Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)

1973-03-28 / 8202. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIX­­ Nr. 8202 Miercuri 28 martie 1973 4 pagini 30 bani Structuri economice propice progresului tehnic LOCUL NOSTRU NU ERA In birouri, ci In products Normele «altare de structu­ră pentru unitățile economice, elaborate recent prin Decret al Consiliului de Stat, încep să devină realitate. Cei care prin aplicarea lor vor intra sau reintra în activitatea productivă, s-au prezentat sau urmează să se prezinte la noile locuri de muncă. Care sunt gîndurile ca îi stăpînesc? Cum apreciază ei măsurile luate? O discuție avută pe a­­ceastă temă la „Someșul" Cluj, este edificatoare. F­lorica Bărbats Mi-am în­­ceput activitatea ca tricotoa­­re. Am fost promovată apoi ajutor de maistru, iar ulterior numită la serviciul organiza­rea muncii. Nu pot să spun că aici nu am avut satisfacții. Cele mai mari satisfacții mi-au fost aduse însă de acti­vitatea desfășurată în produc­ție. Auzind că mă reîntorc la vechiul meu loc de muncă, fostele mele colege s-au bucu­rat, spunîndu-mi că mă aș­teaptă cu plăcere. Asta în­seamnă că lipsa mea a fost sim­țită, ceea ce îmi întărește și mai mult convingerea că aco­lo, în producție, am reușit să fac mai mult pentru împlini­rea mea profesională. Reve­nind la adevărata mea profesie, va fi nevoie desigur de un efort pentru a mă pune la punct cu noutățile apărute pe par­curs. Mă voi strădui ca în­ cel mai scurt timp să fiu la ni­velul cerut. Și voi reuși, îmi place meseria mea și acum, parcă, îmi pare rău că am pă­răsit-o, în urmă, atît de ușori Maria Altizer. In afara nos­talgiei firești pe care o simți cînd părăsești un colectiv, nu încerc nici o altă părere de rău acum, la plecarea de la serviciul calculații salarii. Cînd lucram în producție e­­ram evidențiată, colegii, șefii mă apreciau pentru priceperea mea. Asta înseamnă că pentru mine producția este un teren mult mai fertil de afirmare, că aici voi avea mai multe bucurii. Consider un cîștig și pentru noi și pentru societate că un număr atît de mare de muncitori buni, funcționalizați în virtutea nu știu căror ra­țiuni, se reîntorc la vechile lor meserii. Faptul că reve­nind la locurile noastre de muncă va trebui să ne punem la curent cu unele noutăți, nu constituie un inconvenient. Cînd ești în meserie, cînd îți iubești munca nu-ți trebuie prea mult ca să te pui la cu­rent cu anumite lucruri. O singură problemă rămîne deo­camdată nerezolvată și anume continuitatea studiilor. în­ Cluj nefiind nici o formă de învățămînt superior în profi­lul nostru, nu putem face fa­cultatea. La Studii economice nu ne putem înscrie deoarece nu intră în profilul muncii. Cred că ar trebui reținut a­­cest aspect. încolo, ce să spun, măsura e bine venită, o salutăm și o sprijin din su­flet. Valeria Bojan. Eu plec de la normare și consider pleca­rea în avantajul meu. Califi­­cîndu-mă în meseria de ope­ratoare la mașini de calcul nu am decît de cîștigat. Noua meserie e de viitor. Dar chiar dacă nu aș deveni operatoare, tot aș subscrie total la măsu­rile luate. Nu zic că a lucra în aparatul administrativ e o rușine. Și aici sînt lucruri pe care cineva trebuie să le facă. Lucrînd însă în producție te simți în mai mare măsură părtaș la amplul edificiu pe care îl durează poporul nos­tru, mai mulțumit. Susana Rusu. După doi ani de muncă de birou, pot face o comparație. Cînd lucram în producție, la confecții, cîști­­gam bine. Munca pe care o făceam îmi plăcea, eram tot­deauna mulțumită. Venirea mea la resortul calcul-salarii nu mi-a oferit nimic în­ plus. Reîntoarcerea la vechiul loc de muncă nu mă dezavanta­jează cu nimic. Ba, dimpotri­vă, acolo perspectivele mele de dezvoltare profesională sînt și mai mari. Am pregă­tire, atît de specialitate cit și de cultură generală, așa că orice drum îmi este des­chis. In afara unei aprobări de a merge la facultate, mun­ca la birou nu-mi oferea ni­mic deosebit. Rafila Voevod și Otilia Pop. Considerăm scoaterea noastră din producție o greșeală. Dacă atunci am fi avut înțelepciu­nea de acum, nu ne-am fi părăsit meseria. E un regret sincer, deoarece în timpul cit ne-am „plimbat“ într-o parte sau alta, puteam face mult pentru profesia noastră. Re­­întorcîndu-ne la vechile noas­tre meserii — și am vrea ca acolo și nu în altă parte să ne ducem — nu putem decît să ne simțim ca niște oameni care și-au luat o piatră de pe inimă. Grinduri, păreri, simțăminte — expresie a unei înalte ma­turități politice și profesiona­le, a unei subscrieri totale la recentele măsuri luate de con­ducerea partidului și statului nostru. Gînduri, păreri, sim­țăminte, atitudini ce dovedesc înțelegerea deplină a unor cerințe obiective ale progre­sului patriei noastre, care ex­primă înaltul patriotism ce ne stapînește inimile și sufle­tele. Interesele societății mai presus de orice, puternica le­gătură cu meseria îmbrățișată, dorința sinceră de a fi pre­zent acolo unde e nevoie — iată cum poate fi etichetată reacția generală de măsurile la care ne-am referit. Și acum, ca și în celelalte situații în care am fost puși de amplul proces al construcției socia­liste, am fost la înălțime. I. CONSTANTINESCU Omul potrivit la locul potrivit Simion MOLDOVAN, muncitor la Fabrica de cimente Apreciez ca deosebit de eficiente prevederile decretului. Ele vin să materializeze o veche cerință impusă în ne­voile economiei noastre naționale și anume: inginerii și tehnicienii să se apropie mai mult de producție, de activi­tatea productivă și de cercetare. Se știe doar câte investiții­­ a făcut statul­­ pentru pregătirea lor. Sunt mu­lte cazurile în­ care inginerii erau încadrați pe posturi funcționărești. In­tegrarea acestora în activitatea productivă și­ de cercetare va aduce un cîștig imens țării. Nicolae LUPAN, maistru la Întreprinderea de preflabri­­cate din beton — Turda. Aplicarea decretului va duce în mai buna repartizare a cadrelor de specialitate. Caz con­cret: la noi în întreprindere, la secția energomecanică, un­de lucrează 70 de salariați, sunt 4 maiștri, ale căror sarcini ar putea să fie duse la îndeplinire numai de doi. Faptul că intr-o serie de birouri și servicii se găsesc mai multe funcții, unele de prisos, conduce la prelungirea termenelor de soluționare a multor probleme, pentru că se aruncă răspunderile de la unul la altul. Decretul va normaliza aceste probleme și ne va ajuta pe noi și pe celelalte între­prinderi să încadrăm omul potrivit la locul potrivit. în aceasta constă realismul în prevederile­­ Decretului Cu planul trimestrial îndeplinit Colectivul de muncă al în­treprinderii de prospectări și explorări geologice Cluj, care a obținut în primii doi ani ai cincinalului realizări remarca­bile, continuă în acest an se­ria succeselor. Astfel, în ziua de 26 martie a îndeplinit pla­nul de producție pe primul trimestru, creînd astfel posibi­litatea de a realiza, în acest trimestru, peste 25 la sută din planul anual de lucrări geolo­gice. 11­8 tone de sîrmă trefilată peste plan la TOT-. Trefilatorii de la TOT-1, antrenați în marea întrece­re socialistă, muncesc cu entuziasm pentru a contri­bui și ei la realizarea sar­cinilor cincinalului înainte de termen. Datorită extin­derii autocontrolului în respectarea tehnologiilor de fabricație, a timpului de lucru, în primele două de­cade din luna martie co­lectivul secției a trefilat peste plan 60 tone sîrmă de oțel tare. Adunînd de­pășirile de la începutul a­­nului, cantitatea de sîrmă trefilată peste plan însu­mează 168 tone. Cei mai buni dintre trefilatorii de la TOT-1 s-au dovedit a fi în această lună munci­torii Martin­ Barta, loan Crăciun, Simeon Cozac, loan Cocan, loan Ghiurca, Vasile Bustan, Vasile Da­­niș și Artenie Chețan care și-au depășit zi de zi sarci­nile de plan. Vasile ALBU Proletari din toate Zărileyuniți-vă! Constituirea Consiliului județean de apărare în conformitate cu prevede­rile Legii privind organizarea apărării naționale a Republi­cii Socialiste România votată de Marea Adunare Națională în sesiunea din decembrie 1972, ieri a avut loc la Cluj constituirea Consiliului jude­țean de apărare — organ deli­berativ care are sarcina de a coordona și realiza măsurile de apărare pe plan local. Din Consiliul județean de apărare fac parte conducători ai organelor locale de partid și de stat, militari, șefii unor direcții județene și organizații economice. Președintele Consiliului și a biroului consiliului este tova­rășul Ștefan Mocuța, prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid și președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. în zilele următoare vor fi constituite consiliile municipa­le, orășenești și comunale de apărare. Fabrica de sticlă Turda. Vaier Mora creator decorator Certificare valorică a maturității politice a asociațiilor studențești Cea de-a IX-a Conferință a Uniunii Asociațiilor Studen­ților Comuniști diin Ro­mânia, moment po­­itic in­tegrat organic amplului proces de reînnoire și am­plificare calitativă a evo­luției economico-sociale din țara noastră, declanșat de Conferința Națională a Parti­dului, se înscrie ca punct de referință a unei etape de profunzime în maturizarea politică a studențimii și de reangajare pentru împli­nirea dezideratelor de calitate în toate laturile acțiunii in­­structiv-educative. Evaluarea parcurgerii unei asemenea etape cit și a orien­tărilor politice, instructive și educative, rezultate din dez­baterile și deciziile conferin­ței, este pregnant și sintetic exprimată în hotărîrea schim­bării denumirii organizației în Uniunea Asociațiilor Studen­ților Comuniști din România. Lucrările conferinței ca și orientările acesteia au fost dominate de prezența in rln­­dul studenților a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU care, făcînd o analiză cuprinzătoa­re și de profunzime a acțiunii asociațiilor studențești a conturat, locul și rolul orga­nizației studenților în ansam­blul structurii noastre social­­politice, obiectivele actuale și viitoare ale organizației în consens cu obiectivele între­gii societăți. Exprimînd și afirmînd ca­racterul revoluționar al orga­nizației, conferința a apreciat dînd expresie unei realități — că asociațiile studenților comuniști și-au adus o contri­buție importantă la pregătirea profesională și educarea co­munistă a tineretului univer­sitar. Acțiunea politico-educa­­tivă a asociațiilor studențești a fost raportată în permanen­ță la cerințele societății pe care vrem s-o construim, la profilul omului pe care-1 vrem angajat în activitatea viitoare, urmărind conștienti­zarea intereselor și idealuri­lor tineretului, accentuarea și adîncirea trăsăturilor ce ca­racterizează generația actuală, prin perspectiva generației de mîine, materializarea educa­ției prin antrenarea efectivă a tineretului la activitatea so­­cial-politică. In același timp, dînd ex­presie indicațiilor tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu privire la necesitatea sporirii răspunderi, „atît cut privește educarea tineretului cit și, în general, pentru participarea sa mai activă la întreaga muncă educativă“, conferința a direcționat sarcinile și o­­biectivele viitoare ale asocia­țiilor studenților comuniști, în acest proces se va acorda o atenție sporită creșterii răs­punderii studenților față de modul în care se pregătesc la disciplinele de științe sociale, stimularea preocupării pentru studierea permanentă a docu­mentelor de partid și a litera­turii social-politice, legarea mai strînsă a tuturor acțiuni­lor inițiale cu problemele po­liticii, partidului, au realități­le societății noastre. Prin în­treaga lor activitate asociați­ile trebuie să contribuie la însușirea documentelor Con­gresului al X-lea și ale Con­ferinței Naționale, a sarcinilor actualului cincinal,­ la forma­rea gîndirii politice a studen­ților, la consolidarea forma­ției lor materialist-dialectice și dezvoltarea capacității stu­denților de a discerne critic curentele filosofice și ideolo­gice actuale. Un loc deosebit, în acțiunea de educație comunistă a stu­denților, îl ocupă formarea u­­nei viziuni marxiste despre lume, a convingerilor izvorî­­te din știință și asimilate prin înțelegerea ce se dobîndește în urma confruntării convin­gerilor cu realitățile vieții, angajarea deplină la înfăptui­rea dezideratelor fundamen­tale ale societății noastre ca­re, pentru prima dată în is­torie, a îndemnat la o acțiune umană conștientă de rezulta­tele și implicațiile ei. „Este necesar — arăta tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU — ca la baza întregii activi­tăți a învățămîntului nostru, a asociațiilor studenților comu­niști, să stea materialismul dialectic și istoric, concepția cea mai înaintată despre lu­me și viață, care dă perspec­tivă, orizont și asigură pro­gresul general al omenirii“. In același timp, secretarul general al partidului preciza că studenții trebuie să-și spo­rească exigența față de ei ín­ion DELEANU, secretarul Comitetului P.C.R., al Centrului Universitar Cluj. (Continuare în pag. a IlI-a) Fabrica de produse zaharoase „Feleacul“. Presa de jeleuri. Manifestari tadinaia aniversarii P.S.B.M.N­. • Filialele Ca­sei municipale de cultură din cartie­rele municipiului vor organiza la sfîrșitul acestei săptămîni urmă­toarele manifes­tări. Filiala din cartierul Mănăștur organizează astăzi la ora 18,30 expu­nerea „80 de ani de la crearea Par­tidului Social-De­mocrat al Munci­torilor din Româ­nia“, iar vineri, 30 martie ora 18,30 expunerea „Mituri și reali­tate“. Filiala din cartierul Some­­șeni a organizat marți, 27 mar­tie a.c. expunerea „80 de ani de la crearea primului partid al clasei muncitoare din țara noastră“. Fi­liala din cartierul Dîmbul Rotund organizează joi, 29 martie a.c., ora 18,30 expunerea ..80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România“. m­mm A V SERE ȘI SOLARII IMITE In apropierea cetății meta­­lurgiștilor din Cimpia Turzii, se întinde, pe o suprafață de 30.000 mp o nouă unita­te aparținătoare I.S.F. Tur­da. Ferma, sere și solarii în­călzite. Ing. Marcel Ciuper­­cescu, conducătorul acesteia, în cîteva cuvinte, ne pune în temă asupra scopului ur­mărit de această unitate nou creată. — Scopul pe care îl urmă­rim este acela de-a furniza beneficiarilor noștri (coope­rative agricole de producție și întreprinderi agricole de stat), pe baza contractelor încheiate, răsaduri de zarza­vaturi și tomate, pe de o parte, iar pe de alta, să rea­lizăm producțiile planificate. Avem în plan 920.000 lei și un beneficiu important. — O să-l realizați? — Până în prezent, deși eu încă n-am preluat ferma cu acte în regulă, cum s-ar spune, din totalul de 3.000 mp sere și 25.000 mp salarii încălzite (încălzire centrală cu apă caldă obținută prin fabricarea aburului furnizat de la Industria firmei) avem, în producție doar 5.000 mp solarii. Din această suprafață am însămînțat și repicat pe 2.000 mp răsaduri de varză, gultoare, vinete, salată ver­de, pe 1.600 mp tomate, iar pe 1.400 mp ardei iute. Pri­ma cantitate de răsaduri o vom livra beneficiarilor în zilele următoare. După cum se prezintă plantele, sperăm ca in luna mai să ieșim cu prima producție pe piață. — După cite am înțeles, termenul de dare în folosin­ță a salariilor încălzite (în­treaga suprafață trebuia să cuprindă 25.000 mp) a expi­rat încă la 31 decembrie 1972. Cum se face că acum, in martie, nu vă puteți fo­losi decit de 5.000 mp? — lntrebați-l pe maistrul Deli Ernest, el este construc­torul și, deci, cunoaște mai bine cauzele întîrzierii reali­zării investiției. — Tovarășe maistru, de ce T.C. al M.A.I.A. Sibiu — Lo­tul Cluj, de care­ aparțineți, de ce nu și-a onorat contrac­tul? — Prin înțelegere (?!) am mai obținut un ultim termen de execuție pina la 1 apri­lie a.c. — Chiar dacă e vorba de o dată care se pretează la farse, credem că dumnea­voastră o să vă țineți de cu­­vînt, nu? — Aici e necazul. Perso­nal, eu nu cred. Ne lipsesc rigle de brad, robineții de ventilație și golire, robineți pentru apă cu dublu servi­ciu. Cu toate strădaniile de­puse, pină acum, nu le-am putut procura. Așa că ... Este vorba de o investiție, de un termen, de cele 30.000 lei pe care Ferma de sere și solarii i-a pierdut fiindcă constructorul nu și-a onorat contractul încheiat cu bene­ficiarul. Și mai este ceva: cooperativele agricole de producție, I.A.S.-urile, aș­teaptă de la ferme răsaduri, populația celor două centre muncitorești, Turda și Cîm­­pia Turzii, așteaptă trufan­dale, în cantitățile planifi­cate. Pînă cînd se va prelungi această așteptare știe doar constructorul. Sperăm însă că, după înserarea acestor rînduri, vor ști și alții, pen­tru a lua măsuri în conse­cință. Ion CORDOȘ îngrijirea răsadurilor in serele I.L.F. Turda Insă la în țarea legumelor și zarzavaturilor pentru răsaduri continuă Otita pentru startul lucrărilor agricole Consiliul de conducere al C.A.P. Unguraș, sub îndruma­rea comitetului comunal de partid a luat o serie de mă­suri pentru terminarea la timp a reparațiilor la unelte­le agricole, fertilizarea supra­fețelor, asigurarea semințelor, în prezent cele 80 de atelaje ale C.A.P., 6 tractoare și două mașini 2 S.P.C.­2 ale secției de mecanizare sunt gata pen­tru a lua startul în­ campania de primăvară. La aceasta se mai adaugă încă circa 100 de atelaje ale membrilor coopera­tori care în acest an vor par­ticipa mai activ la îndeplini­rea planului de producție, consecință firească a preocu­pării pentru îmbunătățirea a­­cordului global. In această primăvară, con­ducerea unității și comitetul de partid se vor confrunta activ cu realizarea în termen și la un nivel calitativ superi­or, față de anii precedenți, a lucrărilor agricole. Astfel, su­prafața ce se va cultiva cu porumb va crește la 600 de hectare din care 500 hectare porumb boabe. Vor mai fi cultivate 60 de hectare de cartofi, 50 ha cu in, 246 hec­tare cu ovăz. In total lucră­rile de însămînțare vor fi executate pe 956 de hectare, iar arăturile vor însuma 816 hectare. Din această suprafață se va lucra mecanizat circa 300 de hectare, urmînd ca pentru realizarea integrală a planului de însămînțări, sa fie folosite mai bine atelajele, atît cele proprietatea C.A.P. cit și ale membrilor coopera­tori. In acest scop, încă din iarnă a început repartizarea suprafețelor mecanizabile, pe echipe și familii, creîndu-se posibilitatea fertilizării cu în­grășăminte naturale și chimi­ce a peste 330 de hectare ce vor fi cultivate cu porumb. De asemenea, întreaga supra­față de cartofi se va planta numai în teren fertilizat Cele mai multe îngrășămin­te naturale au­ fost transpor­tate de către: Fülöp Emeric, Marton Dezideriu, Abrudean Vasile, Molnár Andraș și Borzasi Imre. Emil SÁRKÖZI, corespondent voluntar CRONICĂ Prin decret al Consiliu­lui de Stat, tovarășul Tro­fan Simedrea a fost numit în calitatea de ambasador extraordinar și plenipoten­țiar al Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria, în locul tovarășului Nicolae Blejan, care a fost rechemat în centrala Ministerului Afa­cerilor Externe. tfttaarpen#) (Continuare în pag. a aII-a) 80 de ani de la înființarea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România Reflectînd procesele interne de dezvoltare a vieții social-economice din țara noastră, mișcarea socialistă de la noi — ca de altfel și cea din celelalte țări europene — a apărut in a doua jumătate a secolului tre­cut, după ce bătrîna Europă fusese înspăi­­mintată de „stafia comunismului“, după ce luase ființă Internaționala a I-a și, mai ales, după ce Comuna din Paris dovedise din plin forța uriașă, nouă, pe care proletariatul o emana in viața politică, economică, socială. P.S.D.M.R. nu apărea pe un teren arid. El era rezultatul unei perioade relativ înde­lungate de organizare a muncitorilor din România și de răspindire a marxismului, in care un rol important l-au avut cercurile și cluburile socialiste muncitorești, care și-au intensificat activitatea după războiul de in­dependență cînd s-au orientat tot mai mult spre însușirea socialismului științific. Revis­ta „Contemporanul“, publicație d­e prestigiu a culturii și științei românești, alături de care au apărut „Dacia viitoare“, „Emanci­parea“, „Revista socială“, „Drepturile omu­lui“ — unul dintre primele cotidiene editate de socialiști pe plan mondial —, au contri­buit direct la răspindirea ideilor marxiste, iar însăși apariția lor indică nivelul la care se discutau, in cercurile socialiste din Ro­mânia, problemele social-politice încă înain­te de constituirea partidului. Un rol de seamă la popularizarea marxis­mului l-a avut studiul întocmit de C. Dobro­­geanu-Gh­erea, intitulat „Ce vor socialiștii români“, și programul cercurilor socialiste din 1886 care cuprindea, printre altele re­vendicări politice și economice ca: votul u­­niversal, libertatea de întrunire, egalitatea femeii, învățămîntul gratuit, răscumpărarea proprietăților mari și trecerea lor la comu­nă etc. Nu putem omite rolul gazetei săptă­­mînale „Munca“ (1890—1894), o publicație socialistă de un înalt nivel teoretic. La acestea se adăugau publicații cu carac­ter cultural, artistic, care puneau la înde­­muna cititorului muncitor literatură și cu­noștințe generale adecvate. In deceniul 9 al secolului trecut, în Ro­mânia se înregistrau progrese însemnate pe calea făuririi partidului clasei muncitoare. Cercurile și cluburile muncitorești împînzi­­seră țara (București, Iași, Galați, Ploiești, Craiova, Botoșani, Roman, Brăila), iar în 1888 doi candidați socialiști (V. Gh. Morțun și Ioan Nădejde) pătrunseseră în parlament. Din 1890, pe frontispiciul gazetelor și mani­festelor socialiste se puteau citi cuvintele „partida muncitorilor“. Declarându-se marxiste, cercurile socialiș­tilor români s-au considerat din primul mo­ment membre de drept ale marii familii proletare internaționale. La 14 iulie 1889, de­legații socialiștilor români au fost prezenți la Paris, unde s-au pus bazele Internaționa­lei a II-a. Subscriind, printre altele, la ide­­ea serbării zilei de 1 Mai, socialiștii români au organizat la București, în 1890 prima demonstrație muncitorească din țara noastră în cinstea zilei solidarității internaționalis­te. Delegații români au participat și la con­gresele Internaționalei de la Bruxelles (1891) și Zürich (1893), precum și la Congresul in­ternațional al studenților socialiști de la Geneva (1893) la care printre cei prezenți se afla și viitorul savant român de renume mondial Emil Racoviță. Afirmarea socialiștilor români a depășit granițele țării. Acest lucru îl dovedește și faptul că în 1893/94 francezii citeau două publicații socialiste: „Le socialiste“ și l’Ere Gheorghe I. BOU i­n

Next