Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)

1974-04-23 / 8534. szám

Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXX — N­tr. 8534 j Marți 23 aprilie 1974 I 4 pagini 30 bani n I­mii im­ îmi imm TBiTwrawirm­w^^ n mi mi 11—1— m­iiiim ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]Mini Hiiiiffi Mnni BBM Mi W 1 MAI ÎNTÎMPINAT DE NOI SUCCESE Cluj 1850 in efervescența muncii patriotice Se apropie de sfîrșit «eta­pa 1 Mai“ a întrecerii pa­triotice pentru mai buna gospodărire și continua în­frumusețare a municipiului Cluj. Bilanțul acestei etape se anunță deosebit de pro­mițător, urmînd să demon­streze că marea sărbătoare a muncii va fi întîmpinată cu realizări importante pe tărîm edilitar-gospodăresc. Rezultatele obținute pînă în prezent (21 aprilie) și cele preliminare în mod cert pî­nă la 1 Mai, cumulate, ara­tă că populația municipiu­lui (întreprinderi și institu­ții, organizații de masă, ob­ștești și cooperatiste, priori­tar cele ale uteciștilor și pionierilor, deputați, comite­te de cetățeni, alegători, a­­sociații ale locatarilor) rea­lizează de la 1 septembrie 1973 la 30 aprilie 1974 lu­crări de interes public în valoare de peste 51 milioa­ne lei, ceea ce echivalează cu peste 60 la sută din an­gajamentul asumat (84 mi­lioane lei). în această masivă investi­ție de muncă patriotică, dă­ruită binelui obștesc, intră ca lucrări mai importante: construcții de străzi (9.718.000 lei), construcții de dru­muri (13.511.000 lei), extin­deri și amenajări de zone verzi (4.021.000 lei), repara­ții și întrețineri de drumuri (4.155.000 lei), întrețineri de parcuri și alte suprafețe de agrement (3.486.000 lei), în­diguiri (3.571.000 lei), ame­najări de baze sportive și salarii pentru copii (1.153.000 lei). în săptămîna 15—21 apri­lie s-au desfășurat lucrări intense pe șantierele de construcție a străzii Bu­cium, nodului de circulație Florești, drumului de roca­dă Calea Turzii — strada Gheorgheni, nodului de cir­culație Aurel Vlaicu (ame­najările sunt în stadiul fina­lizării), a buclelor de sub podul de pe strada Fabricii, a drumului spre poligonul de tir din zona Făget, a de­barcaderului lacului de a­­grement din Parcul sportiv Est și altele. S. L. La Industria sîrmei însemnate economii de energie electrică și combustibil în vederea unei cît mai judicioase gospodăriri a e­­nergiei electrice Și a com­bustibililor, întregul colec­tiv de muncă al uzinei face eforturi pentru a aplica în practică măsurile luate, pentru a găsi noi și noi re­surse de economisire a ener­giei. încă din ultima lună a anului trecut au fost pu­se în aplicare opt măsuri prin care s-a reușit să se economisească anual,­ 780 MWh energie electrică. La sfîrșitul trimestrului I al a­­cestui an, prin alte măsuri aplicate, s-a mai redus con­sumul pe întreprindere cu încă 160 MWh. Numai la secția Zincator, prin înlo­cuirea convertizoarelor de curent continuu necesar zincării la cald cu redresoa­­re statice, s-au economisit 20 MWh pînă în prezent. Lucrarea este în curs de executare și la sfîrșitul ei se prevede o economie de energie electrică de 80 MWh. în afară de aceasta, la data de 15 aprilie, secția Zinca­tor a raportat înlocuirea a încă 6 grupuri convertizoare cu redresoare de curent continuu, ceea ce reprezintă o economie de energie elec­trică de 300 MWh anual. O altă măsură de mare însem­nătate pentru mai buna gospodărire a energiei elec­trice o constituie descentra­lizarea circuitelor de lumi­nă în halele industriale pe seama căreia se va obține o economie de 340 MWh.­­ La combustibili con­venționali și energie termi­că, sunt prevăzute alte 11 măsuri tehnico-organizatori­­ce care vor aduce economii anuale de 4.403 t.c.c. Prin aplicarea unora , din aceste măsuri, pînă la data de 31 martie a.c. au fost economi­siți 1.243 tone c.c. Alte mă­suri au caracter permanent, referindu-se la raționaliza­rea proceselor de ardere, care a adus 500 tone c.c. economii. Alte 1.200 t.c.c. vor fi economisite în cursul acestui an prin înlocuirea a două cuptoare de patentare vechi la secția TOT-1 cu un cuptor modern. Vasile TEODOR Proletari din toate țările, ualțî-văl Tehnofrig. Lăcătușul montator Constantin Olah pregătește noi compresoare K 1202 pe standul de probe în vederea rodajului VIZITA PREȘEDINTELUI MMI COSTA RICA, JOSE FIGUERES FERRER, N ROMÂNIA La invitația președintelui Republicii Socialiste Româ­nia, Nicolae Ceaușescu, luni a sosit în țara noastră, într-o vizită oficială de prietenie, președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Această vizită se înscrie în cadrul bunelor relații de prietenie și colaborare stator­nicite între Republica Socia­listă România și Costa Rica, relații care cunosc un curs ascendent pe baza respectării principiilor independenței și suveranității naționale, egali­tății în drepturi, neamestecu­lui în treburile interne și a­­vantajului reciproc, în istoria legăturilor dintre cele două state, un moment de însemnătate primordială l-a constituit vizita efectuată în Costa Rica de președintele Nicolae Ceaușescu, în septem­brie 1973. Dialogul la nivel înalt romano-costarican, des­fășurat la San Jose, a consti­tuit, prin rezultatele sale rodnice, o contribuție de sea­mă la întărirea raporturilor bilaterale. Tratatul de priete­nie și cooperare între Repu­blica Socialistă România și Republica Costa Rica — do­cument de o deosebită sem­nificație internațională — și celelalte acorduri comune, semnate, în timpul vizitei șe­fului statului român, au des­chis noi perspective legături­­lor bilaterale, pe o perioadă mai îndelungată, în diferite domenii de activitate. Noul dialog la nivel înalt româno-costarican este menit să dea un nou impuls colabo­rării dintre cele două țări, în interesul reciproc, să con­tribuie la cauza înțelegerii internaționale. Sub aceste auspicii a avut loc luni ceremonia sosirii la București a președintelui Jose Figueres Ferrer. Pe aeroportul Otopeni, au fost arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Costa Rica, ale căror falduri înca­drează portretele celor doi șefi de stat. Pe mari pancar­te sunt înscrise urările în limbile spaniolă și română: „Bun sosit în Republica So­cialistă România Excelenței Sale, domnul Jose Figueres Ferrer, președintele Republi­cii Costa Rica“, „Trăiască prietenia dintre poporul ro­mân și poporul costarican“. La ora 15,40, aeronava cu care a călătorit președintele Republicii Costa Rica ateri­zează, în întîmpinarea distinsului oaspete au venit președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii: Emil Bodnaraș, Ștefan Voitec, vi­cepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim­ministru al guvernului, Geor­ge Macovescu, ministrul afa­cerilor externe. Erau de față alți membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale, generali, ziariști. Era prezent, de asemenea, Constantin Stănescu, ambasa­dorul României la San Jose. La coborîrea din avion, președintele Figueres este sa­lutat cu cordialitate de tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Cei doi șefi de stat își string mîi­­nile, se îmbrățișează cu căl­dură. Președintele Jose Figueres Ferrer prezintă șefului statu­lui român persoanele oficiale care îl însoțesc: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vice­­președinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich,­­ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, minis­trul planificării, Franklin A­­guilar, ambasador. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă șefului statului costarican oficialită­țile române venite în întîm­­pinare. Pionieri oferă buchete de flori. Garda militară prezintă o­­norul. Sunt intonate apoi im­nurile de stat ale Republicii Costa Rica și Republicii So­cialiste România, în semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Cei doi președinți trec in revistă garda de onoare. Sunt apoi prezentați șefii misiunilor diplomatice acre­ditați la București, precum și celelalte persoane oficiale ro­mâne venite la aeroport. Cei doi președinți primesc apoi defilarea gărzii de o­­noare. Numeroșii bucureșteni, aflați pe aeroport, aplaudă cu căldu­ră pe cei doi șefi de stat, a­­clamă pentru prietenia din­tre cele două popoare. Președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer iau loc în­tr-o mașină escortată de mo­­tocicliști, îndreptîndu-se spre reședința rezervată oaspete­lui. De la aeroport pînă în Ca­pitală, ca și pe bulevardele bucureștene, un mare număr de cetățeni salută cu entu­ziasm și căldură pe cei doi președinți, care răspund cu cordialitate manifestărilor de stimă și prietenie ale popu­lației. (Agerpres). Combustibilul și energia rațional folosite, superior valorificate COIEU «SUIM EFECTIVE SINT 1» CONTRA SCĂDERE Exceptînd anotimpul frigu­ros, pe șantiere, consumul de energie și combustibil nu este prea mare, nici chiar în con­dițiile unui grad ridicat de­­ mecanizare. Extinderea in­dustrializării — orientare ac­tuală și de perspectivă în do­meniul construcțiilor — duce, concomitent cu creșterea pro­ductivității muncii, și la spo­rirea consumului de energie. Cînd industrializarea se rea­lizează cu mijloace tehnice moderne, utilizîndu-se tehno­logii de ultimă oră, consu­murile nu cresc prea mult. Folosirea unor utilaje depă­șite, a unor tehnologii rudi­mentare fac însă ca în sec­toarele de industrializare să se lucreze cu consumuri ne­­economicoase." * Urmărindu-se folosirea cu randament sporit a combus­tibilului și energiei, la Trus­tul de construcții Cluj a fost elaborat un laborios plan de măsuri tehnice și organizato­rice. întrucît folosirea cup­toarelor discontinui generează consumuri foarte ridicate de combustibil, primul obiectiv stabilit a fost înlocuirea aces­tor utilaje cu alte mijloace cu randament superior. în acest scop, producția de var reali­zată în cuptoare discontinui a fost sistată. De asemenea, prin restrîngerea fabricației de cărămizi, în acest an, din cele trei cuptoare discontinui, două vor fi scoase din func­țiune, ceea ce va însemna o reducere substanțială a nece­sarului de combustibil. Pentru ca limitarea numă­rului de utilaje cu randament scăzut aflate în funcțiune sau renunțarea la acestea să nu afecteze activitatea de pro­ducție s-au luat și alte mă­suri. Ce anume s-a făcut pen­tru ca să nu se simtă lipsa mijloacelor scoase din pro­ducție, încă din 1972. Trustul de construcții a asigurat docu­mentația necesară pentru con­strucția unei fabrici de cără­mizi, cu uscătorie artificială și cu camere și cuptor tunel pentru ardere. în 1973, con­strucția acestei unități a înce­put și, conform graficului de execuție, ea urmează să fie pusă în funcțiune la sfîrșitul trimestrului I al anului 1975. Deși lucrarea a fost atacată la timp, datorită greutăților ivite în­­ achiziționarea utila­jelor necesare, există pericolul neîncadrării în termenul sta­bilit, ceea ce va face ca scoa­terea din funcțiune a cupto­rului discontinuu de ars să fie amînată, menținînd în con­tinuare consumurile de com­bustibil la nivel ridicat. Deoa­rece acest fenomen are reper­cusiuni economice, anihilînd efectul unor măsuri bune, tre­buie stabilit ce se poate face pentru a se intra în posesia utilajelor. Chiar dacă acestea se fabrică pentru prima dată, neexecutarea lor la termenul stabilit nu are nici o justifi­care, fiindcă data livrării a fost stabilită de comun acord cu furnizorul, care a avut în vedere toate problemele cu care este posibil să se con­frunte în procesul execuției. Așa stînd lucrurile, trustul nu trebuie să lase asigurarea uti­lajelor la latitudinea partene­rului său. El are la îndemînă suficiente mijloace pentru a-l determina pe furnizor să-și onoreze obligațiile contractua­le asumate. Și creșterea randamentului celorlalte mijloace aflate în dotare, înlăturarea risipei au reținut atenția colectivului trustului. Prin realizarea unor indici uniformizați la cuptoa­rele circulare de ars cărămizi, ca urmare a folosirii extensi­ve a acestora, timpul de utili­zare va fi redus, în 1974, la jumătate, obținîndu-se în fe­lul acesta o economie de 500 tone combustibil convențio­nal. Buna gospodărire mai depinde, după cum se știe, și de randamentul arzătoarelor. Deoarece la unele cuptoare se mai foloseau arzătoare al că­ror randament nu era cores­punzător, s-a stabilit ca pînă la finele lunii septembrie a­­cestea să fie înlocuite, econo­­misindu-se astfel anual 100 t.c.c. La fabricarea cărămizilor alsica s-a găsit o posibilitate de evitare a folosirii unor combustibili superiori pentru asigurarea factorului termic­ necesar. Fiindcă la Aghireș, există o centrală electro­ter­­mică, s-a hotărît ca aburul necesar să fie cumpărat de aici. Centrala funcționînd cu cărbune inferior, prin măsura luată s-au rezolvat două pro­bleme și anume : evitarea folosirii unor resurse energe­tice superioare, precum și a­­chiziționarea aburului la un preț convenabil. Concomitent cu producția de cărămizi, var, la trust se mai execută și un volum mare de prefabricate. Producția de pre­fabricate se desfășoară în două poligoane bine puse la punct, cu o tehnologie ce se ridică la nivelul tehnicii ac­tuale. Consumul de combusti­bil fiind totuși ridicat, s-a prevăzut ca arzătoarele Seitan folosite să fie înlocuite cu ar­zătoare T.D. 3. Poate că stu­­diindu-se posibilitatea înlo­­­­cuirii resurselor actuale cu u­­nele resurse secundare, exis­tente în municipiu, s-ar putea găsi o soluție acceptabilă de asigurare a factorului termic fără nici un fel de consum de combustibil. Aspectele relatate, mărturie a unei susținute preocupări pentru mai buna gospodărire a energiei, dovedesc că, insis­­tîndu-se, căutîndu-se, se pot găsi numeroase soluții tehni­ce și organizatorice pentru fo­losirea rațională a combusti­bilului. Faptele amintite evi­dențiază, de ase­menea, că în ciuda extinderii industrializă­rii, a promovării noului, care presupune mai multă energie electrică sau termică, prin măsuri tehnice și organizato­rice, printr-o optimizare co­respunzătoare, este posibilă nu numai evitarea creșterii necesarului de resurse ener­getice ci chiar și reducerea a­­cestora. Și trustul de con­strucții Cluj ne oferă un e­­xemplu concludent în această direcție. Pentru a se ajunge­­la asemenea rezultate este necesar, așa după cum am mai subliniat, să gîndim, să căutăm și să acționăm cu toa­tă priceperea și capacitatea. I. CONSTANTINESCU 1884 „TRIBUNA” 1974 în cinstea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării și a celui de al XI-lea Congres al partidului, cu ocazia îm­plinirii a 90 de ani de la apariția primului număr al re­vistei „Tribuna, joi, 25 aprilie, ora 10, în sala de conferin­țe a Bibliotecii centrale universitare va avea loc o sesiune de comunicări, cu participarea istoricilor și criticilor lite­rari T. Bugnariu, Ion Grecu, Dumitru Isac, Ion Lungu, Li­­viu Maior, Al. Matei, Ion Oarcăsu, Mircea Popa, Aurel Sa­­su, Andrei Sida, Valentin Tașcu, Pompiliu Teodor, Mircea Zaciu. La ora 18 va avea loc o seară literară la care par­ticipă Eta Boeriu Pavel Bellu, Petre Bucșa, Al. Căprariu, Doina Cetea, Ion Cocora, Victor Felea, Bazil Gruia, Vasile Grunea, Aurel Gurghianu, Vasile Igna, Negoiță Irimie, Kă­­nyádi Sándor, Kiss Jenő, Lászlóffy Aladár, Létay Lajos, Teo­­har Mihadaș, Gabriel Pamfil, Adrian Popescu, Nicolae Pre­­lipceanu, Miron Scorobete, Cornel Udrea, Mircea Vaida. Recitalul Din lirica „Tribunei“ va fi susținut de actorii Sil­via Ghelan, Carmen Galin, Nicolae Iliescu, Anca Neculce- Maximilian, Anton Tauf, Melania Ursu, de la Teatrul Na­­­țional. ZILELE ARTISTULUI AMATOR In cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării pa­triei și a celui de al XI-lea Congres al partidului. Consi­liul municipal Cluj al sindicatelor organizează între 23 și 29 aprilie festivalul cultural-artistic „Zilele artistului amator“. Festivalul va oferi posibilitatea de a-și manifesta măiestria interpretativă, talentul­ unui mare număr de ar­tiști amatori cuprinși în circa 50 de formații artistice, fol­clorice, brigăzi, dramatice și de muzică ușoară. Spectacolele formației „Ciocîrlia” „IA-AN­ZI, CÎNTĂ CIOCÎRLIA!” După un prestigios turneu întreprins în India și Birma­­nia, formația folclorică „Ciocîrlia“ cunoscută pe toate me­ridianele lumii, va prezenta cîteva spectacole în județul nostru: astăzi, în sala Casei municipale de cultură din Dej, joi la clubul „Industria Krmei“ din Cimpia Turzii, iar vi­neri — două concerte la Casa de cultură a studenților din Cluj, la orele 17 și 19,30. Sub conducerea muzicală a lui Cornel Niculescu, vor cînta soliștii vocali Angela Moldovan, artistă emerită, Ion Cristoreanu, Simion Pop, Elena Zamfi­ra, Floarea Tănăsescu, Irina Someșan, Emilia Călin și so­liștii instrumentiști Simion Stanciu la nai, Dumitru Zamfira la fluier, caval, cimpoi și tilincă Ion Milu la taragot, Iani Marinescu la țambal, Constantin Botez la clarinet. Depunerea unei coroane de flori Președintele Republicii Cos­ta Rica, Jose Figueres Ferrer, a depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. împreună cu șeful statului costarican s-au aflat persoa­nele oficiale care îl însoțesc în vizita pe care o face în țara noastră. La solemnitate au luat par­te Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, general­­colonel Ion Gheorghe, prim­­adjunct al ministrului apără­rii naționale și­ șef al Mare­lui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al ministrului aface­rilor externe, membrii misiu­nii române atașate pe lîngă înaltul oaspete, generali și ofițeri superiori. La sosire, pe platoul din fața monumentului, președin­tele Republicii Costa Rica a primit onorul gărzii militare. Au fost intonate Imnurile de Stat ale celor două țări. După depunerea coroanei de flori, asistența a păstrat un moment de reculegere. A fost vizitată apoi rotonda mo­numentului. Solemnitatea s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare. Vizită protocolară făcută președintelui NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Jose Figueres Ferrer a făcut luni seara, la Palatul Republicii, o vizi­tă protocolară președintelui Nicolae Ceaușescu. La întîlnire au participat tovarășii Emil Bodnaraș, Ște­fan Voitec, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu și George Macovescu. A fost de față Constantin Stănescu, ambasa­dorul României la San Jose. Oaspetele a fost însoțit de dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Repu­blicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătă­ții publice, Oscar Arias San­chez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasador. Vizita protocolară a decurs într-o atmosferă de caldă cor­dialitate. Dineu oferit in onoarea președintelui JOSE FIGUERES FERRER Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a oferit, luni,, îxi saloanele Palatului Republicii, un dineu oficial în onoarea președintelui Re­publicii Costa Rica, Jose Fi­gueres Ferrer. La dineu au participat to­varășii Emil Bodnaraș, Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Já­nos Fazekas, Petre Lupu, Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voi­tec, Constantin Băbălău, Cor­nel Burtică, Miron Constanti­­nescu, Mihai Dalea, Mihai Ge­re, Ion Toniță, Vasile Patili­neț, Ion Pățan,­­ Ștefan Andrei, Gheorghe Oprea, viceprim­­ministru al guvernului, mem­bri ai guvernului, con­ducători de instituții centrale, personalități ale vieții științi­fice și culturale. Au luat parte dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vice­­președinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul­­ sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, minis­trul planificării, Franklin A­­guilar, ambasador, și celelalte persoane oficiale care îl înso­țesc pe președintele Republi­cii Costa Rica în vizita pe ca­re o face în țara noastră. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două țări, în timpul dineului, care s-a desfășurat într-o ,,atmosferă cordială, prietenească, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer au rostit toasturi. (Agerpres). Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a primit pe președintele Parlamentului Republicii Populare Bangladesh Președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit, luni după-amiază, pe Abdul Malek Akil, președintele Par­lamentului Republicii Popu­lare Bangladesh. Oaspetele a fost însoțit de Rahman A. K. Mujibur, deputat, A. Faiz, se­cretar adjunct la Parlament. La întrevedere a participat tovarășul Miron Constantines­­cu, președintele Marii Adu­nări Naționale. Cu acest prilej, Abdul Ma­­lek Akil a transmis președin­telui Nicolae Ceaușescu, po­porului român, un salut căl­duros din partea primului mi­nistru al Republicii Populare Bangladesh, Mujibur Rahman, împreună cu dorința ca rela­țiile de prietenie dintre cele două țări și popoare să se ex­tindă în continuare. Mulțumind, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat să se transmită primului minis­tru Mujibur Rahman un cor­dial salut, iar poporului prie­ten din Republica Populară Bangladesh cele mai bune u­rări de prosperitate, de succes în dezvoltarea economică și socială independentă a țării sale. în cursul convorbirii, care a avut loc apoi, s-a subliniat importanța rezolvării proble­melor litigioase între state pe cale pașnică, prin acorduri și tratate, astfel ca fiecare po­por să-și poată concentra e­­forturile în direcția înaintării pe calea progresului economic și social. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, priete­nească. Noțiunea de personalitate istorică, definită în limbaj marxist, își găsește una din­tre cele mai plastice și fidele reprezentări în personalitatea excepțională a lui Vladimir Ilici. Cei care au crezut și cred în posibilitatea unei alte patrii în coordonatele bătrîne ale pămîntului, nostru, îl vor evoca întotdeauna cu admira­ție și nostalgie pe cel care a fost revoluționarul Lenin și omul Ulianov. Cum ar putea un medalion omagial să schi­țeze rara complexitate și a­­leasa ținută politică și etică a personalității revoluționare și umane a lui Lenin? Hu­musul acestei personalități îl constituie convingerea nestră­mutată și lucidă în posibilita­tea și necesitatea unei alte societăți, a societății comu­­niste, care să curme milenii­le de înstrăinare umană, să curme cele mai dure relații sociale, relațiile de exploata­re, indiferent de forma lor particulară sau istorică. Atît în perioada de forma­re cît și în perioada în care elabora proiectul vast și con­cret al transformării socialis­te a Rusiei, Lenin a unit in­disolubil experiența și prac­tica revoluționară cu opera de clarificare și dezvoltare a fi­lozofiei marxiste, în condiții social-istorice și științifice cu totul noi față de cele în care au trăit primii clasici ai marxismului. O bună parte din uriașa lui energie spiri­tuală Lenin și-a consacrat-o apărării doctrinei­­ marxiste împotriva adversarilor, de­tractorilor și revizioniștilor de tot soiul. în acest sens, de la analiza riguros conceptua­lă și sociologică pînă la con­troversa unor probleme de amănunt sau citate, Lenin parcurge o gamă largă de modalități critice și construc­tive, iar opera sa, ca fidel și mare discipol al lui Marx este un model de valorificare marxistă a marxismului. Pen­­tru că Lenin a disociat rigu­ros dialectic între spiritul și litera marxismului. Clasica lui lucrare despre imperia­lism, rod al unor vaste inves­tigații care nu apar ostenta­tiv în text, contestă cîteva dintre ideile lui Marx, dar este inspirată din viziunea marxistă asupra istoriei și rămîne fidelă spiritului mar­xist, inspirației fundamentale a acestei filozofii, care singu­ra este și poate fi perenă în istoria acestei gîndiri. O lu­crare fundamentală cum este „Statul și revoluția“ aduce la zi, nuanțează și concretizează pe materia noilor evenimente și a posibilităților concrete închise în ele, tezele de te­meinică și clară previziune expuse de Marx în „Critica programului de la Gotha“. Și dacă marea operă „Capitalul“ scrisă de Marx este impresio­nantă prin monumentalitate și coerență categorială, lucră­rile lui Lenin, la fel de rigu­roase și profunde, sunt extrem de accesibile, sunt scrise în focul unei lupte purtate­­ pe toate planurile, sunt nemijlo­cit subordonate pregătirii și desfășurării revoluției. Ele emană din tensiunea situații­lor social-istorice concrete că­rora le oferă soluția cea mai realistă, cea mai eficace și cea mai adecvată scopului major al timpului: transfor­marea revoluționară a socie­tății rusești. Să amintim în trecere „Stîngismul — boala copilăriei comunismului“, o capodoperă a genului tactic și strategic al lui Lenin, chiar dacă ar fi să reținem din această lucrare doar alia­jul de suplețe și orientare fermă cu care­ Lenin a înțeles problema „alianțelor“ sau problema „compromisului“ în acțiunea revoluționară. Lenin a fost un mare dialectician nu numai atunci cînd l-a a­­nalizat pe Kant, sau cînd a indicat principiile valorifică­rii moștenirii culturale în condițiile instituirii puterii sovietice, ci și atunci cînd a indicat prin numeroasele arti­cole, broșuri, cuvîntări liniile de valorificare a potențialu­lui uman, a valorilor mate­riale și a competenței profe­sionale acumulate de-a lun­gul secolelor, potențial de care noul regim nu se putea dispensa fără pierderi sau riscuri .Să facem ca toată lumea să fie știutoare de car­te — spunea undeva Lenin — însă în nici un caz să nu ne mărginim doar la atît, ci să mergem neapărat mai depar­te și să preluăm din știința europeană și cea americană tot ceea ce este într-adevăr prețios — iată care este sar­cina noastră primordială și cea mai importantă“. Și dacă el a pus diagnoza exactă pentru „boala copilăriei co­munismului“, tot el a intuit pericolele latente ale „fazei de creștere“, pe care le-a pre­venit la timp cu tact și hotă­­rîre. Tot ceea ce a înfăptuit Lenin în ordine practică sau teoretică poartă marca ge­nialității. Lectura „Caietelor filozofice“ — simple conspec­te preparative — este extrem de instructivă și prin valoa­rea intrinsecă a comentarii­lor marginale­­ luate de dls. Tudor CATINEANU (Continuare in pag. a­ll-a) LENIN - CONTEMPORANUL NOSTRU ADUNARE­A STIVĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A 104 m DE LA NAȘTEREA LUI V.I. LENIN După gala de filme sovietice de duminică, în cadrul că­reia au fost prezentate filmul documentar „Lenin în lu­crările pictorilor sovietici“ și filmul artistic „Trimis extra­ordinar“, manifestările consacrate aniversării a 104 ani de la nașterea lui V. I Lenin au continuat ieri, tot la Casa prieteniei româno-sovietice, cu o adunare festivă, în pre­zența reprezentanților organelor locale de partid și de stat și a unui numeros public, prof de docent Alexandru Roș­ca, președintele Consiliului județean A.R.LU.S. a vorbit despre „Viața și activitatea lui V. I. Lenin" In continuarea adunării festive au rulat filmele documentare „Lenin în lu­crările pictorilor sovietici" și „Concert de toamnă“.

Next