Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-17 / 8529. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX­­ IIJr. 8529 Miercuri 17 aprilie 1974 4 pagini 30 bani în acest an, lucrătorii Sec­torului de exploatare a lemnu­lui Huedin au obținut reali­zări de seamă. Ele se dato­­resc hotărîrii forestierilor de a întîmpina evenimentele is­torice ale acestui an cu suc­cese superioare celor din anii precedenți. Bilanțul primului trimestru ne prezintă rezulta­te deosebit de bune. Astfel, planul producției globale a fost depășit cu 58,2% iar cel al producției marfă cu 60,8%. în ceea ce privește livrările la export, planul a fost depă­șit cu 160 la sută. îndeplinirea și depășirea, lună de lună, a planului este urmarea preocupării colectivu­lui sectorului pentru creșterea gradului de mecanizare, ex­tinderea noilor tehnologii, îm­bunătățirea organizării pro­ducției și a muncii. S-a extins colectorul arbo­rilor cu coroană în toate par­chetele de produse principale. Acest lucru a permis valorifi­carea mai bună a masei lem­noase. Menționăm faptul că în zilele ce urmează, sectorul va fi dotat cu tocător de cră­ci, cu ajutorul căruia practic se va valorifica absolut tot lemnul de pe suprafața pusă în exploatare. în trimestrul III vor fi dotați cu un cosi­­tor mecanic pentru rășinoase, care va contribui la reducerea efortului fizic al muncitorilor, la creșterea substanțială a productivității muncii, paralel cu eliberarea unui însemnat număr de muncitori de la o­perația de copit — muncitori care în prezent sunt recrutați, în mare parte, din alte jude­țe ale țării. Rezultatele bune se dato­­resc și faptului că s-au intro­dus metode eficiente de mun­că. Astfel, acordul global, practic este generalizat în tot sectorul. La ora actuală, în această formă fiind cuprinse toate locurile de muncă, ur­mează ca în cel mai scurt timp să fie cuprins și perso­nalul TESA din cadrul secto­rului. Introducerea acestuia a permis scurtarea duratei de exploatare a parchetelor cu 2—4 luni, obținerea de cîști­­guri sporite pentru brigăzile de muncitori, creșterea producti­vității muncii, valorificarea mai bună a masei lemnoase, reducerea cheltuielilor de ex­ploatare a parchetelor. Succesele repurtate în pri­mul trimestru —­ concretiza­te între altele în îndeplinirea a peste 40% din­ angajamente­le anuale — sunt o garanție că planul pe 1974 va fi reali­zat înainte de termen. SUCCESE Și ÎN ÎNTRECERE înainte de termen :F­r ăfk IN­TIM Ml Șantierul de construcții montaj din cadrul întreprin­derii de rețele electrice Cluj s-a situat în urma rezultate­lor obținute pe 1973, pe pri­mul loc în întrecerea socialis­tă cu celelalte unități simila­re din centrala industrială de energie electrică și termică. Diploma de șantier fruntaș răsplătește rodnica muncă de­pusă de constructorii energe­­ticieni de la I.R.E.C. Și în acest an rezultatele sunt bune. în primul trimes­tru s-a realizat 27 la sută din planul anual, a crescut pro­ductivitatea muncii, s-au re­dus cheltuielile la mia de lei producție marfă. Ca urmare a succeselor obținute lună de lună, la ora actuală șantierul se prezintă cu un substanțial avans care garantează îndepli­nirea cincinalului în patru ani și două luni. Schimb de onoare In cadrul acțiunii „Tinere­tul—factor activ în îndeplini­rea cincinalului înainte de termen“, acțiune ce se desfă­­șoară cu entuziasmul caracte­ristic tineretului, în ziua de 14 aprilie un grup de 19 ute­­ciști de la laboratorul central al întreprinderii Industria sîr­­mei, la chemarea organizației de a lucra un schimb în ore­le libere, au organizat un schimb de onoare în care au devansat comenzile primite de la secțiile productive. în frunte cu secretara or­ganizației U.T.C., Ileana Giur­giu, cei 19 tineri au efectuat în acest schimb de onoare peste 3.500 probe fizico-meca­­nice provenite de la schimbul de noapte al secției TOT-2. S-au evidențiat în mod deose­bit uteciștii Vasile Abrudan, Grigore Haidău, Tamara Sa­­lomie, Maria Hopîrtean, Va­sile Rusu și Liviu Bașca. UNIREA. Aria Gălățan se numără printre harnicele mun­citoare din secția subansamble ÎNTREPRINDERI FRUNTAȘE ȘI EVIDENȚIATE . In întrecerea socialistă INDUSTRIA SIRMIL Pentru cititorii noștri, „In­dustria sîrmei“ nu mai are, credem, nevoie de o prea largă prezentare. în județ, în țară și peste hotare a reușit să-și facă un nume, ca urma­re a puternicei dezvoltări din ultimii ani, cînd au intrat în funcțiune mai multe secții și linii tehnologice. Un nume ce se confundă cu diversitatea produselor, calitatea lor, în­­cepînd de la mărcile de oțe­luri speciale, o mulțime de dimensiuni de sîrme și profi­le laminate, electrozi de sudu­ră și cuie, bare trase, sîrmă zincată, cabluri electrice și de tracțiune, și altele, rod al muncii de peste o jumătate de veac a metalurgiștilor din Cîmpia Turzii. Cu o bogată experiență din anii trecuți, cînd s-a situat deseori printre cei distinși, și la sfîrșitul a­­nului 1973 colectivul de mun­citori, ingineri și tehnicieni a rămas printre cei mai buni. Astfel, ei au primit Diploma de întreprindere evidențiată pe ramură. Este un merit de­sigur, dar totodată și o ne­mulțumire. Așa cum se ex­prima tovarășul Ivan Stana­­tiev, președintele comitetului oamenilor muncii, meritul e că, în marea întrecere socia­listă, anu­renînd toate forțele pentru obținerea unor rezul­tate cit mai valoroase în pro­ducție (și din acest punct de vedere, ținînd cont că anul 1973 a fost un an al creșterii și modernizării mai multor secții) au reușit să se mențină în rîndul celor cu rezultate bune. Dar nemulțumirea au simțit-o cînd după doi ani de poposire la Industria sîrmei a „Steagului roșu“, acesta a luat acum un alt drum. Oricum, chiar și evidenție­rea vine să răsplătească re­marcabilele succese obținute pe anul trecut. Depășirea planului la producția globală cu 64.700.000 lei, la producția marfă cu 58.800.000 lei, bene­ficii suplimentare de 16.400.000 lei și un spor de peste 2.400 lei la productivitatea muncii pe salariat sunt cifre edificatoare în acest sens. Ba­­zîndu-se pe o tradiție munci­torească, de înaltă responsabi­litate comunistă, pe compe­tență și spirit novator, noile produse au reprezentat în producția globală 40 la sută, echivalentul constituindu-se cele 9.500 tone laminate fini­te, 4.675 tone bare trase, pes­te 1.000 tone electrozi și sîr­mă pentru sudură. Și în acest an, la încheie­rea primului trimestru sportil Emil MUREȘAN (Continuare în pag. a lli-a) COMBINATUL DE CELULOZA ȘI HÎRTIE De cîțiva ani, cînd spui Dej, spui în același timp și „cetate­a celulozei și hîrtiei“. „Blazonul“ modernei cetăți ce dă în prezent peste 20 la sută și, respectiv, 12 la sută din celuloza și hîrtia românească, e cunoscut și respectat azi pe mare parte din meridianele pămîntului. Istoricul său însă abia a trecut de un deceniu. — în 1972 — ne face cu­noscut tovarășul Gheorghe Budoceanu, din conducerea combinatului — pentru re­zultatele obținute, C.C.H. Dej, a fost declarat, unitate evi­dențiată pe ramură. în 1973 rezultatele, de asemenea, me­rită a fi reliefate. Cei 2.800 de salariați, între care 870 de la „Mucart“ Cluj, și -au realizat sarcinile la toți indicatorii, realizînd în același timp un important spor de producție de hîrtie, confecții de pape­­tărie, cartoane, mucava, piese de schimb de peste 10 milioa­ne lei și peste 4 milioane be­neficii. Productivitatea mun­cii pe salariat a sporit cu 2.500 lei, obținîndu-se pînă-n prezent un spor de 62 zile față de sarcinile cincinalului.­­ Dacă rezultatele obținu­te sunt pe măsura tehnicii din dotare — menționează Ion Tohăneanu, președintele Co­mitetului sindicatului — o da­torăm în primul rînd oameni­lor, dăruirii și competenței profesionale a salariaților noștri. Ca fruntași în întrece­rea socialistă pe 1973 avem declarați doar 162. Numărul acestora e însă mult mai ma­re, între aceștia merită a fi a­­mintiți în primul rînd opera­tori ca S. Sfărășan, E. Gu­­guian, P. Ungureșan, lăcătu­șul Al. Someșan,­ sudorul D. Dumbravă ș.a. Emil LAZAK Vedere din cartierul clujean Grigorescu — aflat în plină extindere Decorarea scriitorului Nagy István Ieri la prînz, la Consiliul popular județean, în prezen­ța tovarășilor Ștefan Mocuța, prim-secretar al Comitetu­lui județean Cluj al P.C.R., președintele Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popu­lar județean, Roman Morar, prim-vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Con­siliului popular județean, a avut loc festivitatea de de­corare a acad. Nagy István. Prin decret­ul președinte­lui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, scriitorului Nagy István i s-a acordat, cu pri­lejul împlinirii vîrstei de 70 de ani, Ordinul „23 August“ clasa I, pentru îndelungată și rodnică activitate literară și obștească și contribuția a­­dusă la opera de construire a socialismului în patria noastră. Din însărcinarea și în numele Consiliului de Stat și a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, acad. Ștefan Peterfi, vicepreședin­te al Consiliului de Stat, a transmis tovarășului Nagy István călduroase felicitări cu ocazia împlinirii vîrstei de 70 de ani și a acordării acestei înalte distincții și urarea de noi succese în ac­tivitate. Mulțumind pentru înalta distincție acordată, pentru felicitările transmise, acad. Nagy István și-a exprimat convingerea în forța militan­tă a literaturii comuniste, arătînd că consideră înalte­le aprecieri acordate activi­tății și creației sale și o pre­țuire a întregii literaturi ac­tuale de limbă maghiară din România, care slujește con­strucției socialismului în pa­tria noastră. La festivitatea de decora­re au fost prezenți reprezen­tanți­ ai vieții culturale clu­jene. ieri, a început la București SESIUNEA DE PRIMĂVARĂ A UNIUNII INTERPARLAMENTARE In prezența președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 16 aprilie, la Palatul Marii Adu­nări Naționale a avut loc șe­dința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Inter­parlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bod­­naraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost pre­zenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, re­prezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiu­nilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii A­­dunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de președintele ad-interim al Consiliului In­terparlamentar, G. S. Dhillon (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Te­­renzio, precum și de alte per­sonalități politice care au a­­dus președintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversație caracteri­zată de convingerea expri­mată de președintele Nicolae Ceaușescu în succesul misiu­nii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Interparla­mentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au ex­primat sentimente de gratitu­dine pentru aprecierile și cu­vintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mul­țumiri pentru ospitalitatea o­­ferită de România lucrărilor sesiunii din această primă­vară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze so­sirea în aula Marii Adunări Naționale a președintelui Ro­mâniei. Ședința inaugurală s-a des­chis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socia­liste România. Tovarășul Corneliu Mănes­cu, președintele Grupului ro­mân din Uniunea Interparla­mentară, a mulțumit preșe­dintelui Ceaușescu pentru cin­stea de a fi onorat cu prezen­ța sa inaugurarea lucrărilor sesiunii și a adresat tuturor participanților salutul depu­taților români; în continuare, a luat cuvîn­­tul tovarășul Miron Constan­­tinescu, președintele Marii A­­dunări Naționale. Secretarul general al Uniu­nii Interparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Wald­heim, reuniunii de la Bucu­rești, însoțit de aplauzele întregii asistențe, a urcat la tribună președintele României Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea sa, ur­mărită cu deosebită atenție, a fost îndelung aplaudată, în numele parlamentarilor prezenți la sesiune, președin­tele Grupului român a expri­mat mulțumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta apreciere dată activită­ții Uniunii Interparlamentare. „Ideile generoase cuprinse în cuvîntarea șefului statului ro­mân oferă lucrărilor sesiunii noastre cele mai fericite aus­picii. Ele vor anima — sînt convins — dezbaterile și ho­­tărîrile care vor fi adoptate“. A luat apoi cuvîntul Gar­­dial Singh Chillow, președin­tele ad-interim al Consiliului Interparlamentar. Cu aceasta, s-a trecut la lu­crările pe comisii, consacrate studierii: problemelor politi­ce, ale securității internațio­nale și dezarmării; probleme­lor parlamentare, juridice și ale drepturilor omului; pro­blemelor economice și socia­le; problemelor privind edu­cația, știința și cultura; pro­blemelor privind teritoriile autonome și problemelor et­nice. (Agerpres) Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dum­neavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăva­ră a Uniunii Interparlamenta­re, personalități marcante a­­le vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi ex­prim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme ma­jore ale situației politice in­ternaționale actuale, vor con­tribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea con­tactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii po­litici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi m­ai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își propune să dezbată pro­bleme de importanță capitală pentru așezarea relațiilor din­tre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de ames­tec în treburile interne ale al­tor state, a colonialismului și neocollnialismului, pentru im­pulsionarea luptei de elibera­re națională a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și ho­tărî singură destinele. Abor­darea unui asemenea larg cerc de­­ probleme de către acest important for politic interna­țional va putea neîndoios a­­duce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pre­tutindeni în vederea afirmă­rii în lume a unei politici noi, de egalitate și respect reci­proc intre națiuni, de pace și colaborare între state. O importanță deosebită are faptul că sesiunea reunește parlamentari din țări cu o­­rînduiri sociale diferite, re­prezentând opinia publică de pretutindeni, năzuințele tutu­ror popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că in condițiile de as­tăzi opinia publică și repre­zentanții ei, masele largi populare din toate țările joa­că un rol tot mai mare în de­terminarea evoluției politice mondiale, în promovarea pă­cii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării acti­vității politice în viața inter­națională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit, in lumea de astăzi s-au pro­dus și se produc profunde transformări revoluționare, so­ciale și naționale, mari muta­ții în raportul de forțe mon­dial, au loc o serie de proce­se pozitive in direcția destin­derii și­ colaborării. O expresie elocventă a a­­cestor tendințe noi o consti­tuie faptul că în ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în m­od grav pacea și securitatea pla­netei, s-au intensificat con­tactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colabora­rea intre națiuni. O semnifi­cație deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului secu­rității europene, realizarea de pași concreți în direcția nor­malizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea și desfășurarea con­ferinței general-europene, în același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sînt forțe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominație și dic­tat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi pro­cesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării din­tre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și con­secvență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toa­te popoarele împotriva încer­cărilor de reeditare a spiritu­lui „războiului rece“, pentru normalizarea întregului cli­mat internațional. Pornind de la aceste consi­derente, Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate internațională, ac­ționează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relații din­tre state, pentru triumful co­laborării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca ța­ră socialistă, România dez­voltă continuu relații de prie­tenie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, amplificăm permanent colabo­rarea cu popoarele care pă­șesc pe calea dezvoltării eco­­nomico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orinduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și reprezentanții unui număr mare de state, milităm activ pentru soluțio­narea problemelor care con­fruntă omenirea contempora­nă în interesul tuturor state­lor și popoarelor, al respectă­rii dreptului lor de a fi pe de­plin libere și suverane, în ul­timii ani. Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lu­mii, mari și mici, de pe toate continentele, în care este ex­primată hotărîrea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe principiile egalității și res­pectului mutual și, în același timp, de a acționa pentru în­tronarea unor norme noi, democratice, în întreaga viață internațională. Punem la baza relațiilor noastre cu celelalte state principiile independenței și suveranității naționale, ega­lității în drepturi, neameste­cului in treburile interne și a­­vantajului reciproc, elimina­rea forței și amenințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și litigiilor, res­pectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și decide de sine stătător calea dezvol­tării economico-sociale, de a fi stăpină pe destinele sale. Considerăm că numai pe ba­za acestor principii și norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate state­le, în interesul fiecăruia in parte și al cauzei progresului și civilizației umane în an­samblu, se poate evita izbuc­nirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clădi o lu­me a păcii și prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii exter­ne românești este participarea activă la înfăptuirea securită­ții pe continentul european. Dat fiind marele potențial material și spiritual de care dispune Europa, precum și faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea secu­rității europene reprezintă as­tăzi o problemă fundamentală a întregii vieți internaționale. Conștientă de aceasta, Româ­nia a luat parte activă­­ la pre­gătirea și desfășurarea lucră­rilor conferinței general-euro­pene pentru securitate și co­laborare și este hotărîtă să facă și în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reu­niuni. Este în interesul tutu­ror popoarelor europene ca a­­ceastă conferință să pună ba­zele unor relații noi pe conti­nent, întemeiate pe încredere, egalitate și respect reciproc, să asigure cadrul unor largi și neîngrădite colaborări — economice, tehnico-științifice, culturale și umane — între toate țările, fără deosebire de orinduire socială, dînd, toto­dată, fiecărei națiuni senti­mentul deplinei securități, certitudinea că se poate dez­volta la adăpost de orice in­gerințe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinței general-europene va constitui un eveniment de importanță istorică și va exercita, fără în­doială, o influență pozitivă a­­supra ansamblului climatului politic internațional. O cauză vitală a păcii in­ternaționale este stingerea o­­ricăror focare de război. în acest sens se impune intensi­ficarea eforturilor pentru in­staurarea unei păci drepte. (Continuare în pag. a III-a) Cuvîntarea președintelui Republicii tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Adunare festivă consacrată împlinirii a 30 de ani de la crearea Frontului Unic Muncitoresc Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, marți după-amiază a avut loc în Capitală o adunare festivă organizată de Comi­tetul municipal București al P.C.R. Au participat nume­roși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile bucureștene, vechi militanți ai partidului și ai mișcării muncitorești din România, reprezentanți ai unor insti­tuții centrale și organizații obștești, oameni de știință, cultură și artă, studenți, mi­litari. In prezidiul adunării fes­tive au luat loc tovarășii: Ștefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constanța Cră­ciun, Ion Traian Ștefănes­­cu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru pro­blemele tineretului, Vasile Bîgu, Vasile Ionescu, Ste­la Moghioroș, Panait Bogă­­toiu și Nicolae Cioroiu. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarășul Nico­lae Matei, secretar al Comi­tetului municipal București al P.C.R. Despre semnificația eve­nimentului a vorbit tovară­șul Ion Popescu-Puțuri, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice și social-po­­litice de pe lângă C.C. al P.C.R. ★ Cu același prilej, în holul Muzeului de istorie al Par­tidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a fost organi­zată o expoziție, care oglin­dește principalele aspecte de luptă pentru unitatea clasei muncitoare, formarea parți­alului clasei muncitoare în 1893, precum și activitatea acestuia la sfîrșitul secolului al 19-lea. Reține atenția ma­cheta sediului primului cerc muncitoresc din București, situat în Piața Amzei nr. 26, care a fost și sediul Congre­sului I al P.S.D.M.R. Sunt redate, de asemenea, aspec­te ale transformării Partidu­lui Socialist în Partidul Comunist Român, lupta de apărare a unității mișcării muncitorești din România. Este ilustrat apoi pe larg momentul făuririi, în apri­lie 1944, a Frontului Unic Muncitoresc. Documente și fotografii înfățișează apoi activitatea desfășurată de Partidul Comunist Român pentru făurirea societății so­cialiste multilateral dezvol­tate. (Agerpres) Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la amiază, pe senato­rul democrat american Ed­ward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kenne­dy și-a exprimat satisfacția de a se reîntîlni cu preșe­dintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rod­nice avute cu prilejul vizi­tei șefului statului român în S.U.A. în cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., constatîndu-se cu sa­tisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colabo­rării și înțelegerii dintre cele două state, pentru apropie­rea și prietenia dintre po­poarele român și american, în acest context a fost rele­vat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oa­menii politici, precum și în­tre reprezentanți ai cercu­rilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții internaționale. în acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbunătățirea cli­matului politic în lume și s-a relevat necesitatea con­solidării cursului spre des­tindere, prin promovarea u­­nor relații noi între state, bazate pe echitate și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspirațiilor legi­time de pace, progres și bu­năstare ale tuturor națiuni­lor lumii. în aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o în­trevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o at­mosferă cordială, priete­nească.

Next