Familia, 1876 (Anul 12, nr. 1-52)
1876-09-12 / nr. 37
BUDAPESTA Roimai mici in poesia sa poporala. (Studiu asupra tuturora raniiloru poesîei poporale romane.) (Fine.) VIII- Frugalitatea, laboriositatea lui si contrariele; cantulu si saltulu. De frugalitatea Romanului nimene, credemu, nu se indoiesce. Trebuintiele lui sunt pucine, recerinttele-i pre modeste; pentru acea elu le satisface fara multa nevoia. Nu este inse aceasta virtute patriarcala a lui in timpurile mai dincoace fara esceptiuni, ci ea e in dîrele nóastre destulu de seriosu amenintata cu periclitare, mai vertosu din partea a doue rele. Un’a e necumpetat’a beatura, care — déca cuventulu „beatu“e cumva dela latinesculu „beatus“, asia câtu dara Romanulu ar fi bendu fara cumpetu spre a-si mai uita din necasuri si a gusta baremi atunce ceva fericire — se areta estmodu a se trage din apesările cumplite din trecutu si din sarcinele mai că nesuportabile din presinte. Alt’a e lucsulu, care Hydra periculoasa capetele sale cele multe si fara satiu si le veri ici cale si in cascioar’a romana, inghitîndu mai cu seama prin femeile rom., — cu alu caroru nenegabilu gustu esteticu, plăcere pentru frumosu si elegantu, este firesce si psicologicu impreunata oarecare aplecare spre lucsu, — inghitîndu printr’inse tote fruptele cruntei sudori a Romanului si aducandu-lu adese in pucinu timpu la sapa de lemnu. rDara cum stă lucrulu cu laboriositatea Romanului ? Candu pronunciămu acestu cuventu, pare că vedemu cum tresare in mintea si anim’a lectoriului, dóra si preste voi’a sa, p’aci proverbial’a „lene romanesca,“ asemenata de multi cu „dolce far niente“ alu lazaroniloru italiani. ‘ Si cu tóate dóra prin nimica alta nu i se face mai mare nedereptate Romanului, decâtu prin acesta judecata. De unde provine ea, judecat’a acésta ? Noi aflămu, că la doue clase de oameni estu modu judecători, acea judecata sinistra provine din doue cause cu totulu diferite.rCei ce din Romani (căci si dintre ei se pripescu unii cu una atare sentintia) tienu pe conationalii loru leniosi si nelaboriosi, in zelulu loru altcumu pre laudabilu, de a vedea națiunea rom. pe toate terimurile spiretuale că si materiale înaintata si infloritoria, uita că la progresu că la orice in natura se poftesce timpu („saltus in natura non datur“), si că poporulu rom., pana mai eri alalta eri gemendu sub jugulu unei sclavie fioroase si a ignorantiei si mai fioroase , intr’unu scurtu A. de Gerando o. c., pg. 323, si altii. 12 Septemvre st. v. 24 Septemvre st. n. Va est duminec’a. 1 Redact.: strad’a Havas nr. ír, 37. -ANTJLXJ XII. 1876. Pretiuii pe unu anu 10 fl. \ l Pe V2 de anu 5 fl.; pe '/, de ; ? anu 2 fl. 70 cr. \ Pentru Romani’a 2 galbeni. ij