Familia, 1876 (Anul 12, nr. 1-52)
1876-09-26 / nr. 39
BUDAPESTA Consecintiele Reshelului. (Pine.) In astu-felu de casu ea se vede atacata in celu mai preciosu elementu alu vieții sale : amorulu conjugalii si maternu. Ea sufere, sufere ’n tăcere greutatea ce o apesa far’a cauta mediulu de aperare. Sunt pre vechi timpii candu Spartanele in barbari’a loru tramitiendu-si copii la iesbele dlceau: „Mergi fiule si să vii invingatoru seu mortu!“ si candu legile condamnau la mórte pe acei copii infirmi incapabili a purta arm’a. O astu-felu de stare, se póte considera câ o talharia si o aviditate de pradi. Acum, credu ca e momentulu de a-i tramite ’n lume spre a culege totu ce-i nobilu si salutariu, flarea libertății si a egalității, si inturnandu-se in sinlu patriei, să faca din viétima loru o coroana de descoperiri avantagioase de lucrări artistice si de misericardie pentru semenii loru. Este timpulu de a-i deprinde in principiile morale, democratice ale Grachiloru, si fiacare muma să fia fericita, adice cu Cornelia fiiloru sei: „Ei au morminte demne de virtuţile loru, căci si-au sacrificatu viétima pentru celu mai nobilu scopu pentru fericirea poporului.“ E destulu de candu domnesce forti’a, de candu triumféza pumnalulu sangerandu si glontiulu fumegandu. E destulu de candu popoarele zăcu uitate sub lantiurile sclaviei, si aventuru progresului inmormentatu in catacombele tiraniei. O reforma generala si absoluta e imperiosa odata pentru eternitate. Junimea studiosa mai cu seama, de la care se ascepta multe va trebui să lupte, spre a o rupe cu lumea vechia,a misca Universulu, chiamandu omenirea la adeverat’a cunoscintia si proclamandu regenerarea. Acum, ca si in timpulu revolutiunii celei mari francese din secolulu XVIII, candu junimea si chiar femei’a se sacrificii pentru reformarea edificiului putredit socialu si pentru esterminarea despotismului. Femei’a si ea cu osebire va trebui să lupte alaturi cu barbatulu pentru inmormentarea funestei institutiuni a resbelului; ea care e destinata a mantine pacea si armoni’a in familia, in societate si prin urmare in Universu. Fia care scie, că deca intr’o familia se ivescu dispute, escitandu pe tata contra fiului si viei-versa, femei’a angerulu pacei, prin iubirea ce reflecta in ambele parti, scie să readucă pacea si amici’a. Romanii cunosceau de multu si bine, mărimea influintiei femeii astufelu că: candu Coriolan veniâ cu oștiri străine asupra Romei spre a-si resbuna pe inamicii 26 Septemvre st. v. Ya esi dnminec’a. i Eedact.: strad’a Havas nr„• fr. 39.: anulu xn. 1S76. 8 Octomvre st. n Pretiulu pe anu anu 10 fl. : ; Pe V, de anu 5 fl.; pe */t de : jj anu 2 fl. 70 cr. \ Pentru Romani’a 2 galbeni.