Făclia, aprilie-decembrie 1974 (Anul 28, nr. 8516-8733)
1974-04-24 / 8535. szám
) IN INTREPRINDERI PE OGOARE NOI ÎNFĂPTUI ÎN CINSTEA SĂRBĂTORIRII ZILEI MUNCII Zilnic aproape o tonă die metal economisit Din calculele care au stat la baza angajamentului anual privind reducerea consumului de metal a reieșit că la „Metalul roșu“, în 1974 se vor economisi 70 tone de metal“. Celor care au efectuat calculele nu li se poate reproșa că ar fi fost prudenți. Au luat în considerare atît posibilitățile existente în momentul respectiv de scădere a consumurilor, cît și estimările privind eficiența măsurilor preconizate. Totuși, calculele au indicat rezultate inferioare posibilităților reale. Această constatare s-a putut face abia mai tîrziu, la sfîrșitul trimestrului I, cînd economiile înregistrate au întrecut prevederile pe întregul an (72 tone). Nu s-a petrecut nici un miracol. Eforturile conjugate, începînd cu proiectarea sau reproiectarea produselor, continuînd cu introducerea unor noi procedee tehnologice (turnarea de precizie, debitare automată etc.) și terminînd cu larga acțiune pentru reducerea sau eliminarea adaosurilor de prelucrare, sau alegerea judicioasă a semifabricatelor care urmează să fie prelucrate, au efecte deosebite, permițînd obținerea unor rezultate superioare. Și ca dovadă, la „Metalul roșu" zilnic se economisește aproximativ o tonă de metal. Dar și în cadrul acțiunii de reducere a consumului de metal sunt tendințe demne de amintit Principala atenție este îndreptată spre economisirea laminatelor Astfel, din cantitatea totală de metal economisit, 85 la sută reprezintă laminatele. Specialiștii întreprinderii au obținut succese remarcabile și în reducerea consumurilor unor metale provenite din import. Proletari din toate țările,unhivul Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean După ce a încheiat trimestrul I cu un rezultat mai mult decit mulțumitor (realizînd 26,1 la sută din planul anual față de 23—24 la sută cît își propusese inițial), colectivul Trustului de construcții Cluj continuă să materializeze în ritm revin pe anul în curs. Lucrînd cu o productivitate superioară celei prevăzute pentru această perioadă (indicatorul fiind depășit cu 5 la sută), constructorii au reușit să creeze un avans de 20 zile față de planul anual. Aceste 20 de zile, adăugate la timpul cîștigat în anii precedenți, rotunjesc avansul față de prevederile cincinalului la 60 de zile la construcții-montaj. Hărnicia colectivului de la Trustul de construcții -PM, vele realizate. Astfel, pe șantierele T.C.C. se află în curs de recepție 400 de apartamente, care vor fi date în folosință încă în luna aprilie. De asemenea se află în curs de finisare alte 480 de apartamente în care locatarii se vor muta în cursul lunii mai. Aceasta înseamnă că vor fi terminate 94 la sută din locuințele de stat și 68 la sută din locuințele proprietate personală programate pentru semestrul IRezultatele obținute pînă în prompte garanție că angajamentul luat, de a îndeplini planul fizic pe prima jumătate a anului pînă la 31 mai, pe trei trimestre pînă la data de 23 August, iar pe întregul an pînă la 10 decembrie, va fi tradus în realitate. Trustul de construcții Cluj a creat un nou avans de 20 zile C.C.H. Dej. Cuptoarele de fierbere a celulozei ir(T) nires Controloarea de calitate Iuliana Albeștean, de la „România Muncitoare“ este foarte exigentă cu calitatea articolelor „Lucia“ ale fabricii textile timișorene „Bega“ Urmașii lui Simu Faur sînt la datorie In primii ani după naționalizare, cînd șantierele refacerii și ale industrializării socialiste a tării solicitau tot mai mult ciment, vestitul cucător Simion Faur de la Fabrica de ciment din Turda și-a înscris a:'"'"1 f " ?—■ a care~ atunci a cuprins țara și care avea ca scop utilizarea cu randament a cuptoarelor de clincher cu consumuri de combustibil reduse. Această inițiativă a lui Simion Faur trăiește și astăzi, a fost dezvoltată și îmbunătățită, la ea participînd nu numai cei patru feciori ai săi, din care unul este cucător la același cuptor, ci de întregul colectiv. Marea întrecere închinată celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului este condusă cu măiestrie de către sutele de comuniști și ea are ca obiectiv obținerea peste prevederi a unei producții globale de 8,5 milioane lei, o producție marfă de 18 milioane, beneficii de 5 milioane lei. Pînă în prezent s-au și realizat suplimentar 6200 tone de ciment, 800 tone de var, 105 tone cărămizi refractare, jumătate din angajamentul la calcar vandabil; sarcina la export a fost și ea depășită substanțial, respectiv cu 17,9 la sută. Pînă la 1 Mai, prima etapă a marii întreceri, aceste cifre vor fi mult îmbunătățite, cunoscută fiind dorința întregului colectiv de a se afirma, de a demonstra că sunt demni de încrederea ce li s-a acordat de a chema la întrecere toate întreprinderile din ramura lianților și materialelor de construcții. DINTR-O ÎMPUȘCĂTURA 300.000 TONE DE CALCAR întrecerea închinată celor două mari sărbători ale anului a fost precedată de o explozie de mari proporții în cariera Săndulești, care a dislocat nu mai puțin de 300.000 tone de calcar de bună calitate. Deși de atunci au mai avut loc mai multe explozii ,era căd ianuarie a dat „tonul“ întrecerii și ea rămîne că un eveniment mare însemnătate. Ea a fost realizată cu măiestrie de către oamenii maistrului Nicolae Dumitru și de minierul artificier Magyar Géza după metoda galeriilor combinată cu găuri de foreză. Și azi se transportă de aici calcar atît pentru necesitățile fabricii de ciment cît și pentru alți beneficiari. Dar pentru ca o cantitate atît de mare de calcar să ajungă fie în morile brute, fie la beneficiarii dinafară s-au impus cîteva măsuri care au dus la îmbunătățirea transportului din carieră la fabrică. PRODUCȚIE ORARA MAXIMA, NICI UN MINUT PIERDUT Și acum ca și pe vremea lui Simion Faur se pune aceeași problemă de bază: obținerea unei producții orare maxime, prin utilizare la întreaga capacitate de producție a mașinilor și utilajelor, a tuturor agregatelor din fabrică. Pentru aceasta se cere în primul rînd disciplină, o disciplină de fier, și bineînțeles cunoștințe profesionale desăvîrșite pentru a stăpîni coloșii de oțel de la morile brute, de la cuptoarele de clincher, de la morile de ciment etc. Iată de ce încă la intrarea în fabrică se întîmpină lozinca: „Tovarăși salariați! Să întîmpinăm ziua de 1 Mai prin reducerea continuă a cauzelor care generea M. ARIEȘAN (Continuare in pag. o lit a) ZILE DECISIVE PENTRU ÎNSĂMINȚAREA PORUMBULUI IN EPOCA OPTIMĂ! B Toate mașinile de semănat să fie folosite cu randament ridicat în întrecerea cu timpul, ziua și noaptea la lucru în cîmp! H Exigență maximă față de calitatea lucrărilor Pînă în ziua de 23 aprilie, în unitățile agricole de stat și cooperatiste din județ, lucrările de pregătire a terenului au fost executate pe 78 la sută iar semănatul pe 43 la sută din suprafețele destinate însămînțărilor de primăvară, în cursul acestei săptămîni, semănatul porumbului — ce trebuie încheiat pînă la 1 mai, în limitele epocii optime — polarizează toate forțele. în ultimele zile, majoritatea unităților agricole, de stat și cooperatiste, mecanizatorii, au depus eforturi susținute, muncind, din zori și pînă noaptea la semănat și pregătirea patului germinativ. Pînă la data mai sus amintită, la I.A.S. Cămăraș au fost însămînțate 83 la sută, iar la I.A.S. Poiana și Cej 60 la sută din suprafețele destinate culturii porumbului pentru boabe. între cooperativele agricole, în frunte se situează unitățile aparținătoare consiliilor intercooperatiste Mica (41 la sută), Cîmpia Turzii, Mihai Viteazul, Geaca și Dej care au însămînțat peste 30 la sută din suprafețele prevăzute în plan. Sunt însă cooperative ale căror rezultate se situează mult sub procentul mediu de realizare pe județ (19 la sută din suprafața prevăzută în plan pînă la 23 aprilie). Printre acestea se situează cooperativele agricole aparținătoare consiliilor intercooperatiste Vultureni și Gilău (4 la sută), Smdulești, Gîrbău, Chinteni, Unirea-Turda, unde au fost însămînțate numai 8—12 la sută din porumbul pentru boabe. Recuperarea întirzierilor in unitățile ramase în urmă și încheierea pretutindeni a semănatului porumbului pînă la 1 mai. impune folosirea la maximum a fiecărei ore și clipe prielnice de lucru, organizarea muncii în schimburi duble sau schimburi prelungite la pregătirea patului germinativ și semănat. Asigurând folosirea tuturor tractoarelor și mașinilor la întreaga capacitate și depășind viteza zilnică de lucru, conducerile întreprinderilor agricole de stat, cooperativelor agricole și S.M.A., cadrele de specialiști din unități au datoria să se afle permanent pe teren, acolo unde se hotărăște soarta recoltei, trebuie să vegheze și să manifeste o maximă exigență față de calitatea lucrărilor, pregătirea unui pat germinativ bine mărunțit și afinat, semănatul în rînduri drepte, la adincimea corespunzătoare și asigurarea densității optime a plantelor. Mobilizând toate forțele, prin organizarea exemplară a muncii, să asigurăm însămînțarea porumbului în epoca optimă, la un nivel calitativ superior în fiecare unitate. _______________Ah VLAD (Continuare în pag. a III-a) Anul XXX - Nr. 8535 • Miercuri 24 aprilie 1974 4 pagini 30 bani Conferința comisiilor județeană și munscipală a inginerilor și tehnicienilor Ieri a avut loc Conferința comisiilor județeană și municipală Cluj a inginerilor și tehnicienilor, la care, pe lângă delegații comisiilor inginerilor și tehnicienilor din întreprinderi și instituții, au luat parte numeroși invitați, cadre de specialitate, cercetători și activiști. Au participat de asemenea tovarășii Ioan Udrea, președintele Consiliului județean Cluj al sindicatelor, loan Teorean, membru al Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor. După darea de seamă comună, prezentată de prof. dr. ing. Ioan Drăgan, președintele Comisiei județene Cluj a inginerilor și tehnicienilor , asupra activității desfășurate de comisiile inginerilor și tehnicienilor, precum și de cadrele tehnice și economice din întreprinderi și instituții, în vederea creării condițiilor îndeplinirii înainte de termen a prevederilor cincinalului — au urmat ample dezbateri asupra sarcinilor ce le revin cadrelor de specialiști în creșterea în continuare a eficienței economice. A urmat apoi alegerea comisiilor județeană și municipală Cluj a inginerilor și tehnicienilor. Conferința a adoptat un amplu plan de măsuri care are ca scop îmbunătățirea activității organizatorice și stimularea, participării active a cadrelor de specialitate din întreprinderi, institutele de învățămînt superior și de cercetare la creșterea eficienței activității productive, la crearea condițiilor necesare intîmpinării celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și a Congresului partidului cu rezultate deosebite în toate compartimentele de activitate. vim mmms iwin COSI A OKA, JOSE NMlfS ftfilst ® jfjjj ^ jjj "1.^^ Conferiri oficiale intre președintele Nicolas Ceaușescu și președintele Jose Figustes Ferrer La Palatul Republicii au început marți dimineața convorbirile oficiale între președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă: Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim-ministru, președintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, și Constantin Stănescu, ambasadorul României în Costa Rica. Din partea costaricană iau parte: dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, și Franklin Aguilar, ambasadorîn cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie și cooperare și acordurilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părți a fost exprimată dorința de a se identifica noi posibilități de promovare, pe multiple planuri, a colaborării româno-costaricane, în folosul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și înțelegerii între națiuni. între cei doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții politice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat într-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere. VIZITA ÎN CAPITALĂ Marți dimineața, președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală — în noul cartier Titan și la întreprinderea „23 August“ — care s-a desfășurat sub semnul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între cele două țări, dorinței comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relații în beneficiul ambelor popoare. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose, împreună cu ei se află, de ei sotineneA, dxr. Ivîntiuc, Aguilin Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oaspeți contactul nemijlocit cu realitățile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate, răspunzînd totodată în chip fericit și dorinței manifestate de președintele Figueres în toastul rostit la dineul oferit în cinstea sa luni seara de a cunoaște experiența țării noastre „care a inițiat o nouă societate și care a cunoscut o mare renaștere“. Primul obiectiv îl constituie cartierul Titan, ale cărui dimensiuni arhitectonice reflectă rezultatele concrete ale amplului efort constructiv, al politicii constante a partidului și guvernului îndreptate spre ridicarea continuă a nivelului de trai, material și cultural, al întregului nostru popor. Coloana de mașini străbate principalele artere ale Capitalei, împodobite cu drapelele de stat ale României și Republicii Costa Rica. Mii de cetățeni aflați de-a lungul traseului au ținut să întîmpine cu n mltele asiguiste pe tervarașui Nicolae Ceaușescu, să-i salute cordial pe solii poporului costarican. In cartierul Titan se face un scurt popas la intersecția bulevardelor Leontin Sălăjan și Baba Novac. Stadiul actual al acestui modern complex urbanistic, de dimensiunile unui oraș în care trăiesc 220 000 de locuitori, precum și ulterioara dezvoltare a acestuia sunt înfățișate în fața unei machete de Mircea Dima, director tehnic al Institutului Proiect București. El prezintă, în acest sens, unele date semnificative, subliniind că — în această parte a Bucureștiului — au fost construite circa 70 000 apartamente, numeroase școli, magazine, cinematografe, terenuri de sport. Șeful statului costarican urmărește cu interes explicațiile date, remarcînd concepția arhitectonică modernă a construcțiilor, soluțiile tehnologice folosite. Vizita în cartierul Titan prilejuiește un nou dialog între președintele Nicolae Ceaușescu și edili ai Capitalei privind construcția de locuințe. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să se folosească mai judicios terenurile de construcție, să se obțină un spațiu locuibil mai mare cu aceleași cheltuieli de materiale de construcții; în continuare, au fost vizitate complexe comerciale din cartier. Președintele Figueres apreciază calitatea produselor. Cei doi șefi de stat sînt înconjurați cu dragoste de cetățeni, sunt salutați cu cordialitate, li se string mîinile cu prietenie și stimă. (Continuare în pag. a IV-a) Interviu cu prof. univ. dr. Iiviu UCIU, decanul facultății de chimie limitată neientâi. GĂSIREA Dfil Silif IHIS Este bine cunoscută strînsa corelație dintre dezvoltarea economică a societății și consumul de energie. Pe bună dreptate, consumul de energie pe locuitor este considerat unul din etaloanele cele mai sigure ale progresului economic și social Progresul omenirii este, deci, strîns legat de disponibilitățile ei de energie. Date fiind creșterea continuă a populației, dezvoltarea susținută a progresului, cît și faptul că unele resurse de energie primară, cum sînt cele fosile, nu se refac în natură decît în perioade foarte lungi (geologice), asigurarea cererilor tot mai mari de energie a căpătat o însemnătate deosebită, devenind una din marile probleme ale contemporaneității. Se vorbește tot mai des despre „foamea de energie“, de primejdia la care ar fi expusă omenirea de a-și epuiza resursele energetice înainte ca progresul științific să fi pus în valoare altele. Apreciind importanța deosebită a resurselor energetice pentru progresul economic al țării, partidul și statul nostru duc o politică științifică de dezvoltare și utilizare multilaterală a bazei de materii prime energetice, de sporire a potențialului energetic pe care îl cere dezvoltarea complexă a economiei naționale, continua ei modernizare și ridicarea permanentă a nivelului de trai material și spiritual al întregului popor. Cunoscute fiind toate aceste realități, tovarășe profesor, care este locul și rolul chimiei în familia purtătorilor de energie primară? — Voi încerca să răspund primei întrebări prin lămurirea, la început, a unor noțiuni de bază. Sursele primare de energie, care stau la dispoziția omului, se pot clasifica în fundamentale și derivate din cele fundamentale; astfel, energia nucleară și cea gravitațională sunt surse fundamentale, iar energia geotermică, solară sau chimică sunt derivate. Energia geotermică rezultă de pe urma dezintegrărilor radioactive și probabil a căldurii degajate în reacții stelare, energia solară își are originea în fuziunea unor nuclee ușoare (protoni) sau grele (de carbon și de azot). Energia solară constituie sursa primară de energie ce stă la baza oricărei forme de viață de pe pâmînt. Vegetația și deci cărbunele, țițeiul și gazele naturale, au la bază fotosinteza, în cursul căreia bioxidul de carbon și apa sînt convertite în oxigen, grăsimi, proteine și hidrați de carbon (glucoza, fructoză, amidon ș.a.), în prezența clorofei, colorant ce absoarbe energia solară. Prin urmare, energia solară se găsește înmagazinată sub formă de energie chimică în alimente și alți combustibili și constituie, totodată, și o parte a căldurii ce ajunge pe suprafața pământului. De aceea, energia chimică a combustibililor fosili (cărbune, țiței, gaze naturale), care constituie cea mai răspîndită sursă de energie utilizată de om în momentul de față, este o sursă derivată din energia solară. Extragerea energiei chimice din combustibilii fosili se face prin arderea acestora, cînd are loc oxidarea lor. Paralel se degajă o cantitate dată de energie termică. Mai departe, energia termică astfel obținută este convertita în energie mecanică prin folosirea travaliului de expansiune a unui fluid motor, iar energia mecanică este utilizată pentru acționarea unui generator de energie electrică. Aceasta este filiera clasică, avînd cea mai largă răspîndire în prezent, care furnizează energia electrică necesară activității creatoare a omului și-i asigură confortul vieții civilizate. Nu mai este pentru nimeni o noutate că o importantă schimbare în balanța energetică, este așteptată de la preocupările, căutările activității de cercetare științifică. Dumneavoastră, de mai mult timp, vă consacrați activitatea găsirii unei noi tehnologii de conversie a energiei. In ce constau aceste căutări? — Căutările de care vorbiți se subordonează următoarelor două obiective: îmbunătățirea randamentelor de conversie a energiei primare (indiferent că e fundamentală sau derivată) în energie utilă activității omenești și punerea în valoare a noi surse de energie primară; ambelor aspecte le sunt comune cercetările consacrate unor noi tehnologii de conversie, în cadrul cărora își dau concursul tehnologi, chimiști, fizicieni și matematicieni. Preocupările colectivului nostru vizează cel dintîi obiectiv și anume realizarea unor convertizoare electrochimice caracterizate prin randamente de conversie și caracteristici de putere superioare. Pentru o mai bună înțelegere, voi reveni la filiera menționată mai sus, unde pentru a produce energie electrică, căldura obținută la combustia cărbunelui, a țițeiului, sau gazelor naturale era transformată mai întîi în energie mecanică; fișiera este de forma: energie termică — energie mecanică — energie electrică. O asemenea tehnologie de conversie se numește indirectă și este principial limitată la randamente mici De aceea, în ultiinterviu realizat de Emilia CRIȘAN (Continuare în pag. a II-a) Se extinde rețeau magazinelor cu autoservire în planul de dezvoltare și organizare a rețelei de desfacere a Direcției comerciale județene, pentru 1974 sînt prevăzute reamenajarea a 21 de magazine cu autoservire, cuprinzînd aproape toată gama activităților de comerț. în primul trimestru al acestui an, în Cluj, I C.S Produse industriale a reușit să urgenteze amenajarea a trei unități cu autoservire, avînd profile diferite: magazinul cu articole sportive de pe str. Doja, „Inoxul“ cu produse de menaj din Piața Mihai Viteazul și o parfumerie de pe str. Dr. Petru Groza-Executîndu-se în foarte scurt timp lucrările de reamenajare a vechii unități de menaj de pe str. Doja, luni în același loc, s-a deschis magazinul cu autoservire „Articole de menaj“ Fiind profilat pe 5 raioane (menaj, sticlărie, porțelan, faianță și mase plastice) noua unitate oferă cumpărătorilor toată gama articolelor de uz casnic și gospodăresc. După cum am fost informați, în magazin se găsesc toate produsele necesare unei gospodării modernevase emailate și inoxidabile tacîmuri, servicii de masă, ceai, cafea, lichioruri, vin sticlărie de toate categoriile în modele noi, articole din mase plastice, mini-roboți, produse din porțelan și faianță etc. Important e faptul că, prin reamenajare, suprafața de expunere a mărfurilor s-a mărit cu 35 la sută, cumpărătorii avînd posibilitatea să-și aleagă lejer produse din toate raioanele, în curînd I C.S. Produse industriale va deschide un magazin tot cu autoservire pe str. 30 Decembrie. Sub firma „Artarom“, unitatea va fi profilată pe lenjerie pentru bărbați, cumpărătorilor oferindu-li-se cămăși, pijamale, cravate, batiste, ciorapi etc. . . „ (c. șt.) tkI