Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-05-02 / 8542. szám
ADUNAREA POPULARA DIN CAPITALA CU PRILEJUL ZILEI DE 1 MAI (Urmare din pag. ala) tanți din ilegalitate ai partidului și ai mișcării muncitorești din țara noastră, membri ai C.C. al P.C.R., ai conducerii de stat și ai guvernului. Au luat loc, de asemenea, membri ai delegației Frontului Unit Național al Cambodgiei și Guvernului Regal de Uniune Națională al Cambodgiei, condusă de Khieu Samphan, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C., viceprim-ministru și ministrul apărării naționale al G.R.U.N.C., comandantul șef al Forțelor Armate Populare de Eliberare Națională, și membri ai delegației economice guvernamentale siriene, în frunte cu Mohamed Haydar, vicepremierul pentru probleme economice al guvernului sirian, care ne vizitează țara. In tribunele alăturate se află conducători de instituții centrale, ai organizațiilor de masă și obștești, vechi militanți ai mișcării comuniste și muncitorești din țara noastră. Sunt prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic. La marea adunare populară participă delegați din partea Federației Sindicale Mondiale, Uniunii Sindicale Pan-africane, Congresului Permanent pentru unitatea sindicală a oamenilor muncii din America Latină, Confederației Internaționale a Sindicatelor Arabe, precum și din: R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, Cuba, R.D. Germană, R.P. Mongolă, R.P. Polonă, R.P. Ungară, Uniunea Sovietică, Algeria, Argentina, Australia, Bangladesh, Cipru, R.P. Congo, Costa Rica, Dahomey, Ecuador, Republica Arabă Egipt, Republica Guineea, Guineea-Bissau, Iordania, Italia, Japonia, Liban, Malaezia, Mali, Maroc, Mauritius, Mexic, Mozambic, Pakistan, Panama, Peru, Siria, Sri Lanka, Sudan, Tanzania, Tunisia, Turcia, Venezuela, R.D.P. Yemen, precum și alți oaspeți de peste hotare. In tumultul bucuriei generale, grupuri de pionieri urcă la tribunia oficială, oferind flori tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu, celorlalți conducători ai partidului și statului nostru și primind la rîndul lor îmbrățișări părintești, sentimentele de dragoste pe care partidul le poartă copiilor țării, schimbului de mîine. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Adunarea populară consacrată zilei de 1 Mai este deschisă de tovarășul Gheorghe Cioară, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, care a spus: Sărbătorim astăzi 1 Mai, Ziua solidarității celor ce muncesc de pretutindeni, într-o atmosferă de entuziasm creator în care întregul nostru popor își consacră toate forțele, talentul, priceperea și puterea de muncă înfăptuirii politicii interne și externe a partidului și statului nostru, aplicării în viață a programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. Vă rog să-mi permiteți să folosesc acest prilej pentru a saluta, in numele comuniștilor, al tuturor locuitorilor Capitalei, cu deosebită dragoste, stimă și respect, pe primul președinte al Republicii Socialiste România, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Salutăm, de asemenea, cu deosebită căldură participarea la adunarea noastră a celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat. Ne exprimăm satisfacția pentru participarea la adunare, ca simbol al trainicelor legături de prietenie și solidaritate internațională de care se bucură țara, poporul și partidul nostru, a unor reprezentanți ai partidelor comuniste și muncitorești, ai unor organizații sindicale, democratice, de peste hotare, cărora le adresăm salutul nostru frățesc și le urâm, cu prilejul acestei sărbători, succese cit mai mari în lupta pentru libertate și progres social, pentru pace și colaborare între toate popoarele lumii. Salutăm în mod deosebit prezența vicepremierului guvernului Republicii Arabe Siriene, Mohamed Haydar, și a viceprim-ministrului Guvernului Regal de Uniune Națională al Cambodgiei, ministrul apărării naționale al G.R.U.N.C., comandant șef al Forțelor Armate de Eliberare Națională, Khieu Samphan. Ziua de 1 Mai o sărbătorim anul acesta în condițiile în care muncitorii, țăranii, intelectualii, întregul nostru popor desfășoară o entuziastă activitate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Vă raportăm, mult stimate tovarășe secretar general, că în întîmpinarea acestei sărbători, colectivele de oameni ai muncii din Capitală și-au realizat și depășit sarcinile de plan și angajamentele pe primele patru luni ale anului, obținînd suplimentar importante cantități de produse necesare economiei naționale, ridicării necontenite a nivelului de trai al celor ce muncesc. Angajați în marea întrecere care a cuprins întregul nostru popor, oamenii muncii din municipiul București acționează neabătut în toate domeniile de activitate pentru ca angajamentul de a înfăptui cincinalul cu șase luni mai devreme să devină o realitate, pentru a întîmpina cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului cu noi și însemnate realizări. A luat, apoi, cuvîntul tovarășul Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, în încheierea mitingului, în numele oamenilor muncii din țara noastră, tovarășul Gheorghe Cioară a spus: Vă rog să-mi permiteți ca, în numele celor de față, al întregului popor român, să adresez un salut călduros poporului portughez, forțelor democratice și progresiste din această țară, forțelor armate, care, răsturnind dictatura fascistă, au creat condiții ca, după aproape 50 de ani de dominație întunecoasă, să se poată sărbători astăzi, liber, ziua de 1 Mai a celor ce muncesc și în Portugalia. (Urale). Ne exprimăm speranța că aceasta va deschide un drum nou dezvoltării democratice a Portugaliei, care să asigure dreptul la independență al popoarelor încă asuprite din colonii și va crea condiții pentru stabilirea de relații noi, democratice, între poporul portughez și aceste popoare. (Aplauze), în spiritul solidarității militante urăm poporului portughez să-și făurească o țară liberă, democratică, independentă. (Aplauze). Trăiască solidaritatea internațională a celor ce muncesc! (Aplauze). Trăiască pacea, colaborarea, între toate țările și popoarele lumii! (Aplauze). Trompeții — pionieri și ostași — anunță începutul spectacolului cultural-sportiv, în al cărui program își găsesc expresie imagini simbolice din viața și munca poporului nostru, din năzuințele și aspirațiile sale de progres și pace, încrederea sa nestrămutată în politica înțeleaptă a partidului, hotărîrea sa de a o înfăptui neabătut, de a făuri societatea socialistă multilateral dezvoltată pe pămîntul românesc. Coruri reunite intonează cîntecul „1 Mai muncitoresc“ de Ciprian Porumbescu, în timp ce crainicul rostește versuri închinate marii sărbători: Triumfă primăvara pretutindeni / Prin munți și văi / Pe țarini și în luncă, / La sărbătoarea mîndrului Arminden, / A celor ce se înfrățesc în muncă. Pe podiumul pavilionului stau grupați sportivi militari și studenți ai Institutului pentru Educație Fizică și Sport. Ei fac să apară un imens steag roșu, simbol al aspirațiilor și al dăinuirilor noastre pe străbuna vatră de la Dunăre și Carnați. Se aude din nou vocea crainicului: E sărbătoarea lumii muncitoare / Pămîntul c întă-ntreg / De unu Mai / Pămîntul patriei e numai floare, / Pămîntul patriei e numai soare, / E numai cîntec românesc pe plai. Prin exercițiile pe care le execută, apropiind gimnastica de arta baletului, conferind mișcării grație și dinamism, studenții oferă tablouri sugestive din munca și viața poporului nostru. In tabloul final, băieții purtînd drapele roșii și fetele cu cercuri florale și năframe galbene se grupează în jurul unei simbolice coloane a infinitului, la înălțimea căreia flutură steagul roșu al partidului. Pe scena marii demonstrații pătrund apoi sute de eleve cu steaguri purpurii care oferă o repriză dinamică, puternic aplaudată. Din nou dinamismul este prezent în fața tribunelor, de data aceasta prin intermediul grupurilor de sportivi olimpici. In cele cinci cercuri pe care le alcătuiesc, tinerii sportivi își demonstrează măiestria în diverse discipline: gimnastică, scrimă, handbal, lupte, box, ciclism. în tabloul final, ei se retrag cu steagul olimpic, purtat de sportivi medaliați. Intr-o desăvîrșitâ aliniere își fac apoi apariția sportivii militari, care execută, cu vigoare și dinamism, exerciții libere de gimnastică. Alternanța mișcărilor și cea a culorilor, întreaga lor evoluție incintă pe toți cei prezenți in tribune. In rotonda pavilionului pătrund apoi sute de dansatori îmbrăcați în pitorești porturi populare. Ei fac să se succeada, sub imensa cupolă, in ritmuri repezi ori domoale, dansuri din toate zonele etnografice ale țării. Rînd pe rînd, dansatorii dau viață „Călușului“, „Bărbuncului“, „Ciulendrei", dansurilor maghiare și germane, evocînd obiceiuri străvechi, tradiții folclorice, bucuria vieții noi pe care o trăiesc astăzi, înfrățiți în viață și muncă, românii, maghiarii, germanii, întreg poporul nostru. In tabloul final, cei 3 500 de participanți la demonstrația cultural-sportivă se reunesc pe podium. Militarii sportivi înscriu cifra XI, simbolizînd apropiatul Congres al partidului. Apoi, ei desemnează cu trupurile lor inițialele Republicii Socialiste România și Partidului Comunist Român, în timp ce crainicul recită: Intru partid să înflorească Maiul / Și patria pe care o iubim / Să cînte floarea, brazde, spic și munte, / Să cînte românește un popor, / L-avem pe Ceaușescu-n frunte, / în mers spre comunism, spre viitor. In încheiere, participanții la marea adunare populară intonează imnul de luptă al clasei muncitoare de pretutindeni — „Internaționala“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat își iau rămas bun de la miile de bucureșteni, răspunzînd cu căldură ovațiilor și aclamațiilor mulțimii care, minute în șir, scandează puternic numele secretarului general. Președintele Republicii Socialiste România salută apoi pe șefii misiunilor diplomatice prezenți la adunarea populară consacrată zilei de 1 Mai. Părăsind pavilionul, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu străbat pe jos, înconjurați cu dragoste de mulțime, aleea principală a complexului expozițional, întîmpinați cu puternice urale și aclamații. Miile de bucureșteni, oameni ai muncii din întreprinderi, militari, elevi, pionieri, scandează neîntrerupt „Ceaușescu —P.N.R.“, „Ceaușescu și poporul“. Cinstind pentru a 84-a oară ziua de 1 Mai, sărbătoarea primăverii și a muncii, locuitorii Capitalei și-au exprimat din adîncul inimii sentimentele internaționaliste care ii leagă puternic, prin tradiție, de oamenii muncii de pretutindeni, de năzuințele lor, reafirmîndu-și voința nestrămutată de a lupta pentru victoria socialismului și a păcii în lumea întreagă. In același timp, adunarea populară din Capitală, organizată cu prilejul zilei de 1 Mai, a constituit o nouă și vibrantă manifestare a unității de nezdruncinat a poporului in jurul partidului și al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, un prilej pentru reafirmarea, cu mai multă tărie, a hotărîrii de a înfăptui neabătut politica internă și externă a partidului, luminosul program elaborat de Congresul al X-lea, de Conferința Națională ale P.C.R. (Agerpres) Adunarea populară de la Cluj (Urmare din pag. 1-a) Despre semnificația zilei de 1 Mai, despre modul în care locuitorii de pe aceste meleaguri ale țării au întîmpinat sărbătoarea internațională a muncii, a vorbit tovarășul Aurel Negucioiu, secretar al Comitului județean Cluj al P.C.R. — 1 Mai — a subliniat vorbitorul — este ziua în care pe toate meridianele se afirmă cu tărie valorile conștiinței celei mai revoluționare forțe a contemporaneității, ale clasei muncitoare, care în numele vocației sale istorice luptă pentru înlocuirea lumii din temelii, pentru lichidarea exploatării și asupririi, pentru libertate, egalitate, demnitate, pentru independență națională și socială, pentru democrație și socialism, pentru pace și prietenie între popoare. De ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc, poporul nostru trece în revistă transformările petrecute în societatea românească modernă, succesele obținute în edificarea noii orînduiri sociale, își intensifică eforturile creatoare în înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea și Conferința Națională, pentru făurirea socialismului multilateral dezvoltat în țara noastră. Cu acest prilej toți oamenii muncii din județul Cluj — români, maghiari, germani și de alte naționalități — aduc un cald omagiu eroilor clasei muncitoare, mișcării muncitorești din țara noastră, una dintre cele mai vechi mișcări proletare organizate din lume, Partidului Comunist Român, care a luptat pentru împlinirea idealurilor luminoase ale socialismului, pentru realizarea năzuințelor de veacuri ale poporului român. Sărbătoarea zilei de 1 Mai 1974 are loc în condițiile în care întregul popor, unii mai puternic decit oricînd în jurul partidului, în frunte cu secretarul său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, însuflețit de marile evenimente ale acestui an, muncește cu pasiune și pricepere pe frontul întins al construcției pașnice. Oamenii muncii din industria județului, sub conducerea organizațiilor de partid, au îndeplinit planul producției industriale pe primele 4 luni, în ziua de 27 aprilie. Semnificativ pentru dezvoltarea industrială a județului nostru este faptul că numai sporul de 1,7 miliarde lei, obținut anul trecut, în comparație cu 1972, depășește de 1,5 ori volumul întregii producții industriale din 1950. Ca urmare a înfăptuirii cu consecvență a politicii partidului, agricultura noastră dispune în prezent de o puternică bază tehnică materială. Pe ogoarele județului lucrează aproape 2 500 tractoare, 875 combine pentru păioase, peste 1 100 semănători mecanice, peste 200 combine de siloz, 220 mașini de împrăștiat îngrășăminte și alte mașini agricole. Agricultura și-a sporit contribuția la fondul de stat livrînd, în 1973, cu 8 900 tone de carne și 105 000 hei de lapte mai mult decit în 1972. înfăptuirea politicii partidului a determinat schimbări esențiale în condițiile de muncă, în structura economică și socială a județului, în modul de viață a populației. In continuarea cuvîntării au fost subliniate rezultatele obținute in procesul formării și dezvoltării personalității umane, prestigiul de care se bucură politica externă a țării noastre, marile sarcini ce revin în viitor oamenilor muncii din județul nostru pentru traducerea exemplară în viață a hotărîrilor Congresului al X-lea al P.C.R. și ale Conferinței Naționale. Din glas înaltelor sentimente ce-i stăpînesc, participanții la adunarea populară dedicată sărbătoririi Zilei internaționale a muncii au hotărît, în unanimitate să adreseze o telegramă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în semn de înaltă prețuire și recunoștință. In încheierea adunării festive a fost prezentat un program artistic. FAPTE TINERTE TI (Uu Tipic din pag. al-a) tor. Mureșan Vasile, Frăteanu Cornel, Matea Radu, Gavril Teodor sunt în fruntea tuturor acțiunilor pe care organizația lor le întreprinde. Procesul de producție trebuie întreținut în foc continuu, iar defectele mașinilor și utilajelor trebuie remediate în cel mai scurt timp. De aceea un rol de seamă în planul productiv îl are secția de „întreținere". Organizația U.T.C. din secția respectivă raportează de asemenea în cinstea sărbătorii muncii următoarele rezultate: reparația capitală a unei freze universale în valoare de 28.800 lei (prin muncă patriotică), rebobinarea a 10 bucăți motoare electrice pentru întreprinderea de Drumuri și poduri în valoare de 17.800 lei, confecționarea a două cuptoare forjă pentru încălzit nituri în cadrul planului de autoutilări în valoare de 19.680 lei. Pentru obținerea acestor succese o contribuție certă și-au adus uteciștii Pop S., Curtean Ionel, Prigoană Ștefan, Albu Ioan, Iușan Ioan, Pod Maria, Tarcea Simion. O REPLICA... la „TEHNOFRIG“ La întreprinderea „Tehnofrig“ ing. Mircea Timaru, responsabilul cu activitatea profesională din comitetul U.T.C. arăta că tineretul este conștient de sarcinile ce-i revin, că în aceste zile de înfocată angajare pentru îndeplinirea cincinalului în 4 ani și jumătate se înscriu noi realizări în contextul întrecerii uteciste. S-au efectuat ore de muncă patriotică în sprijinul producției în valoare de 35.000 lei. O mare acțiune care a avut loc în ultimul timp a însemnat colectarea a 35 tone de deșeuri feroase și neferoase. Acțiunile de economisire a materiilor prime și materiale, carburanți și lubrefianți în valoare de 117.000 lei. La căminul de nefamiliști s-au efectuat peste 1.000 de muncă patriotică. „FAGURELE“ FESTIVITATE LA ENTUZIASTĂ DEJ 1 Mai 1974 a prilejuit și la Dej o manifestare sărbătorească, desfășurată în moderna sală a cinematografului „Arta“. La adunarea festivă au participat peste 600 de oameni ai muncii fruntași și evidențiați în producție ce și-au adus un aport substanțial pentru ca unitățile industriale dejene să cinstească ziua de 1 Mai cu o producție suplimentară de aproximativ 27 milioane lei, fapt ce înseamnă că s-au depășit nu numai angajamentul luat în cinstea zilei de 1 Mai ci și cel închinat zilei de 23 August, realizîndu-se, față de sarcinile cincinalului, un avans de trei luni și jumătate. Despre semnificația zilei de 1 Mai și succesele oamenilor muncii din municipiu a vorbit tovarășul Florea Barabaș, președintele Consiliului municipal al sindicatelor, în încheierea festivității, ansamblul folcloric al Casei municipale de cultură și fanfara Salinei Ocna Dejului au prezentat un program artistic. Litoralul românesc mai cochet și mai primitor ca oricînd • 110 timp”-ul vacanțelor dv. pe litoral, însumînd cele 12 stațiuni ale Mării Negre, își deschide porțile la 15 mai, cu toate cele 110.000 locuri pe serie gata pregătite • Se mai găsesc încă locuri, la tarife substanțial reduse, la sediul oficiului județean de turism și la filialele acestuia E din nou cald. Vorba poetului, vara e aici, iarna i departe ... Ne gîndim unde ne vom petrece concediul, poate la mare, poate la munte. Pentru prima alternativă, zilele frumoase din ultima vreme au adus litoralul, din nou, în actualitate. Și, pentru a vă convinge, e suficient să Vă spunem că la Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol, Agigea, Năvodari, Eforie Sud, Costinești, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Cap Aurora, Saturn — se primesc telefoane, scrisori, se perfectează vinzarea locurilor de odihnă și tratament. Amatorii, oameni de pretutindeni, din țară și din străinătate, își manifestă interesul pentru a petrece o nouă vacanță pe litoral. Răspunzind acestui interes sporit, gospodarii stațiunilor și-au orientat activitatea, cu precădere, spre extinderea și modernizarea bazei existente, a celor peste 200 de hoteluri, a altor forme de cazare cum sunt minihotelurile, căsuțele, bungalowurile și corturile, precum și a celor 486 de unități de alimentație publică, intre care nu mai puțin de 220 de restaurante mari, cu o personalitate bine conturată. In același scop, activitatea a fost orientată, deopotrivă, spre creșterea capacității de cazare la 110 000 de locuri pe serie. De remarcat că numărul total al turiștilor va crește de la aproape 950.000 cîți au fost înregistrați anul trecut, la 1.150.000 anul acesta. Pentru informarea dv., a cititorilor, subliniem faptul că acest „Olimp“ al vacanțelor estivale, debutează cu noutăți care vă pot interesa în cea mai mare măsură. Anul acesta, bunăoară, se vor pune în funcțiune noi capacități de cazare, printre care hotelul sanatorial „Mangaliei“ și două campinguri, prevăzute cu grupuri sanitare. Să facem precizarea că hotelul sanatorial „Mangalia“, cu o capacitate de 518 locuri, avind o piscină acoperită proprie, o policlinică dotată cu cele mai moderne aparate de fizioterapie, un restaurant și o sală de cinematograf, a fost inaugurat la 1 Mai a.c. Sunt pregătite, însă, și alte surprize. Turiștii sosiți pe litoralul românesc al Mării Negre vor găsi hotelurile „Aurora“, „Riviera“ și „Central“ — din Mamaia, „Cosmos“ — din Eforie Sud, „Raluca“ și „Delta Dunării“ — din Mangalia Nord complet renovate și cu un grad sporit de confort. O noutate exclusivă pentru acest sezon turistic pe litoral o constituie și în avanpremieră, pentru dumneavoastră menajarea restaurantului, cu specific românesc, „Castel“ din Mamaia, avind ca particularitate un program folcloric, cu datini și obiceiuri strămoșești. Sunt de reținut și noutățile privind creșterea gamei prestărilor de servicii. Printre acestea: extinderea și modernizarea aeroportului internațional „Mihai Kogălniceanu“, asigurarea unor capacități corespunzătoare pentru trenurile care circulă spre litoral (una dintre măsuri fiind punerea în circulație a unui tren auto-motor pe ruta litoral — Valea Prahovei), sporirea parcului de transport în comun cu încă 35 de autobuze, instalarea altor 91 de telefoane, dintre care 60 sunt telefoane urbane, în stațiuni. Diversitatea posibilităților de agrement constituie o altă noutate. In această idee, frumoasă ni se pare inițiativa ca turiștii să participe la culesul strugurilor, piersicilor și la un număr mai mare de excursii in Delta Dunării, cu o durată mai lungă, ca și in zonele Topologu — Ciucurova, pădurea Babadag, Gura Portiței, Cheile Dobrogei, mănăstirile din nordul Dobrogei. Să mai notăm, pentru informarea dv., o noutate de ultim moment: amenajarea unui teleschi nautic pentru 15 schiori acvatici, deodată, fără să uităm de cele 19 baze sportive, reamenajate, 6 baze nautice, 38 de piscine, 3 bowlinguri — popicarii, 22 minigolfuri și 9 baze cu jocuri mecanice, dintre care 4 „luna-parc“. Și, să nu uităm, in această oază de sănătate, funcționează permanent modernele centre de fizioterapie din Eforie Nord, Neptun și Mangalia, la care adăugăm un amănunt, nu lipsit de interes, in afara tratamentului reumatismal, in toate centrele medicale ale litoralului se efectuează, la cererea turiștilor, tratamente cu Gerovital H3 și Aslavital. Nimic nu a fost pierdut din vedere, ne asigură gazdele In această vară, se organizează pe litoral o adevărată stagiune artistică națională, însumînd 600 de spectacole de teatru, operă, operetă, varietăți și concerte. Dintre toate manifestările, un loc deosebit il ocupă Festivalul cintecului, dansului și portului popular, aflat la a X-a ediție. Festivalul național de muzică ușoară „Mamaia 1974“, „Serbările mării“ și cele două concursuri: „Miss Litoral“ — concurs de grație și frumusețe, aflat la a treia ediție a sa și „Copilul soarelui“, concurs, in debut, pentru cel mai frumos copil al litoralului. Litoral ’74 vă așteaptă,înainte de toate, cu un soare blind, cu plăji curate, cu flori pe masă in liniștea camerelor de hotel și cu tradiționala noastră ospitalitate românească. Paul II. ZAMFIR ! Cel mai nou și cel mai elegant complex turistic de pe litoral — Cap Aurora — este din nou gata, bucuros de oaspeți PAGINA 3 FĂCLIA Cluj 1850 în efervescența muncii patriotice Așa cum precizam în ziarul nostru de ieri, obștea din municipiul Cluj a întîmpinat ziua de 1 Mai, marea sărbătoare a muncii, cu realizarea în proporție de 72 la sută a angajamentului asumat în întrecerea patriotică pentru optimă gospodărire și aleasă înfrumusețare. Acest succes creează certitudinea că întregul angajament, în valoare de peste 84 de milioane lei, va fi îndeplinit pînă la 23 August, cea de a XXX-a aniversare a Eliberării patriei de sub dominația fascistă. Este semnificativ faptul că numai în perioada 22—28 aprilie au fost recepționate și estimate diverse lucrări de interes obștesc, în valoare de 12 054 000 lei, printre care: 24 024 mp construcții de străzi, 217 048 mp reparații și întrețineri de străzi și trotuare, 34 352 pomi și arbori plantați, 1 km de îndiguiri, 1 km construcții de drumuri și altele. O contribuție deosebită la realizarea acestor lucrări a avut-o colectivul de muncă al Administrației parcurilor și străzilor Cluj, ajutat de întreprinderi și instituții, de organizații de masă și obștești. 0 COMPORTAM ROM Memoria marelui matematician român Traian Lalescu (1882—1929) este cinstită an de an și prin concursul care îi poartă numele. El reunește, într-o disputată întrecere a iscusinței, studenți ai institutelor și facultăților cu profil exact (Politehnică, Matematică și Fizică și Chimie). Recent a avut loc la Timișoara faza finală a acestui concurs pentru studenții Institutelor politehnice la disciplina Bazele Electrotehnicii (studenții politehniști, mai participă la concurs la disciplinele Rezistența materialelor și Mecanică). Au participat 53 de studenți din țară, cei mai buni, selecționați din fazele preliminare. S-au atribuit 10 premii și 12 mențiuni. Studenții facultății de electrotehnică a Institutului Politehnic din Cluj după ce au participat cu 30 de concurenți la faza pe centru universitar, au avut o comportare foarte bună și la faza finală reușind să cucerească 4 premii și 3 mențiuni. SORIN CARTAVENCO a obținut premiul I. LIVIU BAN și DAN MICU au cucerit premiul II iar IULIUS IVAN premiul III Studenților DUMITRU OPRIȚOIU, PAL BENKO și MIHAI STOLERU li s-au atribuit mențiuni. Comportarea remarcabilă a studenților facultății de electrotehnică se datorește atît cunoștințelor lor temeinice dobîndite în facultate cit și pregătirilor prealabile, specifice, efectuate înainte de concurs. Finala concursului TRAIAN LALESCU de la Timișoara a fost și un rodnic schimb de experiență între cadrele didactice din țară, un prilej de cunoaștere reciprocă a studenților din cîteva centre universitare. Dorin ALMAȘAM Expoziție organizată în cinstea zilei de 1 Mai .Ieri a avut loc vernisajul expoziției de artă plastică „Atelier 11“, organizată în cinstea zilei de 1 Mai de către Casa municipală de cultură Cluj. Expoziția a fost deschisă de prof. dr. Al. Bartha, vicepreședintele Comitetului municipal de cultură și educație socialistă, și ing. dr. M. Pașcalău, din partea conducerii „Atelierului 11“. Expoziția are loc în pavilionul de plastic din parcul municipiului și poate fi vizitată între orele 11—13 și 17—19.