Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-28 / 8202. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX Nr. 8202 Miercuri 28 martie 1973 4 pagini 30 bani Structuri economice propice progresului tehnic LOCUL NOSTRU NU ERA In birouri, ci In products Normele «altare de structură pentru unitățile economice, elaborate recent prin Decret al Consiliului de Stat, încep să devină realitate. Cei care prin aplicarea lor vor intra sau reintra în activitatea productivă, s-au prezentat sau urmează să se prezinte la noile locuri de muncă. Care sunt gîndurile ca îi stăpînesc? Cum apreciază ei măsurile luate? O discuție avută pe această temă la „Someșul" Cluj, este edificatoare. Florica Bărbats Mi-am început activitatea ca tricotoare. Am fost promovată apoi ajutor de maistru, iar ulterior numită la serviciul organizarea muncii. Nu pot să spun că aici nu am avut satisfacții. Cele mai mari satisfacții mi-au fost aduse însă de activitatea desfășurată în producție. Auzind că mă reîntorc la vechiul meu loc de muncă, fostele mele colege s-au bucurat, spunîndu-mi că mă așteaptă cu plăcere. Asta înseamnă că lipsa mea a fost simțită, ceea ce îmi întărește și mai mult convingerea că acolo, în producție, am reușit să fac mai mult pentru împlinirea mea profesională. Revenind la adevărata mea profesie, va fi nevoie desigur de un efort pentru a mă pune la punct cu noutățile apărute pe parcurs. Mă voi strădui ca în cel mai scurt timp să fiu la nivelul cerut. Și voi reuși, îmi place meseria mea și acum, parcă, îmi pare rău că am părăsit-o, în urmă, atît de ușori Maria Altizer. In afara nostalgiei firești pe care o simți cînd părăsești un colectiv, nu încerc nici o altă părere de rău acum, la plecarea de la serviciul calculații salarii. Cînd lucram în producție eram evidențiată, colegii, șefii mă apreciau pentru priceperea mea. Asta înseamnă că pentru mine producția este un teren mult mai fertil de afirmare, că aici voi avea mai multe bucurii. Consider un cîștig și pentru noi și pentru societate că un număr atît de mare de muncitori buni, funcționalizați în virtutea nu știu căror rațiuni, se reîntorc la vechile lor meserii. Faptul că revenind la locurile noastre de muncă va trebui să ne punem la curent cu unele noutăți, nu constituie un inconvenient. Cînd ești în meserie, cînd îți iubești munca nu-ți trebuie prea mult ca să te pui la curent cu anumite lucruri. O singură problemă rămîne deocamdată nerezolvată și anume continuitatea studiilor. în Cluj nefiind nici o formă de învățămînt superior în profilul nostru, nu putem face facultatea. La Studii economice nu ne putem înscrie deoarece nu intră în profilul muncii. Cred că ar trebui reținut acest aspect. încolo, ce să spun, măsura e bine venită, o salutăm și o sprijin din suflet. Valeria Bojan. Eu plec de la normare și consider plecarea în avantajul meu. Calificîndu-mă în meseria de operatoare la mașini de calcul nu am decît de cîștigat. Noua meserie e de viitor. Dar chiar dacă nu aș deveni operatoare, tot aș subscrie total la măsurile luate. Nu zic că a lucra în aparatul administrativ e o rușine. Și aici sînt lucruri pe care cineva trebuie să le facă. Lucrînd însă în producție te simți în mai mare măsură părtaș la amplul edificiu pe care îl durează poporul nostru, mai mulțumit. Susana Rusu. După doi ani de muncă de birou, pot face o comparație. Cînd lucram în producție, la confecții, cîștigam bine. Munca pe care o făceam îmi plăcea, eram totdeauna mulțumită. Venirea mea la resortul calcul-salarii nu mi-a oferit nimic în plus. Reîntoarcerea la vechiul loc de muncă nu mă dezavantajează cu nimic. Ba, dimpotrivă, acolo perspectivele mele de dezvoltare profesională sînt și mai mari. Am pregătire, atît de specialitate cit și de cultură generală, așa că orice drum îmi este deschis. In afara unei aprobări de a merge la facultate, munca la birou nu-mi oferea nimic deosebit. Rafila Voevod și Otilia Pop. Considerăm scoaterea noastră din producție o greșeală. Dacă atunci am fi avut înțelepciunea de acum, nu ne-am fi părăsit meseria. E un regret sincer, deoarece în timpul cit ne-am „plimbat“ într-o parte sau alta, puteam face mult pentru profesia noastră. Reîntorcîndu-ne la vechile noastre meserii — și am vrea ca acolo și nu în altă parte să ne ducem — nu putem decît să ne simțim ca niște oameni care și-au luat o piatră de pe inimă. Grinduri, păreri, simțăminte — expresie a unei înalte maturități politice și profesionale, a unei subscrieri totale la recentele măsuri luate de conducerea partidului și statului nostru. Gînduri, păreri, simțăminte, atitudini ce dovedesc înțelegerea deplină a unor cerințe obiective ale progresului patriei noastre, care exprimă înaltul patriotism ce ne stapînește inimile și sufletele. Interesele societății mai presus de orice, puternica legătură cu meseria îmbrățișată, dorința sinceră de a fi prezent acolo unde e nevoie — iată cum poate fi etichetată reacția generală de măsurile la care ne-am referit. Și acum, ca și în celelalte situații în care am fost puși de amplul proces al construcției socialiste, am fost la înălțime. I. CONSTANTINESCU Omul potrivit la locul potrivit Simion MOLDOVAN, muncitor la Fabrica de cimente Apreciez ca deosebit de eficiente prevederile decretului. Ele vin să materializeze o veche cerință impusă în nevoile economiei noastre naționale și anume: inginerii și tehnicienii să se apropie mai mult de producție, de activitatea productivă și de cercetare. Se știe doar câte investiții a făcut statul pentru pregătirea lor. Sunt multe cazurile în care inginerii erau încadrați pe posturi funcționărești. Integrarea acestora în activitatea productivă și de cercetare va aduce un cîștig imens țării. Nicolae LUPAN, maistru la Întreprinderea de preflabricate din beton — Turda. Aplicarea decretului va duce în mai buna repartizare a cadrelor de specialitate. Caz concret: la noi în întreprindere, la secția energomecanică, unde lucrează 70 de salariați, sunt 4 maiștri, ale căror sarcini ar putea să fie duse la îndeplinire numai de doi. Faptul că intr-o serie de birouri și servicii se găsesc mai multe funcții, unele de prisos, conduce la prelungirea termenelor de soluționare a multor probleme, pentru că se aruncă răspunderile de la unul la altul. Decretul va normaliza aceste probleme și ne va ajuta pe noi și pe celelalte întreprinderi să încadrăm omul potrivit la locul potrivit. în aceasta constă realismul în prevederile Decretului Cu planul trimestrial îndeplinit Colectivul de muncă al întreprinderii de prospectări și explorări geologice Cluj, care a obținut în primii doi ani ai cincinalului realizări remarcabile, continuă în acest an seria succeselor. Astfel, în ziua de 26 martie a îndeplinit planul de producție pe primul trimestru, creînd astfel posibilitatea de a realiza, în acest trimestru, peste 25 la sută din planul anual de lucrări geologice. 118 tone de sîrmă trefilată peste plan la TOT-. Trefilatorii de la TOT-1, antrenați în marea întrecere socialistă, muncesc cu entuziasm pentru a contribui și ei la realizarea sarcinilor cincinalului înainte de termen. Datorită extinderii autocontrolului în respectarea tehnologiilor de fabricație, a timpului de lucru, în primele două decade din luna martie colectivul secției a trefilat peste plan 60 tone sîrmă de oțel tare. Adunînd depășirile de la începutul anului, cantitatea de sîrmă trefilată peste plan însumează 168 tone. Cei mai buni dintre trefilatorii de la TOT-1 s-au dovedit a fi în această lună muncitorii Martin Barta, loan Crăciun, Simeon Cozac, loan Cocan, loan Ghiurca, Vasile Bustan, Vasile Daniș și Artenie Chețan care și-au depășit zi de zi sarcinile de plan. Vasile ALBU Proletari din toate Zărileyuniți-vă! Constituirea Consiliului județean de apărare în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea apărării naționale a Republicii Socialiste România votată de Marea Adunare Națională în sesiunea din decembrie 1972, ieri a avut loc la Cluj constituirea Consiliului județean de apărare — organ deliberativ care are sarcina de a coordona și realiza măsurile de apărare pe plan local. Din Consiliul județean de apărare fac parte conducători ai organelor locale de partid și de stat, militari, șefii unor direcții județene și organizații economice. Președintele Consiliului și a biroului consiliului este tovarășul Ștefan Mocuța, primsecretar al Comitetului județean de partid și președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. în zilele următoare vor fi constituite consiliile municipale, orășenești și comunale de apărare. Fabrica de sticlă Turda. Vaier Mora creator decorator Certificare valorică a maturității politice a asociațiilor studențești Cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști diin România, moment poitic integrat organic amplului proces de reînnoire și amplificare calitativă a evoluției economico-sociale din țara noastră, declanșat de Conferința Națională a Partidului, se înscrie ca punct de referință a unei etape de profunzime în maturizarea politică a studențimii și de reangajare pentru împlinirea dezideratelor de calitate în toate laturile acțiunii instructiv-educative. Evaluarea parcurgerii unei asemenea etape cit și a orientărilor politice, instructive și educative, rezultate din dezbaterile și deciziile conferinței, este pregnant și sintetic exprimată în hotărîrea schimbării denumirii organizației în Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România. Lucrările conferinței ca și orientările acesteia au fost dominate de prezența in rlndul studenților a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU care, făcînd o analiză cuprinzătoare și de profunzime a acțiunii asociațiilor studențești a conturat, locul și rolul organizației studenților în ansamblul structurii noastre socialpolitice, obiectivele actuale și viitoare ale organizației în consens cu obiectivele întregii societăți. Exprimînd și afirmînd caracterul revoluționar al organizației, conferința a apreciat dînd expresie unei realități — că asociațiile studenților comuniști și-au adus o contribuție importantă la pregătirea profesională și educarea comunistă a tineretului universitar. Acțiunea politico-educativă a asociațiilor studențești a fost raportată în permanență la cerințele societății pe care vrem s-o construim, la profilul omului pe care-1 vrem angajat în activitatea viitoare, urmărind conștientizarea intereselor și idealurilor tineretului, accentuarea și adîncirea trăsăturilor ce caracterizează generația actuală, prin perspectiva generației de mîine, materializarea educației prin antrenarea efectivă a tineretului la activitatea social-politică. In același timp, dînd expresie indicațiilor tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu privire la necesitatea sporirii răspunderi, „atît cut privește educarea tineretului cit și, în general, pentru participarea sa mai activă la întreaga muncă educativă“, conferința a direcționat sarcinile și obiectivele viitoare ale asociațiilor studenților comuniști, în acest proces se va acorda o atenție sporită creșterii răspunderii studenților față de modul în care se pregătesc la disciplinele de științe sociale, stimularea preocupării pentru studierea permanentă a documentelor de partid și a literaturii social-politice, legarea mai strînsă a tuturor acțiunilor inițiale cu problemele politicii, partidului, au realitățile societății noastre. Prin întreaga lor activitate asociațiile trebuie să contribuie la însușirea documentelor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale, a sarcinilor actualului cincinal, la formarea gîndirii politice a studenților, la consolidarea formației lor materialist-dialectice și dezvoltarea capacității studenților de a discerne critic curentele filosofice și ideologice actuale. Un loc deosebit, în acțiunea de educație comunistă a studenților, îl ocupă formarea unei viziuni marxiste despre lume, a convingerilor izvorîte din știință și asimilate prin înțelegerea ce se dobîndește în urma confruntării convingerilor cu realitățile vieții, angajarea deplină la înfăptuirea dezideratelor fundamentale ale societății noastre care, pentru prima dată în istorie, a îndemnat la o acțiune umană conștientă de rezultatele și implicațiile ei. „Este necesar — arăta tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — ca la baza întregii activități a învățămîntului nostru, a asociațiilor studenților comuniști, să stea materialismul dialectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lume și viață, care dă perspectivă, orizont și asigură progresul general al omenirii“. In același timp, secretarul general al partidului preciza că studenții trebuie să-și sporească exigența față de ei ínion DELEANU, secretarul Comitetului P.C.R., al Centrului Universitar Cluj. (Continuare în pag. a IlI-a) Fabrica de produse zaharoase „Feleacul“. Presa de jeleuri. Manifestari tadinaia aniversarii P.S.B.M.N. • Filialele Casei municipale de cultură din cartierele municipiului vor organiza la sfîrșitul acestei săptămîni următoarele manifestări. Filiala din cartierul Mănăștur organizează astăzi la ora 18,30 expunerea „80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România“, iar vineri, 30 martie ora 18,30 expunerea „Mituri și realitate“. Filiala din cartierul Someșeni a organizat marți, 27 martie a.c. expunerea „80 de ani de la crearea primului partid al clasei muncitoare din țara noastră“. Filiala din cartierul Dîmbul Rotund organizează joi, 29 martie a.c., ora 18,30 expunerea ..80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România“. mmm A V SERE ȘI SOLARII IMITE In apropierea cetății metalurgiștilor din Cimpia Turzii, se întinde, pe o suprafață de 30.000 mp o nouă unitate aparținătoare I.S.F. Turda. Ferma, sere și solarii încălzite. Ing. Marcel Ciupercescu, conducătorul acesteia, în cîteva cuvinte, ne pune în temă asupra scopului urmărit de această unitate nou creată. — Scopul pe care îl urmărim este acela de-a furniza beneficiarilor noștri (cooperative agricole de producție și întreprinderi agricole de stat), pe baza contractelor încheiate, răsaduri de zarzavaturi și tomate, pe de o parte, iar pe de alta, să realizăm producțiile planificate. Avem în plan 920.000 lei și un beneficiu important. — O să-l realizați? — Până în prezent, deși eu încă n-am preluat ferma cu acte în regulă, cum s-ar spune, din totalul de 3.000 mp sere și 25.000 mp salarii încălzite (încălzire centrală cu apă caldă obținută prin fabricarea aburului furnizat de la Industria firmei) avem, în producție doar 5.000 mp solarii. Din această suprafață am însămînțat și repicat pe 2.000 mp răsaduri de varză, gultoare, vinete, salată verde, pe 1.600 mp tomate, iar pe 1.400 mp ardei iute. Prima cantitate de răsaduri o vom livra beneficiarilor în zilele următoare. După cum se prezintă plantele, sperăm ca in luna mai să ieșim cu prima producție pe piață. — După cite am înțeles, termenul de dare în folosință a salariilor încălzite (întreaga suprafață trebuia să cuprindă 25.000 mp) a expirat încă la 31 decembrie 1972. Cum se face că acum, in martie, nu vă puteți folosi decit de 5.000 mp? — lntrebați-l pe maistrul Deli Ernest, el este constructorul și, deci, cunoaște mai bine cauzele întîrzierii realizării investiției. — Tovarășe maistru, de ce T.C. al M.A.I.A. Sibiu — Lotul Cluj, de care aparțineți, de ce nu și-a onorat contractul? — Prin înțelegere (?!) am mai obținut un ultim termen de execuție pina la 1 aprilie a.c. — Chiar dacă e vorba de o dată care se pretează la farse, credem că dumneavoastră o să vă țineți de cuvînt, nu? — Aici e necazul. Personal, eu nu cred. Ne lipsesc rigle de brad, robineții de ventilație și golire, robineți pentru apă cu dublu serviciu. Cu toate strădaniile depuse, pină acum, nu le-am putut procura. Așa că ... Este vorba de o investiție, de un termen, de cele 30.000 lei pe care Ferma de sere și solarii i-a pierdut fiindcă constructorul nu și-a onorat contractul încheiat cu beneficiarul. Și mai este ceva: cooperativele agricole de producție, I.A.S.-urile, așteaptă de la ferme răsaduri, populația celor două centre muncitorești, Turda și Cîmpia Turzii, așteaptă trufandale, în cantitățile planificate. Pînă cînd se va prelungi această așteptare știe doar constructorul. Sperăm însă că, după înserarea acestor rînduri, vor ști și alții, pentru a lua măsuri în consecință. Ion CORDOȘ îngrijirea răsadurilor in serele I.L.F. Turda Insă la în țarea legumelor și zarzavaturilor pentru răsaduri continuă Otita pentru startul lucrărilor agricole Consiliul de conducere al C.A.P. Unguraș, sub îndrumarea comitetului comunal de partid a luat o serie de măsuri pentru terminarea la timp a reparațiilor la uneltele agricole, fertilizarea suprafețelor, asigurarea semințelor, în prezent cele 80 de atelaje ale C.A.P., 6 tractoare și două mașini 2 S.P.C.2 ale secției de mecanizare sunt gata pentru a lua startul în campania de primăvară. La aceasta se mai adaugă încă circa 100 de atelaje ale membrilor cooperatori care în acest an vor participa mai activ la îndeplinirea planului de producție, consecință firească a preocupării pentru îmbunătățirea acordului global. In această primăvară, conducerea unității și comitetul de partid se vor confrunta activ cu realizarea în termen și la un nivel calitativ superior, față de anii precedenți, a lucrărilor agricole. Astfel, suprafața ce se va cultiva cu porumb va crește la 600 de hectare din care 500 hectare porumb boabe. Vor mai fi cultivate 60 de hectare de cartofi, 50 ha cu in, 246 hectare cu ovăz. In total lucrările de însămînțare vor fi executate pe 956 de hectare, iar arăturile vor însuma 816 hectare. Din această suprafață se va lucra mecanizat circa 300 de hectare, urmînd ca pentru realizarea integrală a planului de însămînțări, sa fie folosite mai bine atelajele, atît cele proprietatea C.A.P. cit și ale membrilor cooperatori. In acest scop, încă din iarnă a început repartizarea suprafețelor mecanizabile, pe echipe și familii, creîndu-se posibilitatea fertilizării cu îngrășăminte naturale și chimice a peste 330 de hectare ce vor fi cultivate cu porumb. De asemenea, întreaga suprafață de cartofi se va planta numai în teren fertilizat Cele mai multe îngrășăminte naturale au fost transportate de către: Fülöp Emeric, Marton Dezideriu, Abrudean Vasile, Molnár Andraș și Borzasi Imre. Emil SÁRKÖZI, corespondent voluntar CRONICĂ Prin decret al Consiliului de Stat, tovarășul Trofan Simedrea a fost numit în calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria, în locul tovarășului Nicolae Blejan, care a fost rechemat în centrala Ministerului Afacerilor Externe. tfttaarpen#) (Continuare în pag. a aII-a) 80 de ani de la înființarea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România Reflectînd procesele interne de dezvoltare a vieții social-economice din țara noastră, mișcarea socialistă de la noi — ca de altfel și cea din celelalte țări europene — a apărut in a doua jumătate a secolului trecut, după ce bătrîna Europă fusese înspăimintată de „stafia comunismului“, după ce luase ființă Internaționala a I-a și, mai ales, după ce Comuna din Paris dovedise din plin forța uriașă, nouă, pe care proletariatul o emana in viața politică, economică, socială. P.S.D.M.R. nu apărea pe un teren arid. El era rezultatul unei perioade relativ îndelungate de organizare a muncitorilor din România și de răspindire a marxismului, in care un rol important l-au avut cercurile și cluburile socialiste muncitorești, care și-au intensificat activitatea după războiul de independență cînd s-au orientat tot mai mult spre însușirea socialismului științific. Revista „Contemporanul“, publicație de prestigiu a culturii și științei românești, alături de care au apărut „Dacia viitoare“, „Emanciparea“, „Revista socială“, „Drepturile omului“ — unul dintre primele cotidiene editate de socialiști pe plan mondial —, au contribuit direct la răspindirea ideilor marxiste, iar însăși apariția lor indică nivelul la care se discutau, in cercurile socialiste din România, problemele social-politice încă înainte de constituirea partidului. Un rol de seamă la popularizarea marxismului l-a avut studiul întocmit de C. Dobrogeanu-Gherea, intitulat „Ce vor socialiștii români“, și programul cercurilor socialiste din 1886 care cuprindea, printre altele revendicări politice și economice ca: votul universal, libertatea de întrunire, egalitatea femeii, învățămîntul gratuit, răscumpărarea proprietăților mari și trecerea lor la comună etc. Nu putem omite rolul gazetei săptămînale „Munca“ (1890—1894), o publicație socialistă de un înalt nivel teoretic. La acestea se adăugau publicații cu caracter cultural, artistic, care puneau la îndemuna cititorului muncitor literatură și cunoștințe generale adecvate. In deceniul 9 al secolului trecut, în România se înregistrau progrese însemnate pe calea făuririi partidului clasei muncitoare. Cercurile și cluburile muncitorești împînziseră țara (București, Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Botoșani, Roman, Brăila), iar în 1888 doi candidați socialiști (V. Gh. Morțun și Ioan Nădejde) pătrunseseră în parlament. Din 1890, pe frontispiciul gazetelor și manifestelor socialiste se puteau citi cuvintele „partida muncitorilor“. Declarându-se marxiste, cercurile socialiștilor români s-au considerat din primul moment membre de drept ale marii familii proletare internaționale. La 14 iulie 1889, delegații socialiștilor români au fost prezenți la Paris, unde s-au pus bazele Internaționalei a II-a. Subscriind, printre altele, la ideea serbării zilei de 1 Mai, socialiștii români au organizat la București, în 1890 prima demonstrație muncitorească din țara noastră în cinstea zilei solidarității internaționaliste. Delegații români au participat și la congresele Internaționalei de la Bruxelles (1891) și Zürich (1893), precum și la Congresul internațional al studenților socialiști de la Geneva (1893) la care printre cei prezenți se afla și viitorul savant român de renume mondial Emil Racoviță. Afirmarea socialiștilor români a depășit granițele țării. Acest lucru îl dovedește și faptul că în 1893/94 francezii citeau două publicații socialiste: „Le socialiste“ și l’Ere Gheorghe I. BOU in