu, CE ACȚIUNI în perioada salubrizării și înfrumusețării de primăvară a municipiului Cluj, care du­­rează pînă la 30 aprilie, uni­tățile și serviciile consiliului popular vor organiza și desfă­șura multiple acțiuni gospo­dărești, unele cu participarea populației la muncă patriotică, toate avînd ca scop crearea u­­nor condiții cît mai bune pentru viața și activitatea so­cială. Concret, se vor lua măsuri pentru­ spălarea străzilor și trotuarelor din zona centra­lă; înzestrarea blocurilor din noile cartiere cu pubele pen­tru gunoaiele menajere; re­vizuirea, repararea și vopsi­rea unui mare număr de co­șuri metalice (pentru rămăși­țe); reamplasarea acestor co­șuri în stațiile de autobuze și troliebuze; curățirea lacului de canotaj și recondiționarea bărcilor de agrement; curăți­rea malurilor Someșului Mic (strada Traian —­ podul C.F.R.) și Nadășului (strada Dragoș Vodă — strada Oașu­lui), precum și a pădurilor Hoia și Făget; dezinfectarea și sporirea punctelor gospo­dărești (la cererile asociațiilor locatarilor); punerea în func­țiune a fîntînilor igienice și arteziene, în vederea bunei întrețineri a imobilelor, se vor revizui acoperișurile a 148 clădiri proprietate de stat, se vor ve­rifica locuințele proprietate personală, cei în cauză ur­­mînd a fi îndrumați să repa­re fațadele și gardurile, mai ales pe arterele principale. De asemenea, în jurul blocurilor noi și în curțile a 137 imobile vechi, se vor amenaja zonele verzi, prin munca patriotică a cetățenilor, asistența tehni­că fiind asigurată de I.L.L. în rețeaua comerțului local și de prestări de servicii, se vor urmări igienizarea și — dacă va fi cazul — derati­zarea tuturor unităților și de­pozitelor, curățirea trotuare­lor din­ fața lor, reamenaja­­rea și ornamentarea vitrine­lor; de asemenea, se vor asi­gura igiena publică în piețele de desfacere și operativitatea ridicării ambalajelor din ma­gazine. Curățirea, amenajarea și în­frumusețarea parcurilor și tu­turor celorlalte zone verzi, cu ajutorul organizațiilor de ti­neret, vor cuprinde lucrări ca: plantarea în completare a 50.000 flori, refacerea gazonu­lui pe o suprafață de 9.700 mp, împrăștierea de nisip și mărgăritar pe terenurile de joacă pentru copii, repararea și zugrăvirea dotărilor speci­fice, în cea mai mare parte bănci și podețe, curățirea gră­tarelor pentru pomii din zo­na centrală, plantarea a 97.000 arbori și arbuști ornamentali. O preocupare deosebită va fi, fără îndoială, întreținerea, repararea rețelei stradale, pornind de la faptul că mai bine de jumătate nu este as­faltată sau pavată; în acest scop, accentul se va pune pe străzile cu circulație intensă, care se identifică cu traseele transportului public, și pe ba­­lastarea sau pietruirea prin muncă patriotică a tuturor străzilor periferice. De ase­menea, se va trece la reîm­prospătarea indicatoarelor și marcajelor rutiere, la repara­rea și recondiționarea borne­lor, stîlpilor, lanțurilor de protecție, la refacerea asfalta­ SERVICIILE zilor sau pavajelor sparte pentru diverse lucrări tehnico­­- edilitare. în sectorul transportului public se vor vopsi total 36 autobuze, 26 troleibuze și 12 autocamioane, iar parțial 43 autobuze, 30 troleibuze și 5 taximetre, luîndu-se măsuri și pentru recondiționarea obiec­telor specifice din stații, repa­rarea copertinelor și posturi­lor fixe. Toate aceste acțiuni între­prinse de unitățile și servi­ciile consiliului popular se in­tegrează în planul Comitetu­lui executiv pentru salubriza­rea și înfrumusețarea de pri­măvară a Clujului, fiind strîns corelate cu lucrările patrioti­ce efectuate de populație în circumscripțiile electorale. Credem că o temeinică or­­­ganizare și un­ eficient control reprezintă garanția unui de­plin succes în Luna curățeniei și înfrumusețării în munici­piul Cluj. (1. ».) ÎNTREPRIND unitățile și CONSILIULUI POPULAR? Luna curățeniei și înfrumusețării in municipiul Cluj ÎN PAGINA A II-A: ÎN DEZISTERE: Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției 7 de locuințe și Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ Citii, ■ h% lateftreetto­­ Un Ptesß „MifeftT Fotografiat Vlad Chiriță Caracterizarea făptuitorului din dosarul­­ penal-o radiografie moral-socială a acestuia — Ce este „caracterizarea făptuitorului­* din dosarul penal? — în spiritul legii noastre penale, examinarea persoanei infractorului se face nu în mod izolat de conduita in­fracțională, ci în legătură cu aceasta. Studiul persoanei in­fractorului trebuie să consti­tuie atît pentru organele de urmărire penală cît și pentru organele judiciare o activita­te susținută, spre a se asi­gura aflarea adevărului atît cu privire la faptele și îm­prejurările cauzei, cît și cu privire la persoana sa. Caracterizarea făptuitorului în dosarul penal trebuie să reprezinte un portret moral sau, mi-aș îngădui mai com­plet să spun, o radiografie moral-socială a persoanei a­­cestuia, care trebuie să se ba­zeze pe o justă apreciere și interpretare a datelor din do­sar. Indiferent de faptele im­putate, caracterizarea persoa­nei infractorului în dosarul penal este obligatorie după lege, fiind indispensabilă u­­nei temeinice activități judi­ciare. — De ce a socotit legiuito­rul necesar ca ea să se afle in dosarul penal? Legiuitorul a socotit nece­sară caracterizarea persoanei infractorului atît prin actul de trimitere în judecată cît și prin hotărîrea judecătoreas­că pentru ca să se lămureas­că cauzele care au condus la săvîrșirea faptei antisociale, condițiile care au înlesnit a­­semenea manifestări, dacă fapta constituie sau nu un ac­cident în viața infractorului — toate acestea în vederea u­­nei juste individualizări a pe­depsei. — Sunt cazuri in care „ca­racterizarea" îl poate ajuta pe infractor? — Răspunsul nu poate fi decit afirmativ, în cazul în care din materialul probator rezultă că gradul concret de pericol social al acestuia poa­te constitui în sine o împre­jurare care atenuează răspun­derea penală. Conduita bună pe care infractorul a avut-o înainte de săvîrșirea infrac­țiunii poate constitui un indi­ciu că săvîrșirea infracțiunii a putut fi un accident în via­ța sa și că îndreptarea infrac­torului este posibilă cu aju­torul unei pedepse mai redu­se sau în unele cazuri cu suspendarea executării aces­teia. Dar o asemenea conduită anterioară săvîrșirii infracțiu­nii, pentru a putea constitui o circumstanță favorabilă in sensul legii, trebuie întregită cu stăruința pentru repararea pagubei pricinuită prin infrac­ Viorel CACOVEANU (Continuare în pag. a II-a) Ne răspunde Victor RODINA, procurorul-șef al Procuraturii județului Cluj

Next