Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)

1973-06-10 / 8266. szám

Proletari din toate țările,iniți­val * * * Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean ^^UJDEȚUL CLU ^ PERFECȚIONĂRI IN CONSTRUCȚII După cum am mai relatat zilele trecute, colectivul Trus­tului de construcții industria­le, în cele cinci luni trecute din­­ ac­est an a cîștigat lun­g­vans de 7 zile, ceea ce redres­­­­puncte unui volum de lucrări suplimentare pe șantierele răspîndite pe aria a nouă județe cu 2,7 la sută mai ma­re decât cel prevăzut în plan. Valorosul avans realizat de constructori este rezultatul acțiunii susținute de creștere a productivității muncii, res­pectiv a procesului din ce în ce mai larg de industrializare a lucrărilor. Potrivit eviden­telor, colectivul de la T.C.I. lucrează în momentul de față, cu o productivitate cu 8,3 la sută mai înaltă decît nivelul pra^ăgifii pentru perioada la care ne referim. Cum se pre­zintă această preocupare în realitate? Un exemplu eloc­vent: ultimele castele de apă construite de T.C.I. se execu­­­­tă după un procedeu tehnolo­­gic original — glisarea cilin­drului castelului, listarea coi­­f­raj­ului pe cilindrul deja construit, apoi turnarea bazi­nului propriuzis. Pregătind construirea castelului de apă la Uzina Carbochim, specia­­­liștii-constructori au adus pro­cedeului o nouă îmbunătățire: după turnarea bazinului, co­­frajul de susținere nu mai este coborît ci, printr-un pro­­cedeu incentor, vaf­ fi întors deasupra bazinului și transfor­mat în acoperiș, devenind ele­ment component al construc­ției. Dacă în calculul eficien­ței procedeului nu ținem cont de economiile de materiale, ci, numai de timpul și vo­lumul de muncă economisit valoarea inițiativei se poate aprecia la zeci de mii de lei. ^ P^flini 30 bani " mu 1948 25 DE ANI DE LA NAȚIONALIZAREA PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCȚIE SEMNIFICAȚIILE NAȚIONALIZĂRII Actul juridic al naționalizării, de la a cărui adoptare se împlinesc 25 de ani, este expresia convingătoare a unei creațiuni de drept științifice și democratice, un act memo­rabil, politic și juridic, așezat la fundamentul legislației noastre socialiste. Actul naționalizării, de la 11 iunie 1948, este o expresie de soluție juridică izvorită din cerințele iagerale ala dezvol­tării sociale — și motivată de acestea­­ a devata Atrisătu­ rilor specifice ale domeniului de relații sociale cărora aceas­tă soluție li s-a aplicat. Intr-adevăr, una din sarcinile fun­damentale ale revoluției și construcției socialiste fiind in­­stituirea și generalizarea relațiilor de producție socialiste, se impunea — sub valoarea unei cerințe logice — saltul revoluționar de la proprietatea privată asupra mijloacelor de producție la proprietatea socială asupra acestora. Na­ționalizarea, ca modalitate decisivă și precumpănitoare în realizarea acestor transformări, reprezintă momentul în ca­re, în procesul obiectiv al transformărilor revoluționare, s-a manifestat în modul cel mai direct și mai hotărîtor acțiunea legii concordanței obligatorii a relațiilor de producție cu caracterul forțelor de producție. Modalitatea concretă în care dreptul a răspuns acestor cerințe economice și juridice reflectă, pe deplin luarea în considerare a condițiilor concrete existente în etapa respec­tivă, încă din prima etapă a procesului revoluționar de­mocrat-popular noua orinduire și-a pus drept sarcină restrîn­­gerea sferei de relații de proprietate cu caracter exploa­tator. Dar, dacă această sarcină a fost realizată într-o mă­sură largă în raport cu proprietatea feudală, prin adoptarea legii nr. 187 din martie 1945, privind exproprierea pămîntu­­rilor moșierești, în raport cu proprietatea capitalistă atitu­dinea statului s-a exprimat în măsuri mai nuanțate, ținînd seama de raportul forțelor de clasă, de condițiile sociale, obiective și subiective, ce defineau această etapă revoluțio­nară. Reflectînd aceste condiții, măsurile politice și juri­dice nu și-au propus drept scop desființarea imediată a pro­prietății capitaliste și înlocuirea ei cu proprietatea socialis­tă, ci limitarea caracterului ei absolut, sacrosanct­­ și invio­labil. Trecerea la revoluția socialistă a însemnat momentul decisivelor măsuri pentru lichidarea proprietății capitaliste și instaurarea proprietății socialiste, prin măsuri juridice diferențiate, în raport cu domeniile vieții economice. Actul naționalizării a fost consolidat și ocrotit apoi, asi­­gurîndu-i-se finalitatea printr-o seamă de noi măsuri poli­tice și juridice, organic legate de naționalizare, avind drept scop contracararea unor efecte sociale nedorite și care nu se integrau scopurilor politicii în general și a celui legislativ în special. Astfel, după ce la 11 iunie 1948, în baza hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 10—11 iunie a aceluiași an, s-a trecut la naționalizarea întreprinderilor industriale, minie­re, bancare, de asigurări și de transport, „smulgînd armele economice din mîinile acelora de la care au fost smulse armele politice“, prin măsuri ulterioare au fost naționali­zate instituțiile și întreprinderile sanitare particulare, pre­cum și întreprinderile cinematografice, în următorul an au fost trecute în proprietatea statului pământurile și „ferme­­le-model“, păstrate încă de moșieri după reforma agrară, farmaciile particulare și o parte din fondul de locuințe de la orașe. O semnificație deosebită, în acest context de mă­suri, a avut-o adoptarea decretului nr. 115/1959, un model de atitudine creatoare în reflectarea normativă a realităților sociale, prin care s-a procedat la lichidarea ultimei forme de proprietate capitalistă din țara noastră. Actul naționalizării reflectă, de asemenea, împlinirea u­­neia din funcțiile dreptului de relativă echilibrare a iitere­ (Continuare în pag. a li-a) Ion DEIJEANU ÎNTR-O ZI FIERBINTE Sînt în istoria popoarelor zile și ore, în care se con­centrează mutații sociale profunde, de structură, ale căror premise s-au cristalizat dea lungul multor decenii. Sînt zile și ore în care sînt condensate năzuințe, fră­­mîntări, încleștări, jertfe de singe, acumulate în adîncu­­rile secolelor. Așa a fost și acea zi fier­­binte de vară, 11 iunie 1948. Era seara tîrziu cînd la se­diul din Piața Libertății al comitetului județean de par­tid, au fost convocați acti­viști și muncitori din între­prinderile clujene. Întreaga noapte s-au dis­cutat problemele economice ale fiecărei întreprinderi mai importante. Cu toate că fa­bricile erau în proprietatea patronilor, care pentru a frîna refacerea economică a țării și a submina puterea celor ce muncesc, instaurată la 30 decembrie 1947, făceau totul pentru dezorganizarea, degradarea procesului de producție, distrugerea poten­țialului industrial existent, partidul, clasa muncitoare depuneau eforturi considera­bile pentru a neutraliza sa­botajul patronal, pentru a învinge lipsa de materie pri­mă, de piese de schimb. In acea noapte, toată lu­mea simțea că nu discuțiile constituiau obiectul real al ședinței, că se va petrece ceva neobișnuit. Dar nimeni nu știa nimic concret. In­zori a intrat în sală primul secretar al județenei de par­tid. A anunțat marea veste. Conducerea de partid, consi­­derînd că s-au copt condiții­le pentru realizarea actului revoluționar de importanță capitală, a hotărît ca azi, 11 iunie să le smulgem pe ve­cie patronilor fabricile și a- DE VARĂ zinele. De azi înainte princi­palele întreprinderi, asocia­țiile particulare industriale, bancare, miniere, de asigu­rări și de transporturi vor avea un singur stăpîn: po­porul muncitor. Entuziasmul a fost inima­ginabil. Oamenii se îmbrăți­șau, ba rîdeau, ba lăcrimau de emoție. Se înfăptuia visul pentru care au luptat, au su­ferit, s-au jertfit­ mii și mii de revoluționari. Pe baza unui plan, minu­țios întocmit, delegații au plecat în întreprinderi. . La, o anumită oră, în­­ întreaga ța­ră, grupuri de muncitori, conduse de comuniști, au pă­truns in birourile patronilor și i au somat să predea chei­le seifurilor, simbolul pro­prietății, puterii lor. Drapelul roșu revoluționar a fost înălțat pe frontispi­ciul întreprinderilor, pentru a da de veste întregii lumi, că ele, de-acum înainte sînt unități socialiste. A început ceva cu totul nou. Poporul muncitor a de­venit stăpînul celei mai im­portante părți a mijloacelor de producție industrială. In aceste întreprinderi, munci­­torii au înlăturat exploata­rea capitalistă, nu mai pro­duceau plusvaloarea pentru capitaliști, ci munceau pentru ei înșiși, pentru statul celor ce muncesc. S-au așezat teme­lii solide noii orînduiri so­cialiste. Clasa muncitoare din România, sub conducerea co­muniștilor, a realizat visul milioanelor care au suferit și au luptat împotriva exploa­tării capitaliste. Furtuna­re- Ludovic BATIU (Continuare in pag. a H-«) BULETINUL Sticlarii turdeni îi spun pur și simplu barometru. Și nu gre­șesc. Editat la fie­care sfîrșit de lună de către serviciul C.T.C.-laborator, Bu­letinul calității este un veritabil barome­­­­tru al situației din fiecare secție. El în­registrează, sintetic, neajunsurile ivite la locurile de muncă, a­­nalizează cauzele și, în același timp, dă soluții pentru reme­diere. Dar să aruncăm o privire asupra celui mai recent buletin. El semnalează defec­țiunile apărute în funcționarea cuptoa­relor de topit sticlă nr. 2, 3 și 5, defec­țiuni care au condus, la unele sortimente, la pierderi tehnologi­ce care au depășit cu 1%ilt cifra admisă. Să luam­im exemplu. La cuptorul nr. 5 pier­derile tehnologice în sectorul vase conice au fost mai mari cu 23 la sută față de admis. Pierderi teh­nologice, peste ad­mis, s-au înregistrat și la secția termose, tocitorie și pictură. Au existat și recla­mații privind calita­rea unor produse li­vrate Fabricii de be­re din București și u­­nității Fructus din Timișoara. Despre toate aces­tea, comitetul oame­nilor muncii a luat cunoștință, fiindcă Buletinul Calității a fost prezentat în re­centa sa ședință. In mod firesc, analiza făcută pe marginea celor sesizate în bu­letin a fost urmată de măsuri. Nomina­lizăm cîteva dintre e­­le: Înființarea unui punct fix de control­­recepție și încadrarea unui tehnician pentru CALITĂȚII" efectuarea recepțio­­nării calității, urmă­rirea pe grafic a re­buturilor, remedieri­lor și a întreruperi­lor; efectuarea con­troalelor în schimbu­rile II și III de către personalul de condu­cere al serviciului C.T.C.-laborator etc. ...Buletinul calității, o metodă, o cale și un mijloc prin care sticlarii turdeni ac­ționează, cu eficiență, în vederea îmbunătă­țirii continue a mun­cii lor. Ion CORDOȘ întreprinderea de industrie locală „Napochim“ Cluj. Aspect de muncă la instalațiile de injectat mase plastice —................................................... .....­­...— -----------­(■ [UNK] [UNK]....................................... ....­........­­........... I Fiecare oră și clipă folosite din plin la executarea lucrărilor agricole de sezon • Urgența urgențelor: încheierea primei prașile la porumb • Concomitent cu întreținerea culturilor: muncă avîntată la recoltarea furajelor. Intre lucrările de sezon ur­gente, care trebuie să se bucu­re de o deosebită atenție în toate unitățile agricole din județul nostru, pe prim plan se situează încheierea prași­­lei întîia la porumb. Așa cum rezultă din situația operativă întocmită de Direcția generală județusană a­­­ agriculturii,­ pînă la­ data de 8 iunie, prașila în­­tîia manuală la porumb a fost realizată pe numai 69 la su­tă din suprafețele cultivate în cooperativele agricole. în a­­ceste unități au mai rămas de prășit peste 16.000 hectare cu porumb. Organizațiile de partid, consiliile de conduce­re și cadrele de specialiști din unitățile cooperatiste ră­mase în urmă cu prașila po­rumbului sunt datoare să în­treprindă cele mai eficiente măsuri pentru o largă mobi­lizare a cooperatorilor la exe­cutarea acestei lucrări. In același timp, în fiecare unita­te agricolă trebuie folosite cu întreaga capacitate de lucru toate mijloacele mecanice dis­ponibile la întreținerea cultu­rilor, astfel ca prin utilizarea tuturor forțelor și mijloacelor de lucru prașila­t la porumb să fie încheiată în cel mult 21—3 zile. O deosebită grijă trebuie acordată, totodată, e­­xecutării lucrărilor de sezon și în grădinile de legume. Prin buna organizare a muncii și aplicarea judicioasă a acordu­lui global, trebuie să se asigu­re o largă mobilizare a coope­ratorilor în fermele legumi­cole pentru buna întreținere a culturilor. In unele ferme legumicole a început recolta­rea verzei timpurii, gultoare­­lor și a altor sortimente de legume de sezon. Conducerile C.A.P. și centrele de legume și fructe vor trebui să mani­feste cea mai mare preocupa­re pentru stabilirea judicioasă a graficelor de recoltare și livrare a legumelor, spre a se asigura o bună aprovizionare a populației cu aceste produse. In cursul săptămînii, o sea­mă de cooperative agricole din județ au început și lu­crările de recoltare a furaje­lor, respectiv a trifolienelor și fînețelor naturale. Coopera­tive agricole cum sînt cele din Luna, Luncani, Turda Nouă și altele, o dată cu recoltarea trifolienelor au conservat im­portante cantități de furaje sub formă de semisiloz. Asigurarea unor cantități cît mai mari de furaje de bună calitate în fiecare unitate a­­gricolă impune ca în săptămî­­na care urmează concomitent cu lucrările de întreținere a culturilor să se execute în ritm susținut recoltarea, tran­sportul și depozitarea furaje­lor. In acest scop, este nece­sar ca și la strîngerea recoltei de furaje să se aplice în mod judicios acordul global, pîr­­ghie puternică de mobilizare și cointeresare a cooperato­rilor să strîngă cantități cît mai mari de furaje, de bună calitate. Intilnirea tovarășului NIcOLAE CEAUȘESCU cu participanții la Conferința națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România’ In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu» secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat, s-a des­chis, sîmbăta la amiază, la sala „Dalles“, din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în Ro­mânia“. Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei ani­versări, fórii și înaintași celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, lup­­tînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iu­bire de neam și țară, pentru libertate și pro­gres, pentru unitatea și independența națiu­nii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pa­nă, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț. De asemenea, erau prezenți membri ai C.C. al P.C.R., miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Sunt de față participanții la Conferința națională a Uni­unii artiștilor plastici, mulți dintre ei pre­zenți cu opere în expoziție, critici de specia­litate și alți oameni de cultură. Este ora 12,15. La intrarea în sala expo­ziției, secretarul general al partidului este întîmpinat de Ion Jalea, președintele de o­­noare al Uniunii artiștilor plastici, Brăduț Covaliu, președintele U.A.P., de membrii Bi­roului de conducere al U.A.P. Creatorii plastici, care timp de trei zile au dezbătut în cadrul Conferinței lor na­ționale problemele majore ale artei căreia i s-au dedicat, au ținut să fie prezenți la a­­ceastă festivitate. Ei au făcut o elucturoasă și însuflețită primire tovarășului Nicolae Ceaușescu, exprimîndu-și satisfacția, pentru prilejul de a se întîlni din nou cu conducă­torul partidului și statului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți con­ducători de partid și de stat, sunt invitați să viziteze expoziția, care are drept „motto“ cu­vintele pline de semnificație rostite de se­cretarul general al partidului la recenta adu­nare populară de la Iași: „Sărbătorind împli­nirea a 125 de ani de la Revoluția de la 1848 din țările Române, cel mai înalt oma­giu pe care-l putem aduce memoriei acelora care au ridicat și ținut sus, în acele vremuri grele, steagul luptei pentru libertate naționa­lă, pentru unitatea și progresul patriei este de a ne angaja cu toții să muncim cu toată energia și priceperea pentru înfăptuirea po­liticii interne și externe a partidului și sta­tului, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în România“. De o parte și de alta a panoului unde este înscris citatul, se află, într-o simbolică ală­turare, un grup sculptural reprezentînd mai mulți revoluționari pașoptiști și un bust, realizat în bronz, al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Sunt parcurse sălile expoziției, care reu­nește circa 300 de lucrări, selecționate din cele peste 1­000 prezentate juriului. Numărul mare al exponatelor, valoarea lor artistică și educativă, tematica bogată ilustrează, re­velator, largul și viul ecou pe care aniversa­rea Revoluției de la 1848 l-a găsit în inima și conștiința artiștilor din toate generațiile — români, maghiari, germani și de alte na­ționalități — care cinstesc memorabilul eve­niment, una din paginile cele mai mișcătoare și înălțătoare ale istoriei noastre, izvor de (Continuare în pag. a VI-a) Curintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori sâ încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adre­sa salutul și felicitările Co­mitetului Central, ale Consi­liului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru în­cheierea cu succes a conferin­ței pe ttfeft a in­iunii artiștilor plastici. (Vil aplauze). Am fost invitat de condu­cerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în ca­drul acestei expoziții alcătui­te de artiștii plastici în cins­tea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am pro­cedat în felul acesta, deoare­ce, vizitînd expoziția, am pu­tut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce pu­teți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie u­­­nor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o via­ță mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o des­pre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini varia­te, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce con­stituie însă caracteristica ge­nerală a expoziției, caracte­ristică ce corespunde orientă­rilor date de Congresul al X-lea și de Conferința națio­nală ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au rea­lizat lucrări bune, cu un con­ținut menit să servească edu­cării poporului. Cred că aceas­tă expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie o­­rientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice), înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fa­ța tuturor celor care au ex­pus aci, să exprim preferin­țele mele. Pot spune însă că, în general, atît ca orientare, cît și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucră­rile. De aceea, aș dori să-i fe­licit călduros pe­ toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate aces­tui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei Româ­niei, și să le uirez succese și mai mari în Viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîm­­plă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, în­cepi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția re­dării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumnea­voastră și al deschiderii aces­tei minunate expoziții pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare e­­ducativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de is­toria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, dar chiar și peste un an lucrările inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți anga­­ja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom săr­bători 30 de ani de la victo­ria insurecției naționale arma­te antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de ase­menea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expozi­ția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca d­e făurire a societății socialiste multilateral dezvol­­tate, eroismul cu care între­gul popor înfăptuiește politi­ca partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabi­le surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic acest puternic entuziasm de masă. După pă­rerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schim­bări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state. Iată, chiar ieri, la Helsinki, s-au în­cheiat cu succes lucrările pre­gătitoare ale Conferinței ge­­neral-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru confe­rința miniștrilor de externe, începe deci conferința pentru securitate europeană. Aceasta este un succes deosebit de important al națiunilor euro­pene — deci și al națiunii române — al tuturor națiuni­(Continuare in pag. a VI-a) Creată din inițiativa și sub conducerea Partidului Comu­nist Român în perioada ma­rilor prefaceri politice și so­­cial-economice, care au schim­bat fundamental înfățișarea României și investită cu n­obi­­la misiune de a apăra — ală­turi de celelalte organe de stat — cuceririle revoluționa­re ale maselor muncitoare, a­­vutul obștesc și personal al cetățenilor, ordinea și liniș­tea publică, miliția sărbătoreș­te 24 de ani de activitate. Educate și crescute de par­tid în spiritul devotamentu­lui nețărmurit față de patrie și popor, al respectului și so­licitudinii față de cetățeni, al aplicării corecte și ferme a legilor, cadrele de miliție au depus și depun toate efortu­rile pentru a-și face cu cins­te datoria. Istoricele hotărîri adoptate de Congresul al X-lea și de Conferința Națională a Parti­dului Comunist Român, care au determinat efervescența creatoare a întregului popor, angajat cu avînt pe drumul edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, repre­zintă și pentru organele de miliție un nou imbold în lup­ta activă, pentru transpunerea în viață a mărețului program de înflorire a patriei noastre socialiste. Răspunzind imperativului de perfecționare continuă a acti­vității în toate domeniile, munca organelor de miliție a cunoscut și înregistrează o permanentă perfecționare — atît din punct de vedere con­­cepțional, cît și în ce privește stilul și metodele folosite. A căpătat un conținut nou, mai concret, mai eficace, activita­tea de prevenire, pornindu-se de la sarcina pusă în fața or­ganelor noastre de către se­cretarul general al partidului, care preciza: Este necesar să acordăm o mai mare atenție măsurilor preventive. Princi­palul este de a împiedica să se comită abateri, să se încalce legea. Organele de stat să consi­dere că au acționat bine nu­mai atunci când au reușit să prevină infracțiunile și mani­festările antisociale, în același timp, a devenit mai operativă și mai hotărî­­tă riposta pe care miliția o dă tuturor celor care încalcă legea, ordinea de drept stator­nicită în țara noastră. Mulți infractori și elemente cu com­portări antisociale, care au lo­vit ori au încercat să loveas­că în proprietatea socialistă sau personală, în drepturile și interesele legale ale cetățeni­lor, au fost demascați și tri­miși în justiție, au simțit as­cuțișul legilor noastre. Desco­perirea și prinderea autorilor unor infracțiuni grave — o­­moruri, tîlhării, spargeri, ac­cidente de circulație etc. — acțiunile și controalele orga­nizate în conlucrare cu alte organe de stat la diverse uni­tăți economice pentru preve­nirea și descoperirea operati­vă a delapidărilor, abuzurilor, înșelăciunilor, sustragerilor,­­ cercetarea operativă și compe­tentă a faptelor penale, asi­gurarea recuperării pagubelor cauzate de infractori sunt do­vezi ale eforturilor sporite de­puse de ofițerii și subofițerii de miliție pentru combaterea infracționismului, pentru creș­terea eficienței muncii lor, în­chinate slujirii intereselor po­porului. Rezultate bune au fost obținute și pe linia asi­gurării circulației pe drumuri­le publice, reușindu-se, ca, în condițiile creșterii perma­nente a parcului auto și a in­tensificării traficului rutier, să se diminueze numărul acci­dentelor și consecințele aces­tora. Sîntem pe deplin conștienți că succesele obținute în de­cursul celor 24 de ani de e­­xistență, își au izvorul în con­ducerea și îndrumarea de că­tre partid a întregii noastre activități, în măsurile elabo­rate de partid și de stat pen­tru așezarea muncii noastre pe baze științifice, perfecțio­nării formelor și metodelor de (Continuare în pag. a ll-a) MILITIA­EA A XXIV-A ANIVERSARE general-maior Marin VÎLCEANU, șeful Miliției județene. încheierea lucrărilor Conferinței naționale a Uniunii artiștilor plastici Sîmbăta dimineața s-au în­cheiat în Capitală lucrările Conferinței naționale a Uniu­nii artiștilor plastici. Timp de trei zile, participanții au dez­bătut problemele majore, de actualitate, ale artelor plasti­ce, au analizat activitatea des­fășurată de uniune, în perioa­de care a trecut de la ulti­ma conferință pe țară. Dele­gații și invitații au făcut, cu acest prilej, un rodnic schimb de opinii și au relevat căile și mijloacele menite să con­tribuie în deplina propășire a plasticii românești, în afirma­rea ei plenară în slujba în­făptuirii politicii partidului nostru de edificare a societă­ții socialiste multilateral dez­voltate. Au fost aprobate, to­todată, noul statut al uniunii, precum și rezoluția Conferin­ței naționale a Uniunii ar­tiștilor plastici. In deschiderea ședinței, au fost comunicate rezultatele a­­legerii Comitetului pe țară al Uniunii artiștilor plastici, al­cătuit din 95 de membri, noul organ reprezintă toate dom­niile artei plastice și filiale din țară ale uniunii. In c­arul ședinței a fost anunțat de asemenea, componen noului Birou al uniunii. In numele Comitetului 1 țară și al Biroului U.A.­ Brăduț Covaliu a mulțum­ pentru încrederea acordată­­ a fi ales din nou președin, angajîndu-se, în același tim de a duce la îndeplinire m­iile sarcini care stau în fa­oliștii artiștilor plastici, continuare, artistul poporul Ion Jalea a exprimat mulț miri pentru cinstea realegei sale ca președinte de onoa al U.A.P. și a urat succes la conduceri­a Uniunii, mem­bi­lor săi, în activitatea v­șoare, într-o atmosferă de la entuziasm, participanții conferință au aprobat text unei telegrame pe care au dresat-o Comitetului Centr­al Partidului Comunist R­mân, tovarășului Nicole Ceaușescu. * ★ Reunindu-se în prima sa ședință, Comitetul pe țară al Uniu­nii Artiștilor Plastici a ales Biroul Uniunii în următoare componență: președinte de onoare — Ion Jalea; președinte - Brăduț Covaliu; vicepreședinți — Geza Vida, Ton Sălișteanu Paul Erdos, Ion Frunzetti; secretari —Ion Pacea, Paul Vas­iescu, Napoleon Zamfir, Costel Badea; membri — Corneli Baba, Ion Irimescu, Ovidiu Maitec, Cecilia Stork-Botez, Traia Brădean, Viorel Mărgineanu, Dan Hatmanu, Dan Nemțeanu Ion State, Anton Ebervrein, Mircea Spătaru, Constantin Cost­­­ Agerpre

Next