Făclia, iulie-septembrie 1977 (Anul 31, nr. 9517-9594)

1977-09-15 / 9581. szám

Vizita de la^uwarásul _o­mm ceaușescu în județul Iași Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a inceput, miercuri, 14 septembrie, o vizită de lucru in județul Iași. împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu se află to­varăși Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Iosif Uglar, Teodor Co­­man. . . Ora 9,15. Avionul pre­zidențial aterizează pe ae­roportul din Iași. In întîmpinare a venit to­varășul Ion Iliescu, mem­bru supleant al Comitetu­lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., președintele Con­siliului popular județean, care urează tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovară­șei Elena Ceaușescu, celor­lalți tovarăși din conduce­rea partidului și statului un călduros bun-venit. La scurt timp, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tova­rășa Elena Ceaușescu, în a­­clamațiile mulțimii, care ovaționează îndelung pen­tru partid și secretarul său general, se urcă la bordul unui elicopter special, în­­dreptîndu-se spre Pașcani. La coborîrea din elicop­ter, tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu sînt întîmpinați cu calde cuvinte de bun venit de către Eugen Ni­­chifor, prim-secretar al Comitetului de partid oră­șenesc. Din mii de piep­turi au izbucnit urale și o­­vații S-a scandat „Ceaușescu — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“. Pe arterele orașului stră­bătute apoi de coloana o­­ficială, locuitorii Pașcaniu­­lui au făcut aceeași mani­festare de dragoste și sti­mă. Din mașina deschisă, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu au răspuns cu simpatie și căldură aplauzelor și ura­­lelor mulțimii. Vizita de lucru a secre­tarului general al partidu­lui în Pașcani a început la întreprinderea de tricota­je și perdele, unitate care, prin profilul ei, este unică în țara noastră, fiind crea­tă pentru a răspunde ce­rințelor populației în acest domeniu. Intîmpinată cu bucurie de tînărul colectiv al fa­bricii, vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu a prile­juit o analiză atentă și res­ponsabilă cu ministrul in­dustriei ușoare, cu directo­rul întreprinderii și cu alți specialiști, a modului cum această tînără unitate s-a dezvoltat și își îndeplineș­te sarcinile și obiectivele ce-i revin în acest an și pe întregul cincinal. Sunt înfățișate, în acest sens, unele date care deno­tă preocupările colectivului pentru sporirea continuă a producției, pentru crește­rea calității și diversifica­rea acesteia în pas cu ce­rințele populației, pentru realizarea unei eficiențe cit mai ridicate. Apreciind realizările deo­sebite de pînă acum, tova­rășul Nicolae Ceaușescu cere să se continue efortu­rile și preocupările în di­recția îmbunătățirii esteti­cii și funcționalității pro­duselor, să se acționeze pentru lărgirea gamei sor­timentale și să se adopte noi structuri de tricoturi, în pas cu cerințele pieței. Vizitîndu-se unele secții, tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și viață ale tine­rilor ce lucrează aici, de modul cum se aplică în practică hotărîrile partidu­lui de majorare a venituri­lor lucrătorilor din dome­niul industriei ușoare. In cadrul acestui dialog cu muncitorii, tovarășul Nicolae Ceaușescu subli­niază posibilitatea sporirii productivității printr-o fo­losire mai bună a forței de muncă. Se ajunge la concluzia că o muncitoare poate lucra la 4 mașini moderne de tricotat perde­le, ceea ce va duce, impli­cit, nu numai la creșterea productivității muncii, ci și a veniturilor lucrătoarelor. In secția finisaj chimic, tovarășul Nicolae Ceaușescu indică factorilor responsa­bili să ia măsuri pentru ae­risirea naturală a halelor, pentru a se asigura munci­toarelor condiții de muncă din cele mai bune. In încheierea vizitei, în holul întreprinderii, unde s-a organizat o expoziție cu produsele unității, se a­­nalizează, în fața machetei viitoarei fabrici integrate de in, ce urmează a fi con­struită pe aceeași platfor­mă, stadiul lucrărilor, in­­dicîndu-se să fie luate mă­suri pentru accelerarea dă­rii acesteia în folosință, pentru ca în primul tri­mestru al anului viitor să înceapă producția. Noua întîlnire a tovară­șului Nicolae Ceaușescu cu harnicul colectiv al între­prinderii mecanice de ma­terial rulant a avut ca o­­biectiv analiza modului în care sunt îndeplinite indi­cațiile date de secretarul general al partidului la pre­cedenta vizită, precum și unele probleme privind dezvoltarea, în perspecti­vă, a acestei unități. Directorul întreprinderii raportează tovarășului Nicolae Ceaușescu că toți lucrătorii unității și-au con­centrat întreaga activitate pentru transpunerea în (Continuare în pag. a IV-a) TRANSMISIE DIRECTA DE LA IAȘI ȘI BOTOȘANI Cu prilejul vizitei de lucru în județul Iași a tova­rășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Republicii Socia­liste România, și deschiderii anului de învățămînt 1977—1978, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct azi în jurul orei 10,30, adunarea populară din Municipiul Iași. De asemenea, cu prilejul vizitei de lucru în jude­țul Botoșani, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, postu­rile noastre de radio și televiziune vor transmite di­rect azi, în jurul orei 16,00, adunarea populară din Municipiul Botoșani. m­m Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular (udețean ANUL XXXIII — NR. 9581 JOI 15 SEPTEMBRIE 1977 4 PAGINI 30 BANI CENTRALA HIDROELECTRICĂ­­)[ U GILAU A PRODUS PRIMII KILOVRI DE ENERGIE ELECTRICĂ Ieri dimineață, la ora 5,45, a trecut primul exa­men hidroagregatul cen­tralei electrice de la Gilău. După efectuarea pregăti­rilor de rigoare (reglaje, rodări, probe la rece) e­­nergeticienii, cărora li s-a încredințat exploatarea noii centrale hidroenerge­tice, au executat și racor­darea de probă (prima punere în paralel) la siste­mul energetic național a agregatului. Examenul a fost trecut cu bine. Primii kilowați de energie electri­că produși la Gilău au ple­cat spre consumatori prin intermediul sistemului e­­nergetic național. Cu punerea experimen­tală în funcțiune a hidroa­­gregatului de la Gilău s-a încheiat finalizarea obiec­tivelor producătoare de e­­nergie electrică programa­te pe anul în curs. PLANUL PE 9 LUNI INDEPLINIT Ieri, colectivul întreprin­derii de cazane mici și ar­zătoare din Cluj-Napoca a realizat prevederile planu­lui pe 9 luni la producția globală, iar în prima zi a acestei săptămîni produc­ția marfă livrată echivala cu nivelul planificat pe trei trimestre. Aceste rea­lizări se datoresc în prin­cipal menținerii ritmului de creștere suplimentară a productivității muncii, care pe 8 luni a reprezentat un spor de 6.700 lei pe un muncitor. De asemenea, e­­forturile muncitorilor de aici se regăsesc în depăși­rea prevederilor planului producției fizice, concreti­zate, la data îndeplinirii sarcinilor pe 9 luni, în ge­neratoare termice echiva­lente cu 175 tone/abur și cu 53 C.cal. la cazanele de apă caldă, în utilajele con­struite pentru sectoarele hidromecanic, chimic și rutier. ȘCOALA LA ÎNCEPUTUL UNEI NOI ETAPE DE ACTIVITATE Astăzi, în întreaga țară, învățămîntul de toate gra­dele Începe o nouă etapă de activitate. De astăzi să­lile de clasă, amfiteatrele, laboratoarele, atelierele de producție, bibliotecile vor cunoaște din nou animația, atmosfera de muncă și stu­diu specifice procesului de instruire și educare, în puține locuri s-a bu­curat școala de o cinstire asemănătoare celei pe care i-o acordă partidul și sta­tul nostru. Ea este consi­derată, așa cum arăta to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, ca principal factor de cultură și civi­lizație al unei națiuni. In­vestiția în școală este unul din cele mai fructuoase e­­forturi în direcția viitoru­lui. Mîndri de a fi enume­rați printre factorii primor­diali ai progresului patriei noastre, toți cei din siste­mul școlar, dascăli și elevi, profesori și studenți, răs­pund astăzi partidului că vor ști să recepteze ideile novatoare, profund revolu­ționare, care caracterizează întregul învățămînt, să le integreze în viața lor de zi cu zi, în școală și facultate. Anul școlar 1977—1978 se deschide azi sub auspiciile importantelor măsuri sta­bilite de Plenara Comite­tului Central al Partidului Comunist Român din 29 iunie a.c. Măsurile plena­rei care se referă la școa­lă, la perfecționarea licee­lor, școlilor profesionale și școlii superioare, ne situea­ză în fața unei realități deosebite. După ce, timp de mai mulți ani, din iniția­tiva și concepția secreta­rului general al partidului, a fost elaborat un ansam­blu de măsuri de natură să conducă școala la adîn­­cirea procesului de integra­re cu producția, cu cerce­tarea, cu viața, la moder­nizarea sa continuă, — prin măsurile adoptate în această vară se asigură în­cheierea etapei de așezare pe o treaptă radical nouă, revoluționară, a învățămîn­­tului. Izvorul acestui pro­(Continuare în pag. a ll­ o) LUCRĂRILE AGRICOLE­­ LA IMP ȘI DE BUNA CALITATE! PE MĂSURA HĂRNICIEI Zilnic, din grădina de legume a C.A.P. Mintiul Gher­lei sunt recoltate și expediate însemnate cantități de legume. — Niciodată n-am avut o recoltă de legume atît de mare, ne relata șefa fermei legumicole, inginera Caro­lina Miskovszky. Pînă în prezent am livrat aproape 400 tone de legume la fondul de stat. Trebuie să menționăm de la bun început că planul, atît cantitativ cît și valoric, a fost depășit substanțial. Recoltările continuă și acum în ritm intens la tomate, varză, ardei grași, castraveți. — Adunăm zilnic mari cantități de legume, ne spu­neau, cu mîndrie, mai multe cooperatoare, și parcă tot nu se termină. Intr-adevăr, producții record. Este greu de făcut acum un bilanț general. Dar, după o evaluare estimativă, pla­nul pe anul în curs va fi depășit cu aproximativ 50 la sută. Cooperatoarele din brigada legumicolă nu reușesc să facă singure față la recoltări. Graficele sînt grafice și acestea trebuie respectate, în ajutorul lor vin elevii, iar în timpul liber — navetiștii. Nici un efort nu li se pare celor din Mintiu prea mare cînd e vorba să valorifice legumele. — Avem oameni harnici aici, mai ales femei, ne spu­nea Ioan Fărcaș, unul dintre veteranii legumiculturii din Mintiu. Lucrează atît cit este nevoie. Și de lucru avem destul în fiecare zi. Producțiile mari obținute la legume, în acest an de către legumicultorii din Mintiu confirmă, fără îndoială, faptul că, atunci cînd se întîlnesc hărnicia și priceperea, rezultatele nu pot fi decît foarte bune. TEHNOLOGIA CULTIVĂRII ORZULUI DE TOAMNĂ „MIRAJ 1" în ultimii ani s-a remar­cat tot mai mult în pro­ducție soiul de orz de toamnă „Miraj 1“ care s-a dovedit a avea o capacita­te ridicată de producție, precocitate pronunțată și rezistență sporită față de factorii nefavorabili. Orzul „Miraj 1“ este un orz tipic de toamnă, cu circa 10 zile mai precoce decît soiul „Intensiv 1“, ajungînd la maturitate în­tre 15—25 iunie în sudul și vestul țării și între 25 iunie — 5 iulie în condiți­ile de climă și sol din centrul și nordul Transil­vaniei. Productivitatea foarte ridicată a soiului „Miraj 1“, caracterul său puternic intensiv se dato­resc unui aparat asimila­tor bine dezvoltat, unui ridicat potențial fotosinte­­tic, unei capacități superi­oare de fixare sub formă de recoltă utilă a substan­ței uscate de către planta întreagă. Rezistența la că­dere, la ger, la scuturare și la frîngerea paiului sub spic, la tăciunele zburător este bună și foarte bună. Boabele de orz de toam­nă din soiul „Miraj 1“ au un conținut ridicat de ami­don de 58—60 la sută, iar conținutul de proteină crește semnificativ în ur­ma unei fertilizări optime. SFATUL SPECIALISTULUI Agrotehnica lui impune în primul rînd o amplasare judicioasă a culturii. Cele mai bune plante premergă­toare sînt cele leguminoase, cartofii timpurii, semince­­rii de sfeclă, porumbul pentru siloz, hibrizii tim­purii de porumb. în vede­rea însămînțării orzului de toamnă — soiul „Miraj 1“ — patul germinativ va fi pregătit în așa fel, încît să corespundă celor mai înalte cerințe de calitate, fiind necesar, printre al­tele, să fie foarte bine ni­velat și mărunțit. Prin po­tențialul său ridicat de producție și rezistență su­perioară la cădere, acest soi valorifică îngrășăminte­­le chimice și naturale in doze relativ mai mari com­parativ cu vechile soiuri. Pe solurile cu un conținut mijlociu de fosfor asimila­bil se vor aplica doze de pînă la 60—80 kg de fos­for la hectar Pe un fond asigurat de fosfor, orzul de toamnă „Miraj 1“ pre­tinde și o fertilizare ridi­cată cu azot, care, în unele situații, poate ajunge pînă la 130—140 kg N/ha. Doza de azot va fi diferențiată în funcție de planta pre­mergătoare, de fertilitatea Ing. Ioan TIMPEANU, Stațiunea de cercetări agricole Turda (Continuare in pag.­o llt­o) DRUM BUN ȘI LUMINOS ! Pregătiri pentru lun­ga (12 ani!) profesie de elev. In joacă, firește, dar cu toată seriozita­tea specifică vîrstei și lumii „enigmatice“ pe care o bănuiește copi­lul. De azi, joaca se va transforma într-o au­tentică aventură a cu­noașterii, printre semne și simboluri, printre e­­moții și uimiri De azi, nimic nu va fi întîm­­plător, „din joacă“; o­­mul de la catedră și co­pilul încep un lung și anevoios drum al mo­delării caracterelor și conștiințelor. Deci, a fost ultima zi a zbur­dălniciei fără zăgazuri și este prima zi a co­pilăriei care se desco­peră pe sine. Drum bun și luminos, pui de om! Pînă la bacalaureat va fi o cale lungă dar ne­asemuit de frumoasă. Fotografie de Ion MICLEA-MIHALE

Next