Făclia, octombrie-decembrie 1973 (Anul 27, nr. 8362-8439)

1973-10-14 / 8373. szám

PAGINA 2 FĂCLIA S-a încheiat săptămîna de teatru Cu cea de a doua reprezentație de di­seară, a spectaco­­lului Naționalului bucureștean cu Trei frați gemeni ve­nețieni de Collalto se încheie săptăm­îna de teatru cu ca­re și-a deschis stagiunea Naționalul din Cluj, eveniment de reală valoare în viața artistică a orașului nostru și pe care dorim să-l vedem, așa cum se și intenționează permanentizat. Despre premierele clujene prezentate — Meșterul Ma­nela și Unchiul Vanea —­ ne-am exprimat opinia în edi­țiile anterioare ale Ziarului nostru, iar asupra lucrărilor simpozionului „Dramaturgia clasică și publicul contem­poran“ vom reveni. Astăzi ne vom rezuma la o scurtă trecere în revistă a spectacolelor teatrelor invitate. Micii burghezi de Maxim Gorki, în regia lui Ioan Taub, interpretat de colectivul Teatrului Național din Timișoara, ne-a impresionat dintru început prin scenografia Emiliei Jivanov, creatoarea unei remarcabile atmosfere sufocante. Spectacolul este lucrat cu minuție în multe scene de fi­nă observație psihologică și socială — nu lipsit însă de unele momente trenante, de o senzație de greoi, de lipsă de ritm. Dintre actori au făcut o bună impresie Gheor­­ghe Pătru (Bessemenov) și Gheorghe Leahu (Percihift), mai puțin echipa de tineri interpreți. Despre Puterea și adevărul de Titus Popovici, in inter­pretarea Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, despre regia lui Ernest Bén și valorosul colectiv de actori s-a mai scris în Ziarul nostru. Ne vom mărgini, acum, la a salută încă o dată atît întregul colectiv de interpreți, pentru Spec­tacol, cit și teatrul pentru ideea colaborării directe cu autorul la realizarea versiunii dramatice a scenariului. Teatrul Național din Iași ne-a oferit Ce înseamnă să fii Onest, spumoasele paradoxuri, și replici spirituale ale lui Oscar Wilde, în montarea lui Dan Nasta și scenogra­fia op-art a lui George Doroșenco. Un spectacol sprinten, cu intenții parodice, dar fără realizări actoricești cu ade­vărat remarcabile. Așteptat cu mare interes de către publicul clujean, spec­tacolul­­ Naționalului bucureștean cu Trei frați gemeni venețieni de Antonio Mărruzzi zis Collalto, în regia lui David Esrig și scenografia lui Ion Popescu Udriște a fost o reconfirmare a cunoscutelor valențe comice ale cîtorva din­tre cei mai îndrăgiți actori de comedie bucureșteni, in frunte cu Marin Moraru, și a înaltului profesionalism al lui David Esrig, cărora le dorim să ne viziteze mai des. Avem, după acest început, toate motivele să sperăm că toamna viitoare vom vedea la Cluj cîteva spectacole ale teatrelor din țară cel puțin tot atît de interesante. Zile CALIAN 0 ÎNTREBARE: LIN RĂSPUNS întrebare: Ce posibilități de angajare și calificare în mun­ca productivă au absolvenții de liceu din județul Cluj? Ne răspunde tovarășul LI­­VIU COZMA, șeful Oficiului județean al forței de muncă. — Absolvenții de liceu din județ au posibilitatea să se angajeze în munca productivă la toate unitățile industriale din județ, în limita locurilor vacante existente. Despre a­­ceste posibilități se pot infor­ma la centrele de plasare a forței de muncă din Cluj, Dej, Turda, Gherla, C. Turzii și Huedin, de unde obțin și re­partizarea. Conform precizărilor Minis­terului Muncii și Ministerului Educației și Invățămîr­tului absolvenții liceului și ai șco­lii generale de 10 ani, care și-au însușit în cadrul activi­tăților tehnico-productive, pre­văzute în planurile de învă­­țămint (practica în producție n.r.), cunoștințele și deprinde­rile practice necesare execută­rii unei meserii se pot pre­zenta în fața comisiilor tehni­ce de încadrare și promovare a muncitorilor care funcțio­nează în întreprinderi, în ve­derea atestării calificării și încadrării în muncă. Absol­venții care promovează probe­le teoretice și practice susți­nute în fața comisiei vor fi încadrați în muncă în ace­leași condiții ca și muncitorii care au dobândit calificare prin cursuri și practică la lo­cul de muncă. Atestarea se face de către unitatea la care s-a făcut practica productivă în limita necesarului de forță de mun­că în meseriile respective. Ab­solvenții care nu au fost a­­testați pot obține o meserie angajîndu-se în cadrul unei unități industriale și urmînd un curs de calificare de scurtă durată, intre 6—12 luni, în funcție de complexitatea me­seriei. In această perioadă ei beneficiază de toate drepturi­le prevăzute de H.C.M. 2105/1969. Calificările în întreprinderi­le unde numărul absolvenților de liceu asigură formarea u­­nei clase se pot organiza prin Cursuri postliceale cuprinzînd numai absolvenți de liceu. Se preconizează organizarea unor asemenea cursuri la întreprin­derile „Tehnofrig“, Cazane mici și arzătoare, „Unirea“ ș.a. Întrebarea următoare: Ce O­­bligații au deținătorii cărților de imobil? Rubrică realizată de Emil POP Vernisajul salonului de gravura Ieri la prînz, in sălile de expoziții de la parterul Mu­zeului de artă a avut loc vernisajul Salonului de gravură cu participarea a 101 graficieni din întreaga țară, care ex­pun 171 de lucrări în diverse tehnici. Festivitatea a fost deschisă, în prezența reprezentanților organelor locale de partid și de stat, de către tovarășul I­iviu Văcariu, pre­ședintele Comitetului județean de cultură și educație so­cialistă. Despre semnificația evenimentului și despre lu­crările expuse a vorbit, din partea Uniunii Artiștilor Plas­tici, criticul de artă Amelia Pavel. Vernisajul a fost urmat de un am­pozion având­ ca temă „Grafica românească contemporiup”. I­a lucrările simpo­zionului, deschise de Ana Lupași,președinte­le Filialei Cluj a U.A.P., și conduse de Amelia Pavel, au participat critici de artă, graficieni, scriitori ­­­ ................................... Artiști prin dar... Este un fapt comun să spui că un muncitor un porțelan e și un artist. Dar depinde de unde privești lucrurile și în ce context. Să pornim, de pil­dă, de la activitatea artistică a tinerilor de la „Iris", zic­a tinerilor, pentru că tinerețea, prin neast­mpăr, entuziasm și necesitatea exprimării, se su­prapune ideii de manifestare artistică, bineînțeles, când lu­crurile decurg normal. Aceasta este și părerea secretarului U.T.C. din fabrică, Marin Mărgineanu, irisă, cind e vor­ba de exemple, este silit să fie „restris“. De acord, a fost perioada concediilor; de acord, baza materială a activității ar­tistice este minimă, dar aces­tea nu justifică dispariția e­chipei de teatru și a forma­ției de dansatori. Mai ales că la „Iris“, de mai mulți ani, iți desfășoară activitatea un foarte experimentat activist cultural, Cornel Fărăianu. Și atunci ajungem la o orchestră de muzică ușoară (Ion Hirțan, și Cornel Fărăianu coordonea­ză programul) sau la o inten­ție, emisiune la stația de ra­dio locală — „Tineretul și pro­ducția“, care va cuprinde pe lângă altele „muzică ușoară, muzică populară, cuplete“ etc. De altfel, aici există talente interpretative autentice: Vale­ria Filipescu, Lucia Ciupei, Vera Macavei, Paraschiva Pe­tra sau Tiberiu Ceașcă. Evi­dent, se pune cu necesitate o întrebare: existind toate ele­mentele de bază, de ce nu se manifestă mai plenar brigada artistică de agitație­— atît­ in sprijinul producției cit și pen­tru combaterea unor fenome­ne de indisciplină in muncă și in viață. Privite la suprafa­ță, lucrurile par a merge mul­țumitor, dar ne putem mul­țumi cu mulțumitor? Intenția acestor rinduri nu este de a critica cu orice preț, ci de a atrage atenția asupra unui potențial valoros. Porțelaniștii sînt artiști prin fire, dar nu e suficient atît: se impune o concentrare a forțelor și o manifestare variată a talente­lor. Ileana Maria CODRF.A EXPOZIȚIE CANTEMIR Ba Biblioteca municipală din Cluj a fost organizată și deschisă o expoziție de cărți, fotografii și reproduceri cu tema: „Dimitrie Cantemir domnitor român și savant de reputație mondială“. Expoziția se bucură de un interes deo­sebit, mai ales din partea ci­titorilor bibliotecii. ............... • A CUM BAT ABSOLVENȚII DE LICEU LA PORȚILE VIITORULUI? Efectuînd, la începutul a­­nului școlar 1972—1973, un sondaj asupra opțiunilor pro­fesionale în rindurile a 180 de elevi din anii IV de la cite­­va licee teoretice din Cluj, am desprins o serie de as­pecte și concluzii care consi­derăm că merită atenția pă­rinților, cadrelor didactice și organizațiilor de tineret din școli. Din totalul de 180 de elevi anchetați, 26,2 la sută declarau că doresc să urmeze facultățile de medicină gene­rală, pediatrie, stomatologie sau farmacie, 33,7 la sută op­tau pentru diferitele facultăți umaniste din cadrul Universi­tății (Filosofie, Psihologie, Pe­dagogie, Drept ș.a.), 5 la sută pentru arte (conservator, arte plastice, artă teatrală), 6 la sută pentru geografie, 2,5 la sută pentru educație fizică, 7,5 la sută pentru științele e­­conomice, 2,5 la sută pentru facultățile de fizică și mate­matică, 10 la sută pentru di­ferite facultăți ale institutului politehnic, 2,5 la sută pentru arhitectură și 1,7 la suta pen­tru agronomie. Doar 1,7 la sută din subiecți doreau să urmeze cursurile de subingi­­neri. Tot în aceeași scăzută proporție apar și dorințele de a urma școala postliceală sa­nitară, școala de ofițeri și școala de aviație civilă. 5 la sută dintre elevii chestionați au declarat că încă nu s-au decis asupra profesiunii pe care ar dori să o exercite. Din statistica prezentată re­zultă că majoritatea tinerilor din ultimul an de liceu s-au orientat spre profesiuni care necesită studii superioare, în­deosebi de tip umanistic, ne­­glijind sectoarele tehnico-e­­conomice. Sectorul agrar este aproape dat uitării. Oare fap­tul că s-au născut și crescut intr-un oraș de talia Clujului îi împiedica pe tineri să se gîndească că pot deveni și in­gineri agronomi, ingineri zoo­­tehniști sau medici veterinari, că puteau opta și pentru școli de specializare post liceală cu profil agricol sau cu alt pro­fil? întrebați despre ceea ce vor face dacă nu reușesc la exa­menul de admitere din sesiu­nea de vară a anului 1973, majoritatea tinerilor au răs­puns că vor continua să se pregătească și vor candida la examenele pentru aceleași fa­cultăți. Doar 6,7 la sută au declarat că vor urma cursuri de specializare postliceală în cazul că nu vor fi admiși în institutele de învățămint su­perior pentru care au optat. Rugați să indice o a doua profesiune pe care ar dori să o exercite în cazul că factorii obiectivi le-ar împiedica rea­lizarea primei lor opțiuni, a­­proape toți elevii au desemnat tot profesiuni care necesită pregătire universitară, negli­­jînd școlile postliceale și în­cadrarea în producție. Respec­tivii elevi nu știau oare că în municipiul nostru, ca în multe alte localități, funcțio­nează cîteva școli postliceale și că cele mai multe între­prinderi angajează absolvenți de liceu pentru a-i califica la locul de muncă? Incercînd să surprindem fundamentul motivațional al orientării masive spre profe­siunile care cer studii supe­rioare, iată care sînt „argu­mentele“ la care au recurs e­­levii: a) dacă intenționau să ajungă muncitori calificați nu ar fi urmat liceul teoretic, ci cursurile unei școli profesio­nale sau ale unui liceu indus­trial; b) din­­ moment ce sunt elevi ai unui liceu teoretic ca­re nu le asigură nici o cali­ficare sunt „nevoiți“ să-și con­tinue studiile spre a dobîndi o specializare și în acest caz este normal ca fiecare să tin­dă spre formele cele mai înal­te de pregătire profesională; c) ajungînd specialiști cu stu­dii superioare pot contribui substanțial la efortul colectiv; d) studiile superioare asigură ocuparea unor posturi bine re­tribuite; ș.a. înainte de a lua atitudine față de aceste motivări, să ve­dem ce părere aveau diriginții claselor din care făceau par­te elevii cuprinși în anchetă, despre canalizarea excesivă a dorințelor viitorilor absolvenți spre institutele de învățământ superior. Unii dintre profeso­rii diriginți ne-au declarat că această problemă nu a consti­tuit un subiect de reflectare pentru ei (!), alții ne-au spus că este firesc ca fiecare tînăr să aspire spre o situație cit mai bună în viață, deci și spre invățămîntul superior. Pline de adevăr au fost cuvintele dascălilor care susțineau că nu toți tinerii își cunosc su­ficient de bine propriile capa­cități, că nu cunosc îndeajuns natura profesiunilor pentru care au optat și că nu cunosc sau nesocotesc nevoile de per­sonal în sectoarele economice de primă importanță. Credem că motivele prezen­tate de către elevii din eșan­tionul anchetat și de către a­ i­postaze a­le v­ieții «i­ diriginți vin în contradicție cu realități evidente ale sta­diului actual de dezvoltare a societății noastre. Astfel, mun­citorul de înaltă calificare a devenit o realitate tot mai frecventă a­ zilelor noastre; progresul cultural cere ca nivelul de școlarizare să creas­că continuu la toate categorii­le de lucrători, astfel nemai­­fiind justificată părerea că studiile liceale nu sunt nece­sare pentru muncitorii califi­cați. De altfel, din documen­tele de partid rezultă cu cla­ritate faptul că în viitorul a­­propiat se va generaliza obli­gativitatea studiilor liceale. Absolvind liceul teoretic ti­nerii pot și trebuie să dobîn­­dească o calificare, dar nu e nevoie ca această calificare să fie neapărat universitară. Dimpotrivă Nu toți tinerii dispun de pregătirea teoretică și de aptitudinile cerute de în­­vățămîntul superior, dar pot deveni excelente cadre în ace­lași domeniu pentru care au optat urmînd o școală postli­ceală sau calificîndu-se la lo­cul de muncă. In contextul social al țării noastre, toate profesiunile constituie surse ale dezvoltării personalității celor care le exercită și aduc un aport nemijlocit la progre­sul social atunci când sunt pro­fesate cu pasiune și dăruire, iar retribuția bănească nu poa­te justifica optarea pentru profesiile care necesită studii superioare deoarece sistemul nostru de retribuire oferă muncitorilor și cadrelor cu pregătire medie, salarizări ri­dicate. Mai este permis să existe profesori pe care să nu-i inte­reseze destinul elevilor ce i-au fost încredințați spre forma­re? Categoric, nu! O bună in­struire și educare a elevilor presupune și grija pentru vii­torul lor. Credem că în aten­ția cadrelor didactice, în spe­cial a diriginților și a psiho­­pedagogilor școlari, trebuie să stea cunoașterea idealurilor de viitor ale elevilor. Această cu­noaștere nu se poate formaliza numai la aspectul constatativ, ci implică intervenții în dina­mica procesului de constituire a opțiunilor profesionale în sensul sprijinirii tinerilor în alegerea profesiunilor astfel incit să se realizeze un acord cu­ mai mare între dorințele elevilor și aptitudinile acesto­ra, între cerințele de natură fizică și psihică pe care le ri­dică profesiunile,și capacități­le elevilor, între­­ dorințele și posibilitățile lor, pe de o par­te, și nevoile societății noas­tre, pe de altă parte. Este­­ o datorie morală a noastră, e­­ducatorii, să arătăm elevilor că țara are nevoie de forțe de muncă mai numeroase în sec­torul productiv, că fabricile și uzinele cei tineri capabili de realizări deosebite. O bună in­formare școlară și profesiona­lă are drept rezultat o mai bună direcționare a elevilor în alegerea profesiunii. Intr-un articol viitor vom vedea ce s-a întîmplat în a­­cest an cu elevii cuprinși în ancheta noastră. Au reușit să facă cu toții ceea ce au dorit? Unii, da, alții nu! De ce? Dumitru OZUNU DE LA INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ AL MINISTERULUI DE INTERNE DE LA STELUȚA, LA........STELE VERZI* Lăcătușul Daniel Puiu de la I.L­. „Bobilna“-Dej a aprins un artificiu — o steluță pentru pomul de iarnă — pe care a aruncat-o pe pardoseala atelierului în care lucra. Ca ur­mare a izbucnit un incendiu prin care au fost distruse sau degradate bunuri în valoare de peste 15.000 lei, iar strungarul Ioan Rednic, care a luat parte la stingerea in­cendiului, a suferit arsuri de gradul I și II. Posesorul steluței și autorul incendiului vede acum „stele verzi“ când trebuie să răspundă pentru fapta sa. AMENZI CONTRAVENȚIONALE Aflându-se în­­ orașul Cîmpia Turzii, Varga Gheza din Viișoara a provocat scandal într-un local public, fiind a­­mendat cu 1.000 lei. Pentru aceleași motive, le-au fost aplicate amenzi contravenționale și cetățenilor Damian Rusu, din Gherla, strada Șt. O. Iosif nr. 1 Vasile Strajeri și Ilie Foriș din Turda Totezan Gligor din Cîmpia Tur­zii, Zaharia Șulea, Constantin Rigoriu și Santa Adalbert din Cluj. ATENȚIE LA TREN! Aflindu-se cu vitele la păscut, Ana Podar din Turda a traversat linia ferată fără să se asigure, fiind accidentată mortal de trenul accelerat 302. In 27 septembrie a.c., la km 50 + 600 a fost surprins și accidentat mortal de acce­leratul 425 alt îngrijitor de animale — Alexandru Pa­șca, di­n satul Urișor nr. 210’ Așadar mai multă atenție la tren­ ACCIDENT DE. . NEATENȚIE Consumînd din neatenție o substanță toxică, „Lindator", pusă intr-o sticlă asemănătoare cu una ce conținea altă licoare. Simion Buzdugan, de 46 ani, din Fizeșul Gherlei, a decedat în timp ce era transportat la spital. DE RUȘINE, PENTRU O... VARZA în ziua de 27 septembrie. Ioan Popovici, salariat la Î.A.S. Cluj, a fost surprins cu 645 kg varză sustrasă de la această unitate. Se pare că fapta comisă îl va costa mai mult decât toată varza. r fotbal Turneul „Universității” Cluj în Cehoslovacia In al doilea meci susținut la 11 octombrie, în R.S. Ce­hoslovacă, „U“ Cluj a avut ca parteneră echipa „Spar­tak“ — Sriia din liga a H-a a campionatului cehoslovac. Fotbaliștii clujeni s-au re­simțit după meciul de la Ko­sice, așa că la pauză erau conduși de gazde cu 2—0. Dar în repriza a doua s-a produs un reviriment în e­­chipă. De la început, studen­ții au exercitat presing, reu­șind să înscrie în min. 47 prin Mureșan. Șapte minute mai tîrziu, Coca aduce ega­­­larea. Cu toate că studenții au dominat partida pipă la fine, ei n-au mai putut în­scrie. In acest joc, portarul Lăzăreanu s-a accidentat destul de grav. Ieri, clujenii au susținut al treilea meci, cu Lokomotiv Kosice, din prima ligă ce­hoslovacă. Rezultatul nu ne-a parvenit pâna la încheierea ediției. ------------------------------------------------------ - > Campionatele naționale de box—Cluj 1973 FINALIȘTII (IV) Gheorghe Chivăr (Steaua), Alec Năstac (Steaua), Mișu Banu (Farul) și Viorel Tecuceanu (Rapid) se vor întîlnii în limitele categoriei 75 de kilograme. Ca și la categoria 63,500 și aici sînt tot doi­­ candidați favoriți la titlu, numai că, in timp ce Paul Dobrescu și Calistrat Cuțov reprezen­tau același club, Dinamo (și rectificăm astfel greșeala din ziarul nostru unde Paul Dobrescu a apărut­,la Farul!) a­­cum, cei doi protagoniști sunt reprezentanți ai clubului Steaua. Alec Năstac, posesorul unor lovituri foarte dure, elev al antrenorului Chiriac, pare a fi primul favorit. El recomandă locul doi obținut la campionatele europene din acest an de la Belgrad și faptul că este încă deținătorul titlului la categoria amintită. Gheorghe Chivăr, cunoscut pugilist, cu un bogat palmares la activ (263 — victorii, 16 egaluri și 8 înfringeri) rămine principalul adversar al lui Năstac. Cel puțin prin prisma calculului hîrtiei. Publicul clujean își va aminti oare că trefilatorul Chivăr a plecat de la Cîmpia Turzii?! Ceilalți doi oameni ai categoriei, funcționarul Mișu Banu din Constanța ,și impiegatul de mișcare Viorel Tecuceanu de la Rapid București nu vor avea seri prea liniștite în compania lui Năstac și Chivăr! Sau ne vom pomeni iar la zi cu povestea aceea cu butu­ruga mică... La semi-grea, un nume vechi și periculos: Ioan Györfi (Dinamo) și alături de el alți trei candidați la măreția tit­lului: Constantin Cojocaru (Constructorul Galați), Marin Constantinescu (Metalul București) și Vasile Croitoru (Steaua). Cu o forță exemplară, plin de curaj și ambiție, Györfi are in mod normal, prima șansă. Fost campion, fost medaliat la europene, dinamovistul are un adversar pericu­los in stelistul Vasile Croitoru Așteptăm să vedem ce cu­­vînt își vor spune și Constantinescu și Cojocaru. Ca de obicei, la semi-grea vor fi dispute dramatice și lovituri ne­cruțătoare. Și iată-ne ajunși la categoria 4­­81 de kilograme, „rezer­vația “ greilor. Se vor Înfrunta Ion Alexe (Dinamo Bucu­rești), Vasile Lehăduș (Constructorul Galați), Iancu Anghel (ARO Cîmpulung Muscel) și Ilie Dascălu (Farul). Cel mai cunoscut nouă, care a luptat de atîtea ori cu succes pentru culorile țării, este dinamovistul Ion Alexe, medaliat cu bronz la europenele de la Belgrad din acest an, în apo­geul carierei sale, Alexe mai vrea un titlu. Și are mari șanse să-l cîștige. Despre grei e... greu să vorbești, pen­tru că un pumn nimerit și din întimplare poate răsturna toate calculele și aduce antrenorului bucuria cea mare. De aceea, nu vom face alte comentarii. Iată, așadar, personajele și personalitățile care se vor în­frunta la Cluj, în Sala sporturilor, începind de miercuri, 17 octombrie, în finala campionatelor naționale. Să le urăm tuturor succes. > V. IONESCU polo în primul derbi al turneului de polo VOINȚA CLUJ — DINAMO BUCUREȘTI 0—9 (0—2, 1—2, 1—2, 4—3) Primul derbi al turneului final a decepționat oarecum publicul prezent în piscina clujeană, datorită lipsei de spectaculozitate a jocului, exceptînd finalul partidei, în care s-a mizat totul pen­tru victorie. De aici un joc, să-i spunem tactic, meschin de economic, practicat in special de lider, care a ru­lat aproape întreaga echipă pentru al anihila pe princi­palul realizator clujean Clau­­diu Rusu. Și în această si­tuație primele două mari o­­cazii aparțin Voinței, dar o­­dată se opune bara (la un șut cu boltă a lui Fülöp), ca apoi Huber să apere. Primul contraatac dinamovist se soldează cu golul lui Dinu Popescu, primit cu destulă ușurință de apărarea gazde­lor, ca de altfel și la șutul lui V. Rus. La 2—0 bucu­­reștenii joacă mai relaxat și Radu Rusu are două bune situații de a înscrie, dar se pripește și le ratează conse­cutiv. Repriza a doua de­butează cu un nou gol dina­­movistf realizat de D. Popes­cu, la o fază în care porta­rul clujean Hill se găsea undeva la mijlocul bazinu­lui (!!). în min.­­7 arbitrul I. Drăgan îl oprește total ne­justificat din acțiune pe Claudiu Rusu care, scăpat singur, se îndrepta nestin­gherit spre poarta lui Huber (se impunea lăsarea legii a­­vantajului). Dar ... jocul con­tinuă și mai asistăm la două goluri, unul pentru Voința prin Fülöp și unul înscris de V. Rus pentru Dinamo. A treia repriză este copia fidelă a celei precedente, a­­tît ca scor cit și ca joc. Mul­te eliminări, greșeli grave de apărare în ambele părți ale bazinului, se înoată lent și jocul nu are nerv. Ultima pătrime a partidei, salvează ce se mai putea salva din spectacol, fiind mult mai dinamică, mai antrenantă. Ambele formații părăsesc ti­parele în care s-au complă­cut trei reprize (Dinamo fiind mai aproape de victo­rie, iar Voința nemaiavînd ce pierde), demonstrînd cite ceva din frumusețea acestui sport. Cei doi soliști ai a­­cestei ultime părți sînt Clau­diu Rusu și Radu Lazăr, ca­re iau acțiuni pe cont pro­priu, finalizînd spectaculos. Din păcate aceste secvențe nu au putut salva nota de mediocritate care a caracte­rizat acest prim derbi. Punctele partidei au fost realizate de: CI. Rusu (3), Fülöp, A. Szilagy, Gyarfaș, pentru Voința și R. Lazăr (3), D. Popescu (3), V. Rus (2), M. Popescu, pentru Di­namo. A arbitrat confuz I. Drăgan. Și acum rezultatele înregistrate în partidele de sîmbătă: Olimpia Oradea — Crișul Oradea 2—7, I.L. Timișoara — Mureșul Tg. Mureș 7—6, Politehnica Cluj — I.E.F.S. București 5—4, Vagonul Arad — C.S.S. București 3—4. Pro­gresul București — Dinamo București 1—12, Rapid Bu­curești — Voința Cluj 9—3. Mircea Ion RADU CLAUDIU RUSU Voința Cluj GHEORGHE ZAMFIRESCU Dinamo București „CUPA ROMÂNIei” LA SCRIMĂ Recent s-au desfășurat la Cluj asalturile din cadrul tradiționalei competiții de scrimă, dotată cu „Cupa Ro­mâniei“. In etapa I a celor mai buni sabreri și spada­sini clujeni finalele s-au sol­dat cu următoarele rezultate: Sabie: 1. Adrian Popa (Me­dicina) 5 victorii, 2. Gheor­ghe Moldovan (C.S.M.C.) 4 v., 3. Ötvös Péter (C.S.M.C.) 3 v., 4. Csehi Tiberiu (C.S.M.C.) 2 v., 5. Dan Rotaru (Medi- fotbal Divizia națională a juniorilor și școlarilor In cadrul capionatului republican divizionar a junio­rilor și școlarilor (seria a V- a) s-au disputat pînă-n pre­zent șase etape. Echipele cele mai valoroase au confirmat prin rezultatele lor pregătirea bună, iar componenții lor speranțele de a deveni jucători în formațiile de seniori ale cluburilor și asociațiilor sportive. Dintre echipele județului Cluj, formația feroviarilor clu­jeni a jucat la Baia Mare cu Topîtorul din localitate de care a dispus cu categoricul scor de 10—1, prin golurile marcate de Babos (6), Moldovan (2), Bitay și Cioban (cite 1). „U" Cluj a învins pe teren propriu pe Gloria Bistri­ța cu 6—1, prin golurile marcate de Câmpeanu (4) și Văczi II. (2). Industria Sîrmei Cîmpia Turzii a surclasat pe te­ren propriu Minerul Baia Mare cu 5—2. Putem socoti ca surprize înfrîngerile suferite pe teren propriu a echipelor Victoria Cărei și Olimpia Oradea în fața Olimpiei Satu Mare și, respectiv Unirea Zalău, cu­ acealși scor de 2—1. Iată clasamentul seriei a VI-a după șase etape: Derbiul etapei a VII-a se va disputa mîine, duminică la Cluj, unde „U" primește replica fruntașei clasamen­tului F­­C. Bihor. Intîlnirea începe la ora 13 pe Stadionul Municipal. Cealaltă formație clujeană, C.F.R.. va juca — tot mi­ne la ora 13 — pe terenul „Dermata“ cu cealaltă echipă orădeană Olimpia­­cina) 1 v., 6. Doru Coldea (Medicina) 0 v. Spadă: 1. Bereti Gábor (C.S.M.C.) 5 .victorii, după ba­raj, 2. Mircea Anton (Medi­cina) 5 v., d.b., 3. Kiss Géza (C.S.M.C.) 5 v., d.b., 4. Dan Perju (Medicina) 4 v., 5. Pre­­zenszky Tiberiu (C.S.M.C.) 4 v., 6. Victor Poruțiu (C.S.M.C.) 3 v, 7. Ion Fur­tună (Medicina) 2 v., 8. Păt­­fatvy Iosif (C.S.M.C.) 2 v. Au început și întrecerile din cadrul campionatului na­țional individual, rezervat juniorilor mari. In proba de sabie marea surpriză a fost furnizată de tînărul Adrian Popa, care a reușit de a-l în­vinge pe cunoscutul interna­țional, Ionel Pop! Iată rezul­tatele finalei: 1. Adrian Po­pa (Medicina) 5 victorii, 2. Ionel Pop (C.S.M.C.) 4 v, 3. Kozma Péter (C.S.M.C.) 2 v, 4. Csehi Tiberiu (C.S.M.C.) 2 v., 5. Doru Coldea (Medi­cina) 2 v., 6. Alexandru Ma­rian (Medicina) 0 v. TENIS BARCELONA 13 (Agerpres). — Au continuat întrecerile turneului internațional mascu­lin de tenis de la Barcelona. In sferturile de finală ale pro­bei de simplu, Ilie Năstase (România) l-a eliminat cu 6—3, 6—3 pe spaniolul Higueras. In semifinalele probei Ilie Năsta­se îl va întîlni pe cehoslova­cul Jan Kodes care­ a cîștigat cu 7—5, 2—6, 6—4 în fața australianului Phillipps Moo­re. Spaniolul Orantes a dis­pus cu 6—2, 6—2 de englezul Mottram, iar Borg (Suedia) a cîștigat cu 11—9, 6—1 jocul cu Pattison (Rhodezia). In semi­finalele probei de dublu mas­culin, cehoslovacii Kodes și Zednik au dispus cu 2—6, 6—3, 6—4 de Ion Țiriac (Ro­mânia) — Borg (Suedia).

Next