Făclia, aprilie-iunie 1977 (Anul 31, nr. 9440-9517)
1977-04-01 / 9440. szám
Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean CONFIRMARE STRĂLUCITĂ A JUSTEREI POLITICII PARTIDULUI, A MARILOR RESURSE ALE ECONOMIEI NOASTRE SOCIALISTE Referindu-se la succesele repurtate în îndeplinirea planului pe 1976 și pe primul trimestru al acestui an, la sarcinile de viitor pentru realizarea tuturor prevederilor cincinalului și creșterea avuției naționale, în expunerea cu privire la activitatea partidului și a întregului popor pentru înlăturarea urmărilor cutremurului catastrofal din 4 martie, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al P.C.R., sublinia că în 1976 planul producției industriale a fost realizat în proporție de 101,9 la sută, înregistrîndu-se, față de 1975, o creștere de peste 11,5 la sută, superioară ritmului mediu prevăzut în cincinal. Concomitent, ca urmare a continuei dezvoltări și modernizări a agriculturii, în anul precedent s-a obținut o producție de aproape 20 milioane tone cereale, precum și însemnate cantități de sfeclă de zahăr, cartofi, legume. Pe ansamblu, agricultura a înregistrat un ritm de creștere de peste 17 la sută, realizîndu-se cea mai mare producție din istoria țării. Ca urmare a puternicei dezvoltări cunoscute de industrie, agricultură precum și de celelalte ramuri, venitul național a crescut cu 10,5 la sută. Pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale au fost alocate însemnate fonduri de investiții, fapt ce a făcut ca în 1976 volumul investițiilor realizate să fie de aproape 1,5 ori mai mare, comparativ cu cel din cincinalul 1956—1960. Succesele repurtate în dezvoltarea economică au asigurat realizarea integrală a sarcinilor prevăzute în domeniul ridicării nivelului de trai. Astfel, retribuția reală a personalului din întreprinderi și instituții a crescut cu 6,1 la sută, veniturile bănești ale țărănimii cu 11,6 la sută, iar volumul mărfurilor vîndute populației, dovadă a sporirii puterii de cumpărare a acesteia, cu 8,6 la sută comparativ cu 1975. Realizarea planului producției industriale pe primele două luni ale lui 1977 in proporție de 102,1 la sută, ceea ce reprezintă un ritm de creștere de 12 la sută, sporirea cu 20 la sută a exportului și cu 13 la sută a volumului investițiilor, față de 1976, dovedesc că și cel de-al doilea an al cincinalului a început și se desfășoară sub semnul unei puternice angajări a poporului pentru realizarea planului național unic de dezvoltare economică și socială, a îndeplinirii exemplare a prevederilor Congresului al XI-lea al P.C.R. Rezultatele remarcabile obținute în producția materială, în celelalte domenii de activitate atestă justețea politicii partidului, realismul, caracterul științific al prevederilor planului cincinal, activitatea neobosită a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii, care muncesc cu abnegație pentru a da putere de fapt împlinit prevederilor Congresului al XI-lea al P.C.R. în recenta expunere, secretarul general al partidului dă o înaltă apreciere modului exemplar în care oamenii muncii, întregul nostru popor au acționat și acționează pentru înlăturarea urmărilor catastrofalului cutremur și înfăptuirii neabătute a obiectivelor cincinalului. Pentru asigurarea condițiilor necesare realizării și depășirii importantelor obiective ale planului economic pe 1977, îndeplinirea întregului cincinal, precum și accelerarea mersului nostru înainte, tovarășul Nicolae Ceaușescu a reliefat în expunerea făcută sarcinile ce ne stau în față în această direcție, reliefînd necesitatea sporirii preocupării pentru folosirea eficientă a tuturor capacităților de producție, promovarea progresului tehnic prin transformarea actualului cincinal în cincinalul afirmării plenare a revoluției tehnico-științifice în toate domeniile, ridicarea nivelului calității produselor, dezvoltarea și modernizarea, în continuare, a (Continuare in pag. a all a) La realizările bune obținute de întreprinderea chimică din Turda și-a adus o însemnată contribuție și secția oxiclorură de cupru, în fotografie: operatorul Vasile Pop, de la instalația de recuperare a cuprului, unul din harnicii muncitori ai secției ANUL XXXIII-NR. 9410 • VINERI 1 APRILIE 1977 • 4 PAGINI 30 BANI PRIMUL HIDROAGREGAT DE LA MĂRIȘELU A INTRAT ÎN FUNCȚIUNE Ziua de 31 martie 1977 se va înscrie cu litere de aur în monografia amenajărilor hidroenergetice de pe Someș. Ieri seară, în centrala hidroelectrică subterană de la Mărișelu, un adevărat palat construit în inima muntelui, a intrat în funcțiune primul generator. De ieri seară, sistemul energetic național primește curent electric și de la Mărișelu. O izbîndă a constructorilor, montorilor, energeticienilor și furnizorilor de utilaje, în marea încleștare cu natura aspră a muntelui, o izbîndă pusă în slujba omului, a țării, pentru care adresăm, tuturora, calde felicitări. De ieri seară, așadar, apele Someșului Cald, domesticite, au fost puse în slujba omului, producind, după Tarnița, energia electrică necesară industriei, agriculturii, științei și culturii, bunăstării făuritorilor de bunuri materiale. Primul hidroagregat din centrala Mărișelu, pus în funcțiune ieri seară, marchează începutul finalizării vastului și îndrăznețului proiect de transformare a acestei zone a Apusenilor. INDUSTRIA DEJULUI ȘI-A FĂCUT DATORIA Oamenii muncii din întreprinderile municipiului Dej au încheiat un trimestru plin de izbînzi. Răspunzînd chemării partidului de a contribui la înlăturarea cit mai grabnică a urmărilor cutremurului și de a realiza prevederile planului pe acest an, în cele trei luni scurse unitățile industriale au realizat producții suplimentare care corespund unei depășiri a planului cu 7,5 la sută pe municipiu, depășind astfel propriul angajament luat la recenta Conferință municipală de partid potrivit căreia urma să se obțină o depășire de plan pe trimestrul I de 7 la sută. Producțiile suplimentare valorice se concretizează în cantități însemnate de produse de primă necesitate pentru economie și pentru asigurarea aprovizionări populației. Astfel, Cejul a livrat suplimentar, printre altele, 150 tone celuloză, 350 tone conserve de carne, legume și fructe, 2.577 tone sare, 785 tone materiale refractare, mobilă în valoare de 1.270.000 lei etc. De relevat, în special, activitatea depusă de colectivul Combinatului de celuloză și hîrtie care in luna martie a reușit să recupereze restanțele la celuloză și mobilă înregistrate în ianuarie și februarie, realizînd și o depășire de plan. Sunt demne de atenție și contribuțiile aduse la depășirea planului pe trimestrul I de colectivele întreprinderilor „11 Iunie", Salina Ocna-Dej, „Bobilna“ și de cel al Fabricii PROTAM. Salina Ocna Dej. Minerii Pafon Dunca și Ștefan Tompa In plină activitate productivă LEGUMICULTORII SE AFLĂ UN PLIN SEZON DE LUCRU. CUM ESTE FOLOSITĂ EPOCA OPTIMĂ ? In fermele legumicole din raza I.L.F. Cluj-Napoca se desfășoară, în aceste zile, o activitate intensă. Putem consemna, în primul rînd, că semănatul rădăcinoaselor a fost încheiat, cu excepția țelinei, care se va planta, mai tîrziu. Este, de asemenea, de remarcat strădania unor legumicultori de a semăna în plus unele sortimente de legume timpurii solicitate pe piață. La C.A.P. Dezmir, de pildă, s-au semănat peste 2 ha cu ridichi, ca să dăm numai un exemplu. Există, în general, o preocupare susținută în majoritatea unităților din faza amintită pentru executarea la timp și la un nivel calitativ corespunzător a tuturor lucrărilor de sezon din legumicultură. In acest sens, putem menționa mai multe ferme legumicole, dar mai ales ferma cooperativei din Jucu. Legumicultorii de aici au reușit sa fertilizeze cu îngrășăminte chimice întreaga suprafață planificată — 100 ha, iar cu îngrășăminte organice 25 ha. Pentru asigurarea unor cantități îndestulătoare de material săditor, față de 6.084 metri pătrați de răsadnițe s-au amenajat 7.000 metri pătrați care s-au și insămînțat. Rădăcinoasele sînt semănate pe întreaga suprafață planificată — 20 ha. Continuă acțiunea de nivelare a terenului (lucrare realizată pe 26 ha), de pregătire a patului germinativ (realizată pe 30 ha), de reparare a agregatelor pentru reparații etc. O confruntare cu graficul stabilit inițial, atestă faptul că lucrările sînt la zi, ceea ce ne îndreptățește să socotim că și în acest an se vor realiza și depăși producțiile planificate. Există, însă, ferme legumicole unde nu au fost amenajate în întregime răsadnițele pe suprafețele planificate. La C.A.P. Răscruci, de pildă, din suprafața de 1.120 metri pătrați, nu s-au amenajat pînă marți decît 820 metri pătrați. Cauza principală invocată pentru această nerealizare este lipsa forței de muncă. Din minimum 45 brațe de muncă necesare pentru executarea lucrărilor de sezon în grădină s-au asigurat abia 25. Nu putem să nu remarcăm, însă, că la o astfel de justificare se putea apela în alte perioade ale anului, când în campanie este implicată întreaga forță de muncă a unității. Acum însă, majoritatea lucrărilor din campania de însămînțări se execută de mecanizatori și există disponibilități de forță de muncă ce puteau fi folosite în legumicultură. Conducerea unității amintite ar trebui să înțeleagă că, printr-o bună organizare și distribuire a forței de muncă, trebuie să se asigure bunul mers al fiecărui sector. Iată pentru ce socotim că la C.A.P. Răscruci este necesară o mai temeinică organizare a muncii în ferma legumicolă, iar acest obiectiv trebuie să-l aibă în vedere conducerea unității. I. RUSCANU (Continuare in pag. a lll-a) C.A.P. Vultureni. Secvență de la însâmînțarea trifoiului. Pe mașina de semănat cooperatorul Al. Miron ... „Se întîmplă de multe ori că sosește un vagon de îngrășăminte tocmai la miezul nopții și trebuie descărcat repede. Sau sînt alte treburi urgent de rezolvat, care nu suferă amintire. Oamenii sînt obosiți după o zi de lucru dar, totuși, ai nevoie de ei. La cine să apelezi?“... Discutam nu de mult cu Petru Pușcaș, președintele C.A.P. Baciu. Ne-a relatat, printre altele, și astfel de situații care au survenit de multe ori. „Avem oameni de nădejde pe care se poate conta oricând“, ne-a relatat interlocutorul. Avram Opinnar este șef de echipă la C.A.P. Baciu. A fost strungar la I.M.M.R. „16 Februarie“. O biografie simplă. A muncit 40 de ani intr-unul din colectivele muncitorești clujene de mare prestigiu și cu vechi tradiții. In 1938 a ieșit la pensie, iar de atunci lucrează la C.A.P. Baciu. „Atita timp cit mai poți face ceva, e păcat să stai la gura sobei, iar intr-o cooperativă, numai cine nu vrea nu-și găsește de lucru. Vedeți, noi așa am fost obișnuiți, să ținem la greu. Și nu pentru cîștig, cum s-ar putea crede. Pentru noi, acesta este felul în care concepem să trăim. Mă mai întreabă unii de ce muncesc? Am pensie bună, am casă, o mică gospodărie, adică tot ce-i trebuie unui om ca să trăiască mulțumit, să se bucure de anii de pensie. Dar cînd simți că mai ești în putere de muncă și sunt ulitea de făcut, atunci lucrurile se schimbă. E drept că acuma nu mai pot lua sacul in spate, ca Un bărbat tinăr, dar sînt atîtea alte treburi pe care le putem face și noi, bătrinii, înainte mă obișnuisem cu drungăria, cu locul meu de muncă de la „16 Februarie“. Spuneam atunci că nu mi-aș schimba meseria. Iată, insă, că m-am obișnuit cu agricultura și, aș spune, că n-aș schimba-o cu nimic". De 10 ani Avram Opincar, astăzi ajuns la aproape șapte decenii de viață, este șef de echipă la C.A.P. Baciu. După 40 de ani de muncă într-o meserie frumoasă, dar nu tocmai ușoară, se întoarce din nou la munca cîmpului, acolo de unde a plecat în 1928, pentru a-și face un rost in viață. Și, poate, este nevoie de un mare respect față de muncă, pentru ca atunci cînd ai ajuns la vîrsta unei binemeritate vieți de liniște și odihnă, s-o iei din nou de la capăt, să dai glas unei vocații care se confundă cu însăși destinul uman. Nicolae Pop, secretarul comitetului de partid, de la C.A.P. Baciu, ne relata cu o deosebită căldură despre astfel de oameni, pe care se poate conta oricînd. Simion Grecu este tot pensionar, și este de mai multă vreme șef de echipă „Dacă i-ați vedea la treabă ... Cunosc cimpul ca și propria casă. Fiecare tarla în parte, fiecare cultură unde se află. Uneori îi poți intilni și duminica pe cimp. Mai verifică o tarla să vadă ce trebuie făcut acolo a doua zi, mai controlează cum au lucrat unii oameni din echipă. Sunt atîtea și atîtea treburi! Numai oameni de nădejde să fie, că de lucru se află", I-am intilnit in multe locuri pe bătrîni, acești „tineri“ ai satelor, trecuți binișor de virsta pensionării, și nu i-am intilnit acolo unde e mai ușor, sau unde se cîștigă mai bine. Dar cu vigoarea pe care o mai au, cu puterile care le-au mai rămas, pun umărul peste tot unde este nevoie de oameni, că sînt oameni de nădejde, pe care se poate conta oricînd. Ion RUS VIRTUȚILE VREDNICIEI