Familia, 1869 (Anul 5, nr. 1-52)
1869-10-26 / nr. 43
Memoria lui Dumitru Sfura. Modestia viorica, ce sta retrasa intr’unulocu ascunsu, respandindu cu sficla mirosulu seu placutu, chiar asié nu escita plăcerea, ca si superbulu cactusu din florariele acoperite cu sticla scumpa; simplulu flueru pastorescu, ale cărui sunete melodioase se legana intre munți pe aripele zefiriloru , chiar asié si-are farmeculu seu incantatoriu, ca si celu mai artificiosu instrument de musica , unu murelu de munte, care curge de iutiela la vale, sierpuindu intre stance si flori, chiar asié si-are interesulu seu particulariu , ca si grandiosulu fluviu, ale caruia unde porta corabie incarcate. In concertulu paseriloru cantatorie nu au filomelele privilegiulu de a incanta numai ele pe ascultători, — serman’a turturea, care si plange sotiulu pierdutu, este in positiunea ei chiar atâtu de plăcută si dragalasia. Deci aducându tributulu recunoscintiei si admiratiunii noastre aceloru genii mari, cari cu splendoarea spiritului loru au luminatu o lume, o tiera sau o națiune, — niciodata si nu desconsideramu nici pe aceia, cari in sublima lupta pentru desvoltarea lumineloru au participatu macaru si ca simplii gregari! Sâ onorâmu dara din adanculu animei nóstre memori’a tuturoru acelor’a, carii in acesta lupta au avutu unu rolu ori câtu de secundariu, câci si dinsii au contribuitu la triumfulu marei idei, câci ei si-au implinitu deforinti’a, si si-au sacrificatu toate pe altariulu divinității nationale. Ferice de eroulu, carele moare pe campulu bătăliei, in momentulu candu aude resunandu imnulu de victoria alu fratiloru sei, — dinsulu mare liniscitu, câci nu s’a luptatu insedatu,caus’a a triumfat, ferice de betranulu gârbovitu, carele si respira sufletulu in midiloculu bătăliei, câci — de si momentulu triumfului n’a sositu — dinsulu mare liniscitu, câ si-a sacrificatu viéti’a si elu pentru triumfulu acelei idei: ah, inse e nefericitu acel’a, carele cu flacar’a unei activitati mari in peptulu seu, cade de locu, la inceputulu luptei, fara ca se-si fi potutu implini dorinti’a, fara d’asi fi potutu desvolta talentulu seu in favorulu causei comune. Aceste idei trecură prin mintea nóstra in momentulu, candu apucaramu condeiulu se renprospetamu memori’a lui Dumitru Sfura. De siguru se voru fi aflandu pucini intre onorabilii nostri cetitori, carii sa cunosca acestu nume, si cei mai multi ne voru intreba, cine a fostu dinsulu ? O sperantia franta, o floare vescedîta, o stea cadiuta, crespundemu noi. Era odata unu timpu, si inca nu de multu, unde sunt sa esi in fia-care domi-Pretiulu pentru Austri’a neca, cu portrete si alte ilustratiuni. In fia-care ani prenumerantii capeta done tablouri pompose. Cancelari’a redactiunii Prenumeratiunile se potu Anului v&n y " ^ ^ Pest’a . Domineea ^26 opt. 7 noemy. Beletristica, sciintie, arte, vietia sociala, moda. Nr. pe jul.—dec. 4 fl. pentru tablou 80 cf. Strat’a lui Leopoldu Mr. 33, face la tote postele. Pentru Romani’a pe jul.—dec. unu galbeni , pentru tablou trei sfanți. 43. a se adresa manuscriptele si banii de prenumeratiune. Pentru Romani’a in librari’a dlora Socecu et comp. (in Bucuresci, v. 1869. )