Familia, 1872 (Anul 8, nr. 1-52)
1872-11-26 / nr. 48
565 Papiu Ilarianu, advoc. Buteanu, adv. Avramii Iancu , cancel. Piposiu, jurist. Puscasiu, prof. Betranianu, adv. Penciu, cancel. Vaida, parocu Popovici, prof. Balasiescu, canc. I. Suciu, Stef. Moldovanu, prof. Const. Romanu, cancel. Tamasiu, adv. Florianu Michesiu. Deputaţii trimisi la diet’a aveau instrucţiune, de a nu intră in nici o desbatere, ci numai de a aşterne cererea naţiunii la loculu cuvenitu. După aceste, plai’a incepu a versa cu mare repedîme; adunarea se desfaeu, bucuranduse de acestu botezu alu libertăţii, cum dice „Organulu.“ După amedia di partit’a antinationala unionista incepu din nou cu tecnele sale. Se tipări o adeverintia in limb’a unguresca, subscrisa de ambii episcopi ca presiedinti ai adunării. In adeverintia se areta, cumca poporulu s’a portatu bine la adunare. Adeverinti’a se impartia oameniloru dreptu pasu, pentru că mergendu acasa să nu li se intemple ceva din partea domniloru unguresci, din causa că au fostu la adunare. Episcopulu Siaguna mai tipări o proclamatiune catra credintiosii sei, care impreuna cu adeverintii a se impartia ómeniloru in curtea episcopésca. Aci unionistii spuneau oameniloru, că acum tóte s’au finitu si potu merge acasa in pace. Multi si începuseră a plecă. Dar tribunii observară maiestii’a, si indemnara pe poporu să mai remana pan’ mane, că adunarea nu e finita in câtu timpu protocolulu nu e verificatu. Poporulu, de si suferindu lipsa, ascultă bucurosu, si nu eră multiamitu, cu proclamatiunea episcopului Siaguna, pentru că sună numai catra credintiosii sei, — apoi nu placea cuvintele aceste din proclamatiune : vedeţi că domnii vostrii (aristocraţii unguresci) vreu bunulu (binele vostru , poporulu scă mai bine decâtu Siaguna, care eră omu nou in Ardelu, cum Ungurii voiau in adeveru bunulu, dar nu binele Romaniloru. In urma, nu placea, pentru că episcopulu Siaguna in proclamatiune vorbiă de inlesnirea iobagiei, pe candu si comisarii unguri duceau stergerea iobagiei. In fine, in toata proclamatiunea nu veniă inainte numele de naţiune si Romanu. Astu-felu proclamatiunea nu produse vre-unu efectu asupra poporului, — care remase si pentru diu’a urmatoria. Siedinti’a III Mercuri incepu pe la 10 ore dimineti’a. Se îndreptă si se verifică protocolulu siedintiei de eri. La puntulu 16 alu petitiunii unionistii mai incercara de a se reveni asupra protestului contra uniunii. Episcopulu Siaguna si vicariulu Siulutiu cercara a mai mută protestulu cu alte cuvinte, precum: să nu se proteste contra uniunii, ci să se contraduca. Tóate indesiertu. Protocolulu se autentica. Er episcopulu Siaguna, ca presiedinte, enundă: puntele stabilite sunt condusele adunării nationale. („Organulu.“) După acesta, betranulu canonicu Ratiu propune redicarea unui monumentu in campulu Libertății, intru memori’a acestoru dîle gloriose. Se acceptă cu aclamatiune. La loja ora după media di comisarii sunt invitaţi a veni in sinulu adunării, — carii venindu închiseră adunarea cu unu cuventu scurtu, „recunoscăndu cu multa placere serioasa „si admirabila purtare a poporului, promitendu „recomendarea causei romane, si declarandu, „că cererile ce pote s’aru mai dă după finirea, „acestei adunări, nu se voru consideră, ca unele ce nu sunt dorinitele a totu poporulu romanu“ după cum spunu insisi in raportulu oficialu ce făcură catra guvernu. După aceea, mai multi oratori tienu cuvinte de incheiare, unii catra poporu, altii catra conducetorii acestuia. După episcopi vorbi protopopulu de la Brasiovu Popasu, multiamindu tribuniloru pentru invetiarea si conducerea poporului. Unu tribunu multiamesce poporului pentru încrederea si ascultarea cu care i-a onoratu. Protopopulu de la Sibiiu intonă imnulu bisericescu de multiamita . Mărire intru cei de susu, si celu poporulu, intre salve de artileria. Ceriulu incepu a picură, versajidu lacrime de bucuria. („Organulu.“) Poporulu incepu a plecă spre casa, cu adeverinti’a cea tipărită de ieri, temendu-se a merge cu man’a gola a casa, să nu-i bata domnii cari i amenintiasera la plecare, precum s’a si intemplatu. De cu sora inteliginti’a se adună in gradin’a de la podu, si intr’unu album se subscrise tata inteliginti’a romana cata fu presinte la adunare. Acestu album, impreuna cu alte mai multe documinte, lu confiscara mai tard cu Ungurii de la profesorulu Pumnulu, candu a vrutu să-lu prindă in Fagarasiu. Sér’a calusiarii, mai multe insociri, saltara in forulu Blasiului. Totu in acea sera se impro visă o garda nationala de vre 100 juni romani, cari, sub conducerea unui oratoru (Bologa) manifestă mai multoru barbati de frunte simtiemintele de stima si amare din partea junimei. Grard’a