Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)
1973-06-10 / 8266. szám
Proletari din toate țările,inițival * * * Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean ^^UJDEȚUL CLU ^ PERFECȚIONĂRI IN CONSTRUCȚII După cum am mai relatat zilele trecute, colectivul Trustului de construcții industriale, în cele cinci luni trecute din acest an a cîștigat lungvans de 7 zile, ceea ce redrespuncte unui volum de lucrări suplimentare pe șantierele răspîndite pe aria a nouă județe cu 2,7 la sută mai mare decât cel prevăzut în plan. Valorosul avans realizat de constructori este rezultatul acțiunii susținute de creștere a productivității muncii, respectiv a procesului din ce în ce mai larg de industrializare a lucrărilor. Potrivit evidentelor, colectivul de la T.C.I. lucrează în momentul de față, cu o productivitate cu 8,3 la sută mai înaltă decît nivelul pra^ăgifii pentru perioada la care ne referim. Cum se prezintă această preocupare în realitate? Un exemplu elocvent: ultimele castele de apă construite de T.C.I. se execută după un procedeu tehnologic original — glisarea cilindrului castelului, listarea coifrajului pe cilindrul deja construit, apoi turnarea bazinului propriuzis. Pregătind construirea castelului de apă la Uzina Carbochim, specialiștii-constructori au adus procedeului o nouă îmbunătățire: după turnarea bazinului, cofrajul de susținere nu mai este coborît ci, printr-un procedeu incentor, vaf fi întors deasupra bazinului și transformat în acoperiș, devenind element component al construcției. Dacă în calculul eficienței procedeului nu ținem cont de economiile de materiale, ci, numai de timpul și volumul de muncă economisit valoarea inițiativei se poate aprecia la zeci de mii de lei. ^ P^flini 30 bani " mu 1948 25 DE ANI DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE SEMNIFICAȚIILE NAȚIONALIZĂRII Actul juridic al naționalizării, de la a cărui adoptare se împlinesc 25 de ani, este expresia convingătoare a unei creațiuni de drept științifice și democratice, un act memorabil, politic și juridic, așezat la fundamentul legislației noastre socialiste. Actul naționalizării, de la 11 iunie 1948, este o expresie de soluție juridică izvorită din cerințele iagerale ala dezvoltării sociale — și motivată de acestea a devata Atrisătu rilor specifice ale domeniului de relații sociale cărora această soluție li s-a aplicat. Intr-adevăr, una din sarcinile fundamentale ale revoluției și construcției socialiste fiind instituirea și generalizarea relațiilor de producție socialiste, se impunea — sub valoarea unei cerințe logice — saltul revoluționar de la proprietatea privată asupra mijloacelor de producție la proprietatea socială asupra acestora. Naționalizarea, ca modalitate decisivă și precumpănitoare în realizarea acestor transformări, reprezintă momentul în care, în procesul obiectiv al transformărilor revoluționare, s-a manifestat în modul cel mai direct și mai hotărîtor acțiunea legii concordanței obligatorii a relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție. Modalitatea concretă în care dreptul a răspuns acestor cerințe economice și juridice reflectă, pe deplin luarea în considerare a condițiilor concrete existente în etapa respectivă, încă din prima etapă a procesului revoluționar democrat-popular noua orinduire și-a pus drept sarcină restrîngerea sferei de relații de proprietate cu caracter exploatator. Dar, dacă această sarcină a fost realizată într-o măsură largă în raport cu proprietatea feudală, prin adoptarea legii nr. 187 din martie 1945, privind exproprierea pămînturilor moșierești, în raport cu proprietatea capitalistă atitudinea statului s-a exprimat în măsuri mai nuanțate, ținînd seama de raportul forțelor de clasă, de condițiile sociale, obiective și subiective, ce defineau această etapă revoluționară. Reflectînd aceste condiții, măsurile politice și juridice nu și-au propus drept scop desființarea imediată a proprietății capitaliste și înlocuirea ei cu proprietatea socialistă, ci limitarea caracterului ei absolut, sacrosanct și inviolabil. Trecerea la revoluția socialistă a însemnat momentul decisivelor măsuri pentru lichidarea proprietății capitaliste și instaurarea proprietății socialiste, prin măsuri juridice diferențiate, în raport cu domeniile vieții economice. Actul naționalizării a fost consolidat și ocrotit apoi, asigurîndu-i-se finalitatea printr-o seamă de noi măsuri politice și juridice, organic legate de naționalizare, avind drept scop contracararea unor efecte sociale nedorite și care nu se integrau scopurilor politicii în general și a celui legislativ în special. Astfel, după ce la 11 iunie 1948, în baza hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—11 iunie a aceluiași an, s-a trecut la naționalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport, „smulgînd armele economice din mîinile acelora de la care au fost smulse armele politice“, prin măsuri ulterioare au fost naționalizate instituțiile și întreprinderile sanitare particulare, precum și întreprinderile cinematografice, în următorul an au fost trecute în proprietatea statului pământurile și „fermele-model“, păstrate încă de moșieri după reforma agrară, farmaciile particulare și o parte din fondul de locuințe de la orașe. O semnificație deosebită, în acest context de măsuri, a avut-o adoptarea decretului nr. 115/1959, un model de atitudine creatoare în reflectarea normativă a realităților sociale, prin care s-a procedat la lichidarea ultimei forme de proprietate capitalistă din țara noastră. Actul naționalizării reflectă, de asemenea, împlinirea uneia din funcțiile dreptului de relativă echilibrare a iitere (Continuare în pag. a li-a) Ion DEIJEANU ÎNTR-O ZI FIERBINTE Sînt în istoria popoarelor zile și ore, în care se concentrează mutații sociale profunde, de structură, ale căror premise s-au cristalizat dea lungul multor decenii. Sînt zile și ore în care sînt condensate năzuințe, frămîntări, încleștări, jertfe de singe, acumulate în adîncurile secolelor. Așa a fost și acea zi fierbinte de vară, 11 iunie 1948. Era seara tîrziu cînd la sediul din Piața Libertății al comitetului județean de partid, au fost convocați activiști și muncitori din întreprinderile clujene. Întreaga noapte s-au discutat problemele economice ale fiecărei întreprinderi mai importante. Cu toate că fabricile erau în proprietatea patronilor, care pentru a frîna refacerea economică a țării și a submina puterea celor ce muncesc, instaurată la 30 decembrie 1947, făceau totul pentru dezorganizarea, degradarea procesului de producție, distrugerea potențialului industrial existent, partidul, clasa muncitoare depuneau eforturi considerabile pentru a neutraliza sabotajul patronal, pentru a învinge lipsa de materie primă, de piese de schimb. In acea noapte, toată lumea simțea că nu discuțiile constituiau obiectul real al ședinței, că se va petrece ceva neobișnuit. Dar nimeni nu știa nimic concret. Inzori a intrat în sală primul secretar al județenei de partid. A anunțat marea veste. Conducerea de partid, considerînd că s-au copt condițiile pentru realizarea actului revoluționar de importanță capitală, a hotărît ca azi, 11 iunie să le smulgem pe vecie patronilor fabricile și a- DE VARĂ zinele. De azi înainte principalele întreprinderi, asociațiile particulare industriale, bancare, miniere, de asigurări și de transporturi vor avea un singur stăpîn: poporul muncitor. Entuziasmul a fost inimaginabil. Oamenii se îmbrățișau, ba rîdeau, ba lăcrimau de emoție. Se înfăptuia visul pentru care au luptat, au suferit, s-au jertfit mii și mii de revoluționari. Pe baza unui plan, minuțios întocmit, delegații au plecat în întreprinderi. . La, o anumită oră, în întreaga țară, grupuri de muncitori, conduse de comuniști, au pătruns in birourile patronilor și i au somat să predea cheile seifurilor, simbolul proprietății, puterii lor. Drapelul roșu revoluționar a fost înălțat pe frontispiciul întreprinderilor, pentru a da de veste întregii lumi, că ele, de-acum înainte sînt unități socialiste. A început ceva cu totul nou. Poporul muncitor a devenit stăpînul celei mai importante părți a mijloacelor de producție industrială. In aceste întreprinderi, muncitorii au înlăturat exploatarea capitalistă, nu mai produceau plusvaloarea pentru capitaliști, ci munceau pentru ei înșiși, pentru statul celor ce muncesc. S-au așezat temelii solide noii orînduiri socialiste. Clasa muncitoare din România, sub conducerea comuniștilor, a realizat visul milioanelor care au suferit și au luptat împotriva exploatării capitaliste. Furtunare- Ludovic BATIU (Continuare in pag. a H-«) BULETINUL Sticlarii turdeni îi spun pur și simplu barometru. Și nu greșesc. Editat la fiecare sfîrșit de lună de către serviciul C.T.C.-laborator, Buletinul calității este un veritabil barometru al situației din fiecare secție. El înregistrează, sintetic, neajunsurile ivite la locurile de muncă, analizează cauzele și, în același timp, dă soluții pentru remediere. Dar să aruncăm o privire asupra celui mai recent buletin. El semnalează defecțiunile apărute în funcționarea cuptoarelor de topit sticlă nr. 2, 3 și 5, defecțiuni care au condus, la unele sortimente, la pierderi tehnologice care au depășit cu 1%ilt cifra admisă. Să luamim exemplu. La cuptorul nr. 5 pierderile tehnologice în sectorul vase conice au fost mai mari cu 23 la sută față de admis. Pierderi tehnologice, peste admis, s-au înregistrat și la secția termose, tocitorie și pictură. Au existat și reclamații privind calitarea unor produse livrate Fabricii de bere din București și unității Fructus din Timișoara. Despre toate acestea, comitetul oamenilor muncii a luat cunoștință, fiindcă Buletinul Calității a fost prezentat în recenta sa ședință. In mod firesc, analiza făcută pe marginea celor sesizate în buletin a fost urmată de măsuri. Nominalizăm cîteva dintre ele: Înființarea unui punct fix de controlrecepție și încadrarea unui tehnician pentru CALITĂȚII" efectuarea recepționării calității, urmărirea pe grafic a rebuturilor, remedierilor și a întreruperilor; efectuarea controalelor în schimburile II și III de către personalul de conducere al serviciului C.T.C.-laborator etc. ...Buletinul calității, o metodă, o cale și un mijloc prin care sticlarii turdeni acționează, cu eficiență, în vederea îmbunătățirii continue a muncii lor. Ion CORDOȘ întreprinderea de industrie locală „Napochim“ Cluj. Aspect de muncă la instalațiile de injectat mase plastice —................................................... ........— -----------(■ [UNK] [UNK]....................................... ....................... I Fiecare oră și clipă folosite din plin la executarea lucrărilor agricole de sezon • Urgența urgențelor: încheierea primei prașile la porumb • Concomitent cu întreținerea culturilor: muncă avîntată la recoltarea furajelor. Intre lucrările de sezon urgente, care trebuie să se bucure de o deosebită atenție în toate unitățile agricole din județul nostru, pe prim plan se situează încheierea prașilei întîia la porumb. Așa cum rezultă din situația operativă întocmită de Direcția generală județusană a agriculturii, pînă la data de 8 iunie, prașila întîia manuală la porumb a fost realizată pe numai 69 la sută din suprafețele cultivate în cooperativele agricole. în aceste unități au mai rămas de prășit peste 16.000 hectare cu porumb. Organizațiile de partid, consiliile de conducere și cadrele de specialiști din unitățile cooperatiste rămase în urmă cu prașila porumbului sunt datoare să întreprindă cele mai eficiente măsuri pentru o largă mobilizare a cooperatorilor la executarea acestei lucrări. In același timp, în fiecare unitate agricolă trebuie folosite cu întreaga capacitate de lucru toate mijloacele mecanice disponibile la întreținerea culturilor, astfel ca prin utilizarea tuturor forțelor și mijloacelor de lucru prașilat la porumb să fie încheiată în cel mult 21—3 zile. O deosebită grijă trebuie acordată, totodată, executării lucrărilor de sezon și în grădinile de legume. Prin buna organizare a muncii și aplicarea judicioasă a acordului global, trebuie să se asigure o largă mobilizare a cooperatorilor în fermele legumicole pentru buna întreținere a culturilor. In unele ferme legumicole a început recoltarea verzei timpurii, gultoarelor și a altor sortimente de legume de sezon. Conducerile C.A.P. și centrele de legume și fructe vor trebui să manifeste cea mai mare preocupare pentru stabilirea judicioasă a graficelor de recoltare și livrare a legumelor, spre a se asigura o bună aprovizionare a populației cu aceste produse. In cursul săptămînii, o seamă de cooperative agricole din județ au început și lucrările de recoltare a furajelor, respectiv a trifolienelor și fînețelor naturale. Cooperative agricole cum sînt cele din Luna, Luncani, Turda Nouă și altele, o dată cu recoltarea trifolienelor au conservat importante cantități de furaje sub formă de semisiloz. Asigurarea unor cantități cît mai mari de furaje de bună calitate în fiecare unitate agricolă impune ca în săptămîna care urmează concomitent cu lucrările de întreținere a culturilor să se execute în ritm susținut recoltarea, transportul și depozitarea furajelor. In acest scop, este necesar ca și la strîngerea recoltei de furaje să se aplice în mod judicios acordul global, pîrghie puternică de mobilizare și cointeresare a cooperatorilor să strîngă cantități cît mai mari de furaje, de bună calitate. Intilnirea tovarășului NIcOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România’ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu» secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbăta la amiază, la sala „Dalles“, din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, fórii și înaintași celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, mulți dintre ei prezenți cu opere în expoziție, critici de specialitate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expoziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de onoare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Biroului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinței lor naționale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la această festivitate. Ei au făcut o elucturoasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția, pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducătorul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept „motto“ cuvintele pline de semnificație rostite de secretarul general al partidului la recenta adunare populară de la Iași: „Sărbătorind împlinirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din țările Române, cel mai înalt omagiu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate națională, pentru unitatea și progresul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în România“. De o parte și de alta a panoului unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică alăturare, un grup sculptural reprezentînd mai mulți revoluționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reunește circa 300 de lucrări, selecționate din cele peste 1000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică și educativă, tematica bogată ilustrează, revelator, largul și viul ecou pe care aniversarea Revoluției de la 1848 l-a găsit în inima și conștiința artiștilor din toate generațiile — români, maghiari, germani și de alte naționalități — care cinstesc memorabilul eveniment, una din paginile cele mai mișcătoare și înălțătoare ale istoriei noastre, izvor de (Continuare în pag. a VI-a) Curintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori sâ încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe ttfeft a iniunii artiștilor plastici. (Vil aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici în cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fața tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cît și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să le uirez succese și mai mari în Viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate expoziții pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe, începe deci conferința pentru securitate europeană. Aceasta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiuni(Continuare in pag. a VI-a) Creată din inițiativa și sub conducerea Partidului Comunist Român în perioada marilor prefaceri politice și social-economice, care au schimbat fundamental înfățișarea României și investită cu nobila misiune de a apăra — alături de celelalte organe de stat — cuceririle revoluționare ale maselor muncitoare, avutul obștesc și personal al cetățenilor, ordinea și liniștea publică, miliția sărbătorește 24 de ani de activitate. Educate și crescute de partid în spiritul devotamentului nețărmurit față de patrie și popor, al respectului și solicitudinii față de cetățeni, al aplicării corecte și ferme a legilor, cadrele de miliție au depus și depun toate eforturile pentru a-și face cu cinste datoria. Istoricele hotărîri adoptate de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a Partidului Comunist Român, care au determinat efervescența creatoare a întregului popor, angajat cu avînt pe drumul edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, reprezintă și pentru organele de miliție un nou imbold în lupta activă, pentru transpunerea în viață a mărețului program de înflorire a patriei noastre socialiste. Răspunzind imperativului de perfecționare continuă a activității în toate domeniile, munca organelor de miliție a cunoscut și înregistrează o permanentă perfecționare — atît din punct de vedere concepțional, cît și în ce privește stilul și metodele folosite. A căpătat un conținut nou, mai concret, mai eficace, activitatea de prevenire, pornindu-se de la sarcina pusă în fața organelor noastre de către secretarul general al partidului, care preciza: Este necesar să acordăm o mai mare atenție măsurilor preventive. Principalul este de a împiedica să se comită abateri, să se încalce legea. Organele de stat să considere că au acționat bine numai atunci când au reușit să prevină infracțiunile și manifestările antisociale, în același timp, a devenit mai operativă și mai hotărîtă riposta pe care miliția o dă tuturor celor care încalcă legea, ordinea de drept statornicită în țara noastră. Mulți infractori și elemente cu comportări antisociale, care au lovit ori au încercat să lovească în proprietatea socialistă sau personală, în drepturile și interesele legale ale cetățenilor, au fost demascați și trimiși în justiție, au simțit ascuțișul legilor noastre. Descoperirea și prinderea autorilor unor infracțiuni grave — omoruri, tîlhării, spargeri, accidente de circulație etc. — acțiunile și controalele organizate în conlucrare cu alte organe de stat la diverse unități economice pentru prevenirea și descoperirea operativă a delapidărilor, abuzurilor, înșelăciunilor, sustragerilor, cercetarea operativă și competentă a faptelor penale, asigurarea recuperării pagubelor cauzate de infractori sunt dovezi ale eforturilor sporite depuse de ofițerii și subofițerii de miliție pentru combaterea infracționismului, pentru creșterea eficienței muncii lor, închinate slujirii intereselor poporului. Rezultate bune au fost obținute și pe linia asigurării circulației pe drumurile publice, reușindu-se, ca, în condițiile creșterii permanente a parcului auto și a intensificării traficului rutier, să se diminueze numărul accidentelor și consecințele acestora. Sîntem pe deplin conștienți că succesele obținute în decursul celor 24 de ani de existență, își au izvorul în conducerea și îndrumarea de către partid a întregii noastre activități, în măsurile elaborate de partid și de stat pentru așezarea muncii noastre pe baze științifice, perfecționării formelor și metodelor de (Continuare în pag. a ll-a) MILITIAEA A XXIV-A ANIVERSARE general-maior Marin VÎLCEANU, șeful Miliției județene. încheierea lucrărilor Conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici Sîmbăta dimineața s-au încheiat în Capitală lucrările Conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici. Timp de trei zile, participanții au dezbătut problemele majore, de actualitate, ale artelor plastice, au analizat activitatea desfășurată de uniune, în perioade care a trecut de la ultima conferință pe țară. Delegații și invitații au făcut, cu acest prilej, un rodnic schimb de opinii și au relevat căile și mijloacele menite să contribuie în deplina propășire a plasticii românești, în afirmarea ei plenară în slujba înfăptuirii politicii partidului nostru de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Au fost aprobate, totodată, noul statut al uniunii, precum și rezoluția Conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici. In deschiderea ședinței, au fost comunicate rezultatele alegerii Comitetului pe țară al Uniunii artiștilor plastici, alcătuit din 95 de membri, noul organ reprezintă toate domniile artei plastice și filiale din țară ale uniunii. In carul ședinței a fost anunțat de asemenea, componen noului Birou al uniunii. In numele Comitetului 1 țară și al Biroului U.A. Brăduț Covaliu a mulțum pentru încrederea acordată a fi ales din nou președin, angajîndu-se, în același tim de a duce la îndeplinire miile sarcini care stau în faoliștii artiștilor plastici, continuare, artistul poporul Ion Jalea a exprimat mulț miri pentru cinstea realegei sale ca președinte de onoa al U.A.P. și a urat succes la conduceria Uniunii, membilor săi, în activitatea vșoare, într-o atmosferă de la entuziasm, participanții conferință au aprobat text unei telegrame pe care au dresat-o Comitetului Central Partidului Comunist Rmân, tovarășului Nicole Ceaușescu. * ★ Reunindu-se în prima sa ședință, Comitetul pe țară al Uniunii Artiștilor Plastici a ales Biroul Uniunii în următoare componență: președinte de onoare — Ion Jalea; președinte - Brăduț Covaliu; vicepreședinți — Geza Vida, Ton Sălișteanu Paul Erdos, Ion Frunzetti; secretari —Ion Pacea, Paul Vasiescu, Napoleon Zamfir, Costel Badea; membri — Corneli Baba, Ion Irimescu, Ovidiu Maitec, Cecilia Stork-Botez, Traia Brădean, Viorel Mărgineanu, Dan Hatmanu, Dan Nemțeanu Ion State, Anton Ebervrein, Mircea Spătaru, Constantin Cost Agerpre