Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-17 / 8529. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX IIJr. 8529 Miercuri 17 aprilie 1974 4 pagini 30 bani în acest an, lucrătorii Sectorului de exploatare a lemnului Huedin au obținut realizări de seamă. Ele se datoresc hotărîrii forestierilor de a întîmpina evenimentele istorice ale acestui an cu succese superioare celor din anii precedenți. Bilanțul primului trimestru ne prezintă rezultate deosebit de bune. Astfel, planul producției globale a fost depășit cu 58,2% iar cel al producției marfă cu 60,8%. în ceea ce privește livrările la export, planul a fost depășit cu 160 la sută. îndeplinirea și depășirea, lună de lună, a planului este urmarea preocupării colectivului sectorului pentru creșterea gradului de mecanizare, extinderea noilor tehnologii, îmbunătățirea organizării producției și a muncii. S-a extins colectorul arborilor cu coroană în toate parchetele de produse principale. Acest lucru a permis valorificarea mai bună a masei lemnoase. Menționăm faptul că în zilele ce urmează, sectorul va fi dotat cu tocător de crăci, cu ajutorul căruia practic se va valorifica absolut tot lemnul de pe suprafața pusă în exploatare. în trimestrul III vor fi dotați cu un cositor mecanic pentru rășinoase, care va contribui la reducerea efortului fizic al muncitorilor, la creșterea substanțială a productivității muncii, paralel cu eliberarea unui însemnat număr de muncitori de la operația de copit — muncitori care în prezent sunt recrutați, în mare parte, din alte județe ale țării. Rezultatele bune se datoresc și faptului că s-au introdus metode eficiente de muncă. Astfel, acordul global, practic este generalizat în tot sectorul. La ora actuală, în această formă fiind cuprinse toate locurile de muncă, urmează ca în cel mai scurt timp să fie cuprins și personalul TESA din cadrul sectorului. Introducerea acestuia a permis scurtarea duratei de exploatare a parchetelor cu 2—4 luni, obținerea de cîștiguri sporite pentru brigăzile de muncitori, creșterea productivității muncii, valorificarea mai bună a masei lemnoase, reducerea cheltuielilor de exploatare a parchetelor. Succesele repurtate în primul trimestru — concretizate între altele în îndeplinirea a peste 40% din angajamentele anuale — sunt o garanție că planul pe 1974 va fi realizat înainte de termen. SUCCESE Și ÎN ÎNTRECERE înainte de termen :Fr ăfk INTIM Ml Șantierul de construcții montaj din cadrul întreprinderii de rețele electrice Cluj s-a situat în urma rezultatelor obținute pe 1973, pe primul loc în întrecerea socialistă cu celelalte unități similare din centrala industrială de energie electrică și termică. Diploma de șantier fruntaș răsplătește rodnica muncă depusă de constructorii energeticieni de la I.R.E.C. Și în acest an rezultatele sunt bune. în primul trimestru s-a realizat 27 la sută din planul anual, a crescut productivitatea muncii, s-au redus cheltuielile la mia de lei producție marfă. Ca urmare a succeselor obținute lună de lună, la ora actuală șantierul se prezintă cu un substanțial avans care garantează îndeplinirea cincinalului în patru ani și două luni. Schimb de onoare In cadrul acțiunii „Tineretul—factor activ în îndeplinirea cincinalului înainte de termen“, acțiune ce se desfășoară cu entuziasmul caracteristic tineretului, în ziua de 14 aprilie un grup de 19 uteciști de la laboratorul central al întreprinderii Industria sîrmei, la chemarea organizației de a lucra un schimb în orele libere, au organizat un schimb de onoare în care au devansat comenzile primite de la secțiile productive. în frunte cu secretara organizației U.T.C., Ileana Giurgiu, cei 19 tineri au efectuat în acest schimb de onoare peste 3.500 probe fizico-mecanice provenite de la schimbul de noapte al secției TOT-2. S-au evidențiat în mod deosebit uteciștii Vasile Abrudan, Grigore Haidău, Tamara Salomie, Maria Hopîrtean, Vasile Rusu și Liviu Bașca. UNIREA. Aria Gălățan se numără printre harnicele muncitoare din secția subansamble ÎNTREPRINDERI FRUNTAȘE ȘI EVIDENȚIATE . In întrecerea socialistă INDUSTRIA SIRMIL Pentru cititorii noștri, „Industria sîrmei“ nu mai are, credem, nevoie de o prea largă prezentare. în județ, în țară și peste hotare a reușit să-și facă un nume, ca urmare a puternicei dezvoltări din ultimii ani, cînd au intrat în funcțiune mai multe secții și linii tehnologice. Un nume ce se confundă cu diversitatea produselor, calitatea lor, începînd de la mărcile de oțeluri speciale, o mulțime de dimensiuni de sîrme și profile laminate, electrozi de sudură și cuie, bare trase, sîrmă zincată, cabluri electrice și de tracțiune, și altele, rod al muncii de peste o jumătate de veac a metalurgiștilor din Cîmpia Turzii. Cu o bogată experiență din anii trecuți, cînd s-a situat deseori printre cei distinși, și la sfîrșitul anului 1973 colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni a rămas printre cei mai buni. Astfel, ei au primit Diploma de întreprindere evidențiată pe ramură. Este un merit desigur, dar totodată și o nemulțumire. Așa cum se exprima tovarășul Ivan Stanatiev, președintele comitetului oamenilor muncii, meritul e că, în marea întrecere socialistă, anurenînd toate forțele pentru obținerea unor rezultate cit mai valoroase în producție (și din acest punct de vedere, ținînd cont că anul 1973 a fost un an al creșterii și modernizării mai multor secții) au reușit să se mențină în rîndul celor cu rezultate bune. Dar nemulțumirea au simțit-o cînd după doi ani de poposire la Industria sîrmei a „Steagului roșu“, acesta a luat acum un alt drum. Oricum, chiar și evidențierea vine să răsplătească remarcabilele succese obținute pe anul trecut. Depășirea planului la producția globală cu 64.700.000 lei, la producția marfă cu 58.800.000 lei, beneficii suplimentare de 16.400.000 lei și un spor de peste 2.400 lei la productivitatea muncii pe salariat sunt cifre edificatoare în acest sens. Bazîndu-se pe o tradiție muncitorească, de înaltă responsabilitate comunistă, pe competență și spirit novator, noile produse au reprezentat în producția globală 40 la sută, echivalentul constituindu-se cele 9.500 tone laminate finite, 4.675 tone bare trase, peste 1.000 tone electrozi și sîrmă pentru sudură. Și în acest an, la încheierea primului trimestru sportil Emil MUREȘAN (Continuare în pag. a lli-a) COMBINATUL DE CELULOZA ȘI HÎRTIE De cîțiva ani, cînd spui Dej, spui în același timp și „cetatea celulozei și hîrtiei“. „Blazonul“ modernei cetăți ce dă în prezent peste 20 la sută și, respectiv, 12 la sută din celuloza și hîrtia românească, e cunoscut și respectat azi pe mare parte din meridianele pămîntului. Istoricul său însă abia a trecut de un deceniu. — în 1972 — ne face cunoscut tovarășul Gheorghe Budoceanu, din conducerea combinatului — pentru rezultatele obținute, C.C.H. Dej, a fost declarat, unitate evidențiată pe ramură. în 1973 rezultatele, de asemenea, merită a fi reliefate. Cei 2.800 de salariați, între care 870 de la „Mucart“ Cluj, și -au realizat sarcinile la toți indicatorii, realizînd în același timp un important spor de producție de hîrtie, confecții de papetărie, cartoane, mucava, piese de schimb de peste 10 milioane lei și peste 4 milioane beneficii. Productivitatea muncii pe salariat a sporit cu 2.500 lei, obținîndu-se pînă-n prezent un spor de 62 zile față de sarcinile cincinalului. Dacă rezultatele obținute sunt pe măsura tehnicii din dotare — menționează Ion Tohăneanu, președintele Comitetului sindicatului — o datorăm în primul rînd oamenilor, dăruirii și competenței profesionale a salariaților noștri. Ca fruntași în întrecerea socialistă pe 1973 avem declarați doar 162. Numărul acestora e însă mult mai mare, între aceștia merită a fi amintiți în primul rînd operatori ca S. Sfărășan, E. Guguian, P. Ungureșan, lăcătușul Al. Someșan, sudorul D. Dumbravă ș.a. Emil LAZAK Vedere din cartierul clujean Grigorescu — aflat în plină extindere Decorarea scriitorului Nagy István Ieri la prînz, la Consiliul popular județean, în prezența tovarășilor Ștefan Mocuța, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Roman Morar, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a avut loc festivitatea de decorare a acad. Nagy István. Prin decretul președintelui Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, scriitorului Nagy István i s-a acordat, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani, Ordinul „23 August“ clasa I, pentru îndelungată și rodnică activitate literară și obștească și contribuția adusă la opera de construire a socialismului în patria noastră. Din însărcinarea și în numele Consiliului de Stat și a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, acad. Ștefan Peterfi, vicepreședinte al Consiliului de Stat, a transmis tovarășului Nagy István călduroase felicitări cu ocazia împlinirii vîrstei de 70 de ani și a acordării acestei înalte distincții și urarea de noi succese în activitate. Mulțumind pentru înalta distincție acordată, pentru felicitările transmise, acad. Nagy István și-a exprimat convingerea în forța militantă a literaturii comuniste, arătînd că consideră înaltele aprecieri acordate activității și creației sale și o prețuire a întregii literaturi actuale de limbă maghiară din România, care slujește construcției socialismului în patria noastră. La festivitatea de decorare au fost prezenți reprezentanți ai vieții culturale clujene. ieri, a început la București SESIUNEA DE PRIMĂVARĂ A UNIUNII INTERPARLAMENTARE In prezența președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, marți, 16 aprilie, la Palatul Marii Adunări Naționale a avut loc ședința inaugurală a sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare. La ceremonia deschiderii au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Cioară, Emil Drăgănescu, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Ștefan Voitec, Cornel Burtică, Mihai Dalea, Ștefan Andrei. De asemenea, au fost prezenți vicepreședinți ai Marii Adunări Naționale, secretarul Consiliului de Stat, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat, președinți ai comisiilor permanente ale Marii Adunări Naționale, reprezentanți ai vieții publice din România. Erau de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București. Sosind la Palatul Marii Adunări Naționale, președintele Republicii a fost salutat cu cordialitate de președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar, G. S. Dhillon (India) și vicepreședintele E. J. Derwinski (S.U.A.), de secretarul general al Uniunii Interparlamentare, P. C. Terenzio, precum și de alte personalități politice care au adus președintelui României un cald omagiu. A urmat o scurtă conversație caracterizată de convingerea exprimată de președintele Nicolae Ceaușescu în succesul misiunii de pace și largă cooperare pe care Uniunea Interparlamentară și-a asumat-o, în contribuția pozitivă așteptată din partea sesiunii de la București. Cei prezenți au exprimat sentimente de gratitudine pentru aprecierile și cuvintele încurajatoare rostite de șeful statului român, mulțumiri pentru ospitalitatea oferită de România lucrărilor sesiunii din această primăvară. Ora 10. Cei aproape 400 de parlamentari din 62 de țări au salutat cu vii aplauze sosirea în aula Marii Adunări Naționale a președintelui României. Ședința inaugurală s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Corneliu Mănescu, președintele Grupului român din Uniunea Interparlamentară, a mulțumit președintelui Ceaușescu pentru cinstea de a fi onorat cu prezența sa inaugurarea lucrărilor sesiunii și a adresat tuturor participanților salutul deputaților români; în continuare, a luat cuvîntul tovarășul Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale. Secretarul general al Uniunii Interparlamentare, Pio Carlo Terenzio, a transmis mesajul adresat de secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, reuniunii de la București, însoțit de aplauzele întregii asistențe, a urcat la tribună președintele României Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea sa, urmărită cu deosebită atenție, a fost îndelung aplaudată, în numele parlamentarilor prezenți la sesiune, președintele Grupului român a exprimat mulțumiri președintelui Nicolae Ceaușescu pentru înalta apreciere dată activității Uniunii Interparlamentare. „Ideile generoase cuprinse în cuvîntarea șefului statului român oferă lucrărilor sesiunii noastre cele mai fericite auspicii. Ele vor anima — sînt convins — dezbaterile și hotărîrile care vor fi adoptate“. A luat apoi cuvîntul Gardial Singh Chillow, președintele ad-interim al Consiliului Interparlamentar. Cu aceasta, s-a trecut la lucrările pe comisii, consacrate studierii: problemelor politice, ale securității internaționale și dezarmării; problemelor parlamentare, juridice și ale drepturilor omului; problemelor economice și sociale; problemelor privind educația, știința și cultura; problemelor privind teritoriile autonome și problemelor etnice. (Agerpres) Doamnelor și domnilor, Onorată asistență, Stimați tovarăși, Doresc să încep prin a vă adresa un salut cordial dumneavoastră, participanților la lucrările sesiunii de primăvară a Uniunii Interparlamentare, personalități marcante ale vieții politice din peste 60 de țări ale lumii, și să-mi exprim satisfacția că România găzduiește această importantă reuniune internațională. Fără îndoială că lucrările sesiunii, care abordează probleme majore ale situației politice internaționale actuale, vor contribui la mai buna cunoaștere reciprocă, la dezvoltarea contactelor și a relațiilor dintre parlamente, dintre factorii politici ai țărilor participante, la progresul eforturilor generale pentru instaurarea pe planeta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte. Reuniunea dumneavoastră își propune să dezbată probleme de importanță capitală pentru așezarea relațiilor dintre state pe baze noi, pentru lichidarea vechii politici de dominație și dictat, de amestec în treburile interne ale altor state, a colonialismului și neocollnialismului, pentru impulsionarea luptei de eliberare națională a popoarelor și respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și hotărî singură destinele. Abordarea unui asemenea larg cerc de probleme de către acest important for politic internațional va putea neîndoios aduce o contribuție prețioasă la unirea eforturilor popoarelor, ale forțelor înaintate de pretutindeni în vederea afirmării în lume a unei politici noi, de egalitate și respect reciproc intre națiuni, de pace și colaborare între state. O importanță deosebită are faptul că sesiunea reunește parlamentari din țări cu orînduiri sociale diferite, reprezentând opinia publică de pretutindeni, năzuințele tuturor popoarelor de a pune cu hotărîre capăt vechii politici, de a inaugura o eră nouă a relațiilor interstatale, bazate pe principii de egalitate și democratice. Subliniez în mod deosebit aceasta pornind de la faptul că in condițiile de astăzi opinia publică și reprezentanții ei, masele largi populare din toate țările joacă un rol tot mai mare în determinarea evoluției politice mondiale, în promovarea păcii și colaborării. Tocmai ca rezultat al intensificării activității politice în viața internațională a maselor populare, a afirmării tot mai puternice a voinței popoarelor de a se dezvolta liber și nestînjenit, in lumea de astăzi s-au produs și se produc profunde transformări revoluționare, sociale și naționale, mari mutații în raportul de forțe mondial, au loc o serie de procese pozitive in direcția destinderii și colaborării. O expresie elocventă a acestor tendințe noi o constituie faptul că în ultimii ani au fost soluționate un șir de probleme ce afectau în mod grav pacea și securitatea planetei, s-au intensificat contactele și tratativele dintre state, s-a amplificat colaborarea intre națiuni. O semnificație deosebită are, în acest sens, de asemenea, trecerea la înfăptuirea dezideratului securității europene, realizarea de pași concreți în direcția normalizării raporturilor dintre statele continentului nostru, începerea și desfășurarea conferinței general-europene, în același timp însă, trebuie să constatăm că în lume mai sînt forțe politice interesate să perpetueze vechea politică de inegalitate, dominație și dictat, de agresiune și război, să frîneze și să tragă înapoi procesul destinderii și păcii, al înțelegerii și colaborării dintre toate popoarele. Aceasta face necesară continuarea cu și mai mare fermitate și consecvență a eforturilor depuse de forțele democratice, de toate popoarele împotriva încercărilor de reeditare a spiritului „războiului rece“, pentru normalizarea întregului climat internațional. Pornind de la aceste considerente, Republica Socialistă România desfășoară o largă activitate internațională, acționează din toate puterile pentru accelerarea proceselor pozitive care au loc pe arena mondială, pentru promovarea noilor principii de relații dintre state, pentru triumful colaborării și prieteniei între toate popoarele lumii. Ca țară socialistă, România dezvoltă continuu relații de prietenie, alianță și colaborare cu toate statele care edifică noua orinduire socială. Totodată, amplificăm permanent colaborarea cu popoarele care pășesc pe calea dezvoltării economico-sociale independente, promovăm raporturi tot mai largi cu toate țările lumii, fără deosebire de orinduire socială, în cadrul contactelor frecvente pe care le avem cu conducătorii și reprezentanții unui număr mare de state, milităm activ pentru soluționarea problemelor care confruntă omenirea contemporană în interesul tuturor statelor și popoarelor, al respectării dreptului lor de a fi pe deplin libere și suverane, în ultimii ani. Republica Socialistă România a semnat importante documente de stat — Tratate, Declarații comune și Acorduri — cu numeroase țări ale lumii, mari și mici, de pe toate continentele, în care este exprimată hotărîrea reciprocă de a întemeia relațiile bilaterale pe principiile egalității și respectului mutual și, în același timp, de a acționa pentru întronarea unor norme noi, democratice, în întreaga viață internațională. Punem la baza relațiilor noastre cu celelalte state principiile independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului in treburile interne și avantajului reciproc, eliminarea forței și amenințării cu forța ca mijloc de rezolvare a diferendelor și litigiilor, respectarea dreptului sacru al fiecărei națiuni de a-și decide de sine stătător calea dezvoltării economico-sociale, de a fi stăpină pe destinele sale. Considerăm că numai pe baza acestor principii și norme se poate asigura o colaborare neîngrădită între toate statele, în interesul fiecăruia in parte și al cauzei progresului și civilizației umane în ansamblu, se poate evita izbucnirea unei noi conflagrații mondiale, se poate clădi o lume a păcii și prieteniei. Unul din obiectivele de prim ordin ale politicii externe românești este participarea activă la înfăptuirea securității pe continentul european. Dat fiind marele potențial material și spiritual de care dispune Europa, precum și faptul că numai în acest secol ea a fost punctul de pornire a două războaie mondiale, este evident că înfăptuirea securității europene reprezintă astăzi o problemă fundamentală a întregii vieți internaționale. Conștientă de aceasta, România a luat parte activă la pregătirea și desfășurarea lucrărilor conferinței general-europene pentru securitate și colaborare și este hotărîtă să facă și în viitor totul pentru succesul deplin al acestei reuniuni. Este în interesul tuturor popoarelor europene ca această conferință să pună bazele unor relații noi pe continent, întemeiate pe încredere, egalitate și respect reciproc, să asigure cadrul unor largi și neîngrădite colaborări — economice, tehnico-științifice, culturale și umane — între toate țările, fără deosebire de orinduire socială, dînd, totodată, fiecărei națiuni sentimentul deplinei securități, certitudinea că se poate dezvolta la adăpost de orice ingerințe, amestec sau agresiune din afară. Succesul conferinței general-europene va constitui un eveniment de importanță istorică și va exercita, fără îndoială, o influență pozitivă asupra ansamblului climatului politic internațional. O cauză vitală a păcii internaționale este stingerea oricăror focare de război. în acest sens se impune intensificarea eforturilor pentru instaurarea unei păci drepte. (Continuare în pag. a III-a) Cuvîntarea președintelui Republicii tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Adunare festivă consacrată împlinirii a 30 de ani de la crearea Frontului Unic Muncitoresc Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la făurirea Frontului Unic Muncitoresc, marți după-amiază a avut loc în Capitală o adunare festivă organizată de Comitetul municipal București al P.C.R. Au participat numeroși oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile bucureștene, vechi militanți ai partidului și ai mișcării muncitorești din România, reprezentanți ai unor instituții centrale și organizații obștești, oameni de știință, cultură și artă, studenți, militari. In prezidiul adunării festive au luat loc tovarășii: Ștefan Voitec, Constantin Pîrvulescu, Constanța Crăciun, Ion Traian Ștefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, Vasile Bîgu, Vasile Ionescu, Stela Moghioroș, Panait Bogătoiu și Nicolae Cioroiu. Adunarea festivă a fost deschisă de tovarășul Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. Despre semnificația evenimentului a vorbit tovarășul Ion Popescu-Puțuri, membru al C.C. al P.C.R., directorul Institutului de studii istorice și social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R. ★ Cu același prilej, în holul Muzeului de istorie al Partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a fost organizată o expoziție, care oglindește principalele aspecte de luptă pentru unitatea clasei muncitoare, formarea parțialului clasei muncitoare în 1893, precum și activitatea acestuia la sfîrșitul secolului al 19-lea. Reține atenția macheta sediului primului cerc muncitoresc din București, situat în Piața Amzei nr. 26, care a fost și sediul Congresului I al P.S.D.M.R. Sunt redate, de asemenea, aspecte ale transformării Partidului Socialist în Partidul Comunist Român, lupta de apărare a unității mișcării muncitorești din România. Este ilustrat apoi pe larg momentul făuririi, în aprilie 1944, a Frontului Unic Muncitoresc. Documente și fotografii înfățișează apoi activitatea desfășurată de Partidul Comunist Român pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe senatorul american Edward Kennedy Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, marți la amiază, pe senatorul democrat american Edward Kennedy, care face o vizită în țara noastră. Senatorul Edward Kennedy și-a exprimat satisfacția de a se reîntîlni cu președintele Nicolae Ceaușescu, de a continua discuțiile rodnice avute cu prilejul vizitei șefului statului român în S.U.A. în cursul întrevederii au fost abordate probleme ale relațiilor dintre România și S.U.A., constatîndu-se cu satisfacție evoluția lor pozitivă îndeosebi în ultimii ani. S-a exprimat dorința reciprocă de a acționa în continuare pentru dezvoltarea colaborării și înțelegerii dintre cele două state, pentru apropierea și prietenia dintre popoarele român și american, în acest context a fost relevat rolul pe care îl au în promovarea acestor relații contactele directe între oamenii politici, precum și între reprezentanți ai cercurilor economice, ai vieții culturale și științifice din cele două țări. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unui cerc larg de probleme ale vieții internaționale. în acest cadru s-a subliniat cu satisfacție îmbunătățirea climatului politic în lume și s-a relevat necesitatea consolidării cursului spre destindere, prin promovarea unor relații noi între state, bazate pe echitate și deplina egalitate în drepturi, care să corespundă aspirațiilor legitime de pace, progres și bunăstare ale tuturor națiunilor lumii. în aceeași zi, tovarășa Elena Ceaușescu a avut o întrevedere prietenească cu soția senatorului american, doamna Joan Kennedy. Președintele Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au reținut apoi la dejun pe senatorul Edward Kennedy și soția sa, Joan Kennedy Convorbirile și dejunul s-au desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească.