Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-23 / 8534. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX — Ntr. 8534 j Marți 23 aprilie 1974 I 4 pagini 30 bani n Imii im îmi imm TBiTwrawirmw^^ n mi mi 11—1— miiiim ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Mini Hiiiiffi Mnni BBM Mi W 1 MAI ÎNTÎMPINAT DE NOI SUCCESE Cluj 1850 in efervescența muncii patriotice Se apropie de sfîrșit «etapa 1 Mai“ a întrecerii patriotice pentru mai buna gospodărire și continua înfrumusețare a municipiului Cluj. Bilanțul acestei etape se anunță deosebit de promițător, urmînd să demonstreze că marea sărbătoare a muncii va fi întîmpinată cu realizări importante pe tărîm edilitar-gospodăresc. Rezultatele obținute pînă în prezent (21 aprilie) și cele preliminare în mod cert pînă la 1 Mai, cumulate, arată că populația municipiului (întreprinderi și instituții, organizații de masă, obștești și cooperatiste, prioritar cele ale uteciștilor și pionierilor, deputați, comitete de cetățeni, alegători, asociații ale locatarilor) realizează de la 1 septembrie 1973 la 30 aprilie 1974 lucrări de interes public în valoare de peste 51 milioane lei, ceea ce echivalează cu peste 60 la sută din angajamentul asumat (84 milioane lei). în această masivă investiție de muncă patriotică, dăruită binelui obștesc, intră ca lucrări mai importante: construcții de străzi (9.718.000 lei), construcții de drumuri (13.511.000 lei), extinderi și amenajări de zone verzi (4.021.000 lei), reparații și întrețineri de drumuri (4.155.000 lei), întrețineri de parcuri și alte suprafețe de agrement (3.486.000 lei), îndiguiri (3.571.000 lei), amenajări de baze sportive și salarii pentru copii (1.153.000 lei). în săptămîna 15—21 aprilie s-au desfășurat lucrări intense pe șantierele de construcție a străzii Bucium, nodului de circulație Florești, drumului de rocadă Calea Turzii — strada Gheorgheni, nodului de circulație Aurel Vlaicu (amenajările sunt în stadiul finalizării), a buclelor de sub podul de pe strada Fabricii, a drumului spre poligonul de tir din zona Făget, a debarcaderului lacului de agrement din Parcul sportiv Est și altele. S. L. La Industria sîrmei însemnate economii de energie electrică și combustibil în vederea unei cît mai judicioase gospodăriri a energiei electrice Și a combustibililor, întregul colectiv de muncă al uzinei face eforturi pentru a aplica în practică măsurile luate, pentru a găsi noi și noi resurse de economisire a energiei. încă din ultima lună a anului trecut au fost puse în aplicare opt măsuri prin care s-a reușit să se economisească anual, 780 MWh energie electrică. La sfîrșitul trimestrului I al acestui an, prin alte măsuri aplicate, s-a mai redus consumul pe întreprindere cu încă 160 MWh. Numai la secția Zincator, prin înlocuirea convertizoarelor de curent continuu necesar zincării la cald cu redresoare statice, s-au economisit 20 MWh pînă în prezent. Lucrarea este în curs de executare și la sfîrșitul ei se prevede o economie de energie electrică de 80 MWh. în afară de aceasta, la data de 15 aprilie, secția Zincator a raportat înlocuirea a încă 6 grupuri convertizoare cu redresoare de curent continuu, ceea ce reprezintă o economie de energie electrică de 300 MWh anual. O altă măsură de mare însemnătate pentru mai buna gospodărire a energiei electrice o constituie descentralizarea circuitelor de lumină în halele industriale pe seama căreia se va obține o economie de 340 MWh. La combustibili convenționali și energie termică, sunt prevăzute alte 11 măsuri tehnico-organizatorice care vor aduce economii anuale de 4.403 t.c.c. Prin aplicarea unora , din aceste măsuri, pînă la data de 31 martie a.c. au fost economisiți 1.243 tone c.c. Alte măsuri au caracter permanent, referindu-se la raționalizarea proceselor de ardere, care a adus 500 tone c.c. economii. Alte 1.200 t.c.c. vor fi economisite în cursul acestui an prin înlocuirea a două cuptoare de patentare vechi la secția TOT-1 cu un cuptor modern. Vasile TEODOR Proletari din toate țările, ualțî-văl Tehnofrig. Lăcătușul montator Constantin Olah pregătește noi compresoare K 1202 pe standul de probe în vederea rodajului VIZITA PREȘEDINTELUI MMI COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER, N ROMÂNIA La invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între Republica Socialistă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc, în istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septembrie 1973. Dialogul la nivel înalt romano-costarican, desfășurat la San Jose, a constituit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuție de seamă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de prietenie și cooperare între Republica Socialistă România și Republica Costa Rica — document de o deosebită semnificație internațională — și celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei șefului statului român, au deschis noi perspective legăturilor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colaborării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să contribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri încadrează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancarte sunt înscrise urările în limbile spaniolă și română: „Bun sosit în Republica Socialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republicii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul român și poporul costarican“. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele Republicii Costa Rica aterizează, în întîmpinarea distinsului oaspete au venit președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii: Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, primministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. La coborîrea din avion, președintele Figueres este salutat cu cordialitate de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîinile, se îmbrățișează cu căldură. Președintele Jose Figueres Ferrer prezintă șefului statului român persoanele oficiale care îl însoțesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich,ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă șefului statului costarican oficialitățile române venite în întîmpinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă onorul. Sunt intonate apoi imnurile de stat ale Republicii Costa Rica și Republicii Socialiste România, în semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi președinți trec in revistă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, precum și celelalte persoane oficiale române venite la aeroport. Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de onoare. Numeroșii bucureșteni, aflați pe aeroport, aplaudă cu căldură pe cei doi șefi de stat, aclamă pentru prietenia dintre cele două popoare. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer iau loc într-o mașină escortată de motocicliști, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspetelui. De la aeroport pînă în Capitală, ca și pe bulevardele bucureștene, un mare număr de cetățeni salută cu entuziasm și căldură pe cei doi președinți, care răspund cu cordialitate manifestărilor de stimă și prietenie ale populației. (Agerpres). Combustibilul și energia rațional folosite, superior valorificate COIEU «SUIM EFECTIVE SINT 1» CONTRA SCĂDERE Exceptînd anotimpul friguros, pe șantiere, consumul de energie și combustibil nu este prea mare, nici chiar în condițiile unui grad ridicat de mecanizare. Extinderea industrializării — orientare actuală și de perspectivă în domeniul construcțiilor — duce, concomitent cu creșterea productivității muncii, și la sporirea consumului de energie. Cînd industrializarea se realizează cu mijloace tehnice moderne, utilizîndu-se tehnologii de ultimă oră, consumurile nu cresc prea mult. Folosirea unor utilaje depășite, a unor tehnologii rudimentare fac însă ca în sectoarele de industrializare să se lucreze cu consumuri neeconomicoase." * Urmărindu-se folosirea cu randament sporit a combustibilului și energiei, la Trustul de construcții Cluj a fost elaborat un laborios plan de măsuri tehnice și organizatorice. întrucît folosirea cuptoarelor discontinui generează consumuri foarte ridicate de combustibil, primul obiectiv stabilit a fost înlocuirea acestor utilaje cu alte mijloace cu randament superior. în acest scop, producția de var realizată în cuptoare discontinui a fost sistată. De asemenea, prin restrîngerea fabricației de cărămizi, în acest an, din cele trei cuptoare discontinui, două vor fi scoase din funcțiune, ceea ce va însemna o reducere substanțială a necesarului de combustibil. Pentru ca limitarea numărului de utilaje cu randament scăzut aflate în funcțiune sau renunțarea la acestea să nu afecteze activitatea de producție s-au luat și alte măsuri. Ce anume s-a făcut pentru ca să nu se simtă lipsa mijloacelor scoase din producție, încă din 1972. Trustul de construcții a asigurat documentația necesară pentru construcția unei fabrici de cărămizi, cu uscătorie artificială și cu camere și cuptor tunel pentru ardere. în 1973, construcția acestei unități a început și, conform graficului de execuție, ea urmează să fie pusă în funcțiune la sfîrșitul trimestrului I al anului 1975. Deși lucrarea a fost atacată la timp, datorită greutăților ivite în achiziționarea utilajelor necesare, există pericolul neîncadrării în termenul stabilit, ceea ce va face ca scoaterea din funcțiune a cuptorului discontinuu de ars să fie amînată, menținînd în continuare consumurile de combustibil la nivel ridicat. Deoarece acest fenomen are repercusiuni economice, anihilînd efectul unor măsuri bune, trebuie stabilit ce se poate face pentru a se intra în posesia utilajelor. Chiar dacă acestea se fabrică pentru prima dată, neexecutarea lor la termenul stabilit nu are nici o justificare, fiindcă data livrării a fost stabilită de comun acord cu furnizorul, care a avut în vedere toate problemele cu care este posibil să se confrunte în procesul execuției. Așa stînd lucrurile, trustul nu trebuie să lase asigurarea utilajelor la latitudinea partenerului său. El are la îndemînă suficiente mijloace pentru a-l determina pe furnizor să-și onoreze obligațiile contractuale asumate. Și creșterea randamentului celorlalte mijloace aflate în dotare, înlăturarea risipei au reținut atenția colectivului trustului. Prin realizarea unor indici uniformizați la cuptoarele circulare de ars cărămizi, ca urmare a folosirii extensive a acestora, timpul de utilizare va fi redus, în 1974, la jumătate, obținîndu-se în felul acesta o economie de 500 tone combustibil convențional. Buna gospodărire mai depinde, după cum se știe, și de randamentul arzătoarelor. Deoarece la unele cuptoare se mai foloseau arzătoare al căror randament nu era corespunzător, s-a stabilit ca pînă la finele lunii septembrie acestea să fie înlocuite, economisindu-se astfel anual 100 t.c.c. La fabricarea cărămizilor alsica s-a găsit o posibilitate de evitare a folosirii unor combustibili superiori pentru asigurarea factorului termic necesar. Fiindcă la Aghireș, există o centrală electrotermică, s-a hotărît ca aburul necesar să fie cumpărat de aici. Centrala funcționînd cu cărbune inferior, prin măsura luată s-au rezolvat două probleme și anume : evitarea folosirii unor resurse energetice superioare, precum și achiziționarea aburului la un preț convenabil. Concomitent cu producția de cărămizi, var, la trust se mai execută și un volum mare de prefabricate. Producția de prefabricate se desfășoară în două poligoane bine puse la punct, cu o tehnologie ce se ridică la nivelul tehnicii actuale. Consumul de combustibil fiind totuși ridicat, s-a prevăzut ca arzătoarele Seitan folosite să fie înlocuite cu arzătoare T.D. 3. Poate că studiindu-se posibilitatea înlocuirii resurselor actuale cu unele resurse secundare, existente în municipiu, s-ar putea găsi o soluție acceptabilă de asigurare a factorului termic fără nici un fel de consum de combustibil. Aspectele relatate, mărturie a unei susținute preocupări pentru mai buna gospodărire a energiei, dovedesc că, insistîndu-se, căutîndu-se, se pot găsi numeroase soluții tehnice și organizatorice pentru folosirea rațională a combustibilului. Faptele amintite evidențiază, de asemenea, că în ciuda extinderii industrializării, a promovării noului, care presupune mai multă energie electrică sau termică, prin măsuri tehnice și organizatorice, printr-o optimizare corespunzătoare, este posibilă nu numai evitarea creșterii necesarului de resurse energetice ci chiar și reducerea acestora. Și trustul de construcții Cluj ne oferă un exemplu concludent în această direcție. Pentru a se ajungela asemenea rezultate este necesar, așa după cum am mai subliniat, să gîndim, să căutăm și să acționăm cu toată priceperea și capacitatea. I. CONSTANTINESCU 1884 „TRIBUNA” 1974 în cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării și a celui de al XI-lea Congres al partidului, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la apariția primului număr al revistei „Tribuna, joi, 25 aprilie, ora 10, în sala de conferințe a Bibliotecii centrale universitare va avea loc o sesiune de comunicări, cu participarea istoricilor și criticilor literari T. Bugnariu, Ion Grecu, Dumitru Isac, Ion Lungu, Liviu Maior, Al. Matei, Ion Oarcăsu, Mircea Popa, Aurel Sasu, Andrei Sida, Valentin Tașcu, Pompiliu Teodor, Mircea Zaciu. La ora 18 va avea loc o seară literară la care participă Eta Boeriu Pavel Bellu, Petre Bucșa, Al. Căprariu, Doina Cetea, Ion Cocora, Victor Felea, Bazil Gruia, Vasile Grunea, Aurel Gurghianu, Vasile Igna, Negoiță Irimie, Kănyádi Sándor, Kiss Jenő, Lászlóffy Aladár, Létay Lajos, Teohar Mihadaș, Gabriel Pamfil, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Miron Scorobete, Cornel Udrea, Mircea Vaida. Recitalul Din lirica „Tribunei“ va fi susținut de actorii Silvia Ghelan, Carmen Galin, Nicolae Iliescu, Anca Neculce- Maximilian, Anton Tauf, Melania Ursu, de la Teatrul Național. ZILELE ARTISTULUI AMATOR In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și a celui de al XI-lea Congres al partidului. Consiliul municipal Cluj al sindicatelor organizează între 23 și 29 aprilie festivalul cultural-artistic „Zilele artistului amator“. Festivalul va oferi posibilitatea de a-și manifesta măiestria interpretativă, talentul unui mare număr de artiști amatori cuprinși în circa 50 de formații artistice, folclorice, brigăzi, dramatice și de muzică ușoară. Spectacolele formației „Ciocîrlia” „IA-ANZI, CÎNTĂ CIOCÎRLIA!” După un prestigios turneu întreprins în India și Birmania, formația folclorică „Ciocîrlia“ cunoscută pe toate meridianele lumii, va prezenta cîteva spectacole în județul nostru: astăzi, în sala Casei municipale de cultură din Dej, joi la clubul „Industria Krmei“ din Cimpia Turzii, iar vineri — două concerte la Casa de cultură a studenților din Cluj, la orele 17 și 19,30. Sub conducerea muzicală a lui Cornel Niculescu, vor cînta soliștii vocali Angela Moldovan, artistă emerită, Ion Cristoreanu, Simion Pop, Elena Zamfira, Floarea Tănăsescu, Irina Someșan, Emilia Călin și soliștii instrumentiști Simion Stanciu la nai, Dumitru Zamfira la fluier, caval, cimpoi și tilincă Ion Milu la taragot, Iani Marinescu la țambal, Constantin Botez la clarinet. Depunerea unei coroane de flori Președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. împreună cu șeful statului costarican s-au aflat persoanele oficiale care îl însoțesc în vizita pe care o face în țara noastră. La solemnitate au luat parte Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, generalcolonel Ion Gheorghe, primadjunct al ministrului apărării naționale și șef al Marelui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al ministrului afacerilor externe, membrii misiunii române atașate pe lîngă înaltul oaspete, generali și ofițeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președintele Republicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un moment de reculegere. A fost vizitată apoi rotonda monumentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. Vizită protocolară făcută președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizită protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cordialitate. Dineu oferit in onoarea președintelui JOSE FIGUERES FERRER Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni,, îxi saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. La dineu au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Toniță, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprimministru al guvernului, membri ai guvernului, conducători de instituții centrale, personalități ale vieții științifice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador, și celelalte persoane oficiale care îl însoțesc pe președintele Republicii Costa Rica în vizita pe care o face în țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări, în timpul dineului, care s-a desfășurat într-o ,,atmosferă cordială, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres). Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe președintele Parlamentului Republicii Populare Bangladesh Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, luni după-amiază, pe Abdul Malek Akil, președintele Parlamentului Republicii Populare Bangladesh. Oaspetele a fost însoțit de Rahman A. K. Mujibur, deputat, A. Faiz, secretar adjunct la Parlament. La întrevedere a participat tovarășul Miron Constantinescu, președintele Marii Adunări Naționale. Cu acest prilej, Abdul Malek Akil a transmis președintelui Nicolae Ceaușescu, poporului român, un salut călduros din partea primului ministru al Republicii Populare Bangladesh, Mujibur Rahman, împreună cu dorința ca relațiile de prietenie dintre cele două țări și popoare să se extindă în continuare. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmită primului ministru Mujibur Rahman un cordial salut, iar poporului prieten din Republica Populară Bangladesh cele mai bune urări de prosperitate, de succes în dezvoltarea economică și socială independentă a țării sale. în cursul convorbirii, care a avut loc apoi, s-a subliniat importanța rezolvării problemelor litigioase între state pe cale pașnică, prin acorduri și tratate, astfel ca fiecare popor să-și poată concentra eforturile în direcția înaintării pe calea progresului economic și social. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. Noțiunea de personalitate istorică, definită în limbaj marxist, își găsește una dintre cele mai plastice și fidele reprezentări în personalitatea excepțională a lui Vladimir Ilici. Cei care au crezut și cred în posibilitatea unei alte patrii în coordonatele bătrîne ale pămîntului, nostru, îl vor evoca întotdeauna cu admirație și nostalgie pe cel care a fost revoluționarul Lenin și omul Ulianov. Cum ar putea un medalion omagial să schițeze rara complexitate și aleasa ținută politică și etică a personalității revoluționare și umane a lui Lenin? Humusul acestei personalități îl constituie convingerea nestrămutată și lucidă în posibilitatea și necesitatea unei alte societăți, a societății comuniste, care să curme mileniile de înstrăinare umană, să curme cele mai dure relații sociale, relațiile de exploatare, indiferent de forma lor particulară sau istorică. Atît în perioada de formare cît și în perioada în care elabora proiectul vast și concret al transformării socialiste a Rusiei, Lenin a unit indisolubil experiența și practica revoluționară cu opera de clarificare și dezvoltare a filozofiei marxiste, în condiții social-istorice și științifice cu totul noi față de cele în care au trăit primii clasici ai marxismului. O bună parte din uriașa lui energie spirituală Lenin și-a consacrat-o apărării doctrinei marxiste împotriva adversarilor, detractorilor și revizioniștilor de tot soiul. în acest sens, de la analiza riguros conceptuală și sociologică pînă la controversa unor probleme de amănunt sau citate, Lenin parcurge o gamă largă de modalități critice și constructive, iar opera sa, ca fidel și mare discipol al lui Marx este un model de valorificare marxistă a marxismului. Pentru că Lenin a disociat riguros dialectic între spiritul și litera marxismului. Clasica lui lucrare despre imperialism, rod al unor vaste investigații care nu apar ostentativ în text, contestă cîteva dintre ideile lui Marx, dar este inspirată din viziunea marxistă asupra istoriei și rămîne fidelă spiritului marxist, inspirației fundamentale a acestei filozofii, care singura este și poate fi perenă în istoria acestei gîndiri. O lucrare fundamentală cum este „Statul și revoluția“ aduce la zi, nuanțează și concretizează pe materia noilor evenimente și a posibilităților concrete închise în ele, tezele de temeinică și clară previziune expuse de Marx în „Critica programului de la Gotha“. Și dacă marea operă „Capitalul“ scrisă de Marx este impresionantă prin monumentalitate și coerență categorială, lucrările lui Lenin, la fel de riguroase și profunde, sunt extrem de accesibile, sunt scrise în focul unei lupte purtate pe toate planurile, sunt nemijlocit subordonate pregătirii și desfășurării revoluției. Ele emană din tensiunea situațiilor social-istorice concrete cărora le oferă soluția cea mai realistă, cea mai eficace și cea mai adecvată scopului major al timpului: transformarea revoluționară a societății rusești. Să amintim în trecere „Stîngismul — boala copilăriei comunismului“, o capodoperă a genului tactic și strategic al lui Lenin, chiar dacă ar fi să reținem din această lucrare doar aliajul de suplețe și orientare fermă cu care Lenin a înțeles problema „alianțelor“ sau problema „compromisului“ în acțiunea revoluționară. Lenin a fost un mare dialectician nu numai atunci cînd l-a analizat pe Kant, sau cînd a indicat principiile valorificării moștenirii culturale în condițiile instituirii puterii sovietice, ci și atunci cînd a indicat prin numeroasele articole, broșuri, cuvîntări liniile de valorificare a potențialului uman, a valorilor materiale și a competenței profesionale acumulate de-a lungul secolelor, potențial de care noul regim nu se putea dispensa fără pierderi sau riscuri .Să facem ca toată lumea să fie știutoare de carte — spunea undeva Lenin — însă în nici un caz să nu ne mărginim doar la atît, ci să mergem neapărat mai departe și să preluăm din știința europeană și cea americană tot ceea ce este într-adevăr prețios — iată care este sarcina noastră primordială și cea mai importantă“. Și dacă el a pus diagnoza exactă pentru „boala copilăriei comunismului“, tot el a intuit pericolele latente ale „fazei de creștere“, pe care le-a prevenit la timp cu tact și hotărîre. Tot ceea ce a înfăptuit Lenin în ordine practică sau teoretică poartă marca genialității. Lectura „Caietelor filozofice“ — simple conspecte preparative — este extrem de instructivă și prin valoarea intrinsecă a comentariilor marginale luate de dls. Tudor CATINEANU (Continuare in pag. all-a) LENIN - CONTEMPORANUL NOSTRU ADUNAREA STIVĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A 104 m DE LA NAȘTEREA LUI V.I. LENIN După gala de filme sovietice de duminică, în cadrul căreia au fost prezentate filmul documentar „Lenin în lucrările pictorilor sovietici“ și filmul artistic „Trimis extraordinar“, manifestările consacrate aniversării a 104 ani de la nașterea lui V. I Lenin au continuat ieri, tot la Casa prieteniei româno-sovietice, cu o adunare festivă, în prezența reprezentanților organelor locale de partid și de stat și a unui numeros public, prof de docent Alexandru Roșca, președintele Consiliului județean A.R.LU.S. a vorbit despre „Viața și activitatea lui V. I. Lenin" In continuarea adunării festive au rulat filmele documentare „Lenin în lucrările pictorilor sovietici" și „Concert de toamnă“.