Familia, 1881 (Anul 17, nr. 1-86)
1881-01-15 / nr. 5
Anul XVII. Ce e nou? Serat’a Suţu în Bucuresci. Joi’a trecutu dl şi dn’a Grigorie Suţu detera în salonele dlor o splendida serata dansanta, despre care cetinu în „Press’a*, că s’a începutu după IOV2 printr’unu valsu, care ţinu aproape o jumetate era, dându astfel ocasie fruntaşelor danţuitoare a-şi aretă toaletele oilor avute. Stapân’a casei, dn’a Grigore Suţu, purtă cu multu gustu şi distincţiune o frumoasa rochia albastra, garnisita cu firu galbenu; numerose pietre scumpe straluciau pe graţias’a domna. Dn’a Natalia Filipescu avea o rochia de catifea roşu închisa, garnisita cu atlasu roşu, iar doamn’a generala Anghelescu îsi alesese o rochia alba de atlasu cu trena de flori. Dn’a Ecatarina Mihail Mitilineu purtă cu multa eleganta, o frumoasa rochia de catifea neagra, garnisita cu atlasu roşu. Dn’a Zoe Rioşanu, una din bunele danţuitore, avea o rochia alba pompadur. O frumoasa rochia de atlasu negru, garnisita cu jeuri, purtă cu multa graţia domn’a Maria Stefan Iorgulescu. Dn’a Elisa Boerescu avea o rochia negra garnisita cu flori roşii. Dşor’a Alesandrina Porumbaru avea o rochia de fail roşu; dşorele Arion, Oteteleşanu, Romalo, Cornescu, Ghica purtau cu multa graţia rochii albe. Unu bufetu încarcatu, aşedatu alaturea cu salonele de danţu, se află la disposiţiunea invitaţilor. Pe la or’a unu şi jumetate s’a servitu builon, pateuri etc. Abia pe la orele doue şi jumetate s’a începutu cotillonul, carele se prelungi pana pe la orele 5 și jumetate. Serat’a a fost în totu timpul forte animata. Biet ’a desbate proiectul de lege relativu la urcarea dării zahărului și a cafei, care îngreunându forte pe negustori, a deşteptatu mare resensu. Dintre oratorii partidei guvernamentale a escelatu Jókai, carele a atacata forte provocatoru oposiţiunea estrema, care i-a şi respunsu prin Eötvös şi Orbán. Punctul de culminaţiune a discusiunii a fost cuvântarea lui Sennyey, carele a disu, că în condiţiunile de astadi combate orice urcare a contribuţiunilor, şi încheiă că niciodata nu va face nimica de pe băncile oposiţiunii, ce mai târdiu de pe băncile guvernului ar trebui se revoce. I-a respunsu Tisza, dicendu, că la realisarea celor propuse de Senynyey se ceru bani, înse bani nu se potu face fără dări noue. Partid’a independintîei a ținuta duminec’a trecuta adunare în Budapesta, la care au luata parte vr’o patru sute de aderinti din toate părțile țerei. Scopul a fost contopirea tuturor fracțiunilor, și astfel a întreprinde o acțiune solidara la viitoarele alegeri, înse s’a constatata, că cea în aceasta partida nu este armoni’a ceruta. Cutare Daniil Helles a propusu o atitudine simpatica fațîa de naționalități, ceea ce fu sprijinita și de cătra Mocsáry, — înse adunarea respinse acesta propunere. S’au luatu înse alte multe conclusiuni pentru assigurarea acțiunii partidei. Hymen la Bucuresci. Dl Emil Paleanu şi-a serbatu logodn’a marti ser’a, într’o serata intima la dl generalu Florescu, cu domnişor’a Elisa Florescu. — Dl Ion Maresiu, licenţiata în dreptu din Paris şi procuroru la tribunalul Ilfov, s’a fidanţatu de curând cu domnişor’a Qallesandrina “Porumbaru. — “Dl Petre Ene, inginera, s’a cununatu cu domnișor’a Olga Ghica. — Dl N. Manolescu, doctor în medicina, si-a serbatu cununi’a cu domnișor’a Ecatarina P. Dumitrescu. O întrebare delicata agita spiritele în Cracovia. Este vorb’a, ca cine se porte spesele produse cu ocasiunea festivităților arangîate în onoarea visitei împeratului? Nici municipalitatea, nici districtul nu voiesce se le plateasca. Neputendu-se înțelege, are se decidă unu arbitriu. Locuțiitoriul Galiției asemene s’a dusu acolo pentru complanarea neplăcutei cause, de va reesi. Carnevalu. La Zernesci corpul înveţatorescu a datu la 23 ianuarie unu baiu în sal’a edificiului scolaru, venitul a fost destinatu fondului bibliotecei. Baiu în Ciacova la 7/19 ianuarie 1881 în favoarea şcolii rom. gr. or. din locu, arangîatu în sal’a gradinei de petrecere. Subscrisă ne simţimu moralicesce obligati, a esprimă prin acesta cea mai cordiala recunoscinţa şi mulţamita, stimatului publicu care ne-a făcuta onóarea presentându-se şi contribuindu la acesta scopu filantropicu, şi anume dnii: pretorele Iuliu Munteanu 3 fl., judele cerc. Erdélyi 2 fl., adv. Gornici 3 fl., prot. cat. Tinopl 2 fl. 50 cr., not. Serbu 3 fl., propr. Seleru 3 fl., Sempliner 2 fl., not. Gaiţa din Ghilad 1 fl., judele secund, com. Diminescu 2 fl., Kalnoy 2 fl., prot. la județu cerc. Mitu 2 fl., apat. Dobi 2 fl., Frombach 1 fl., par. gr. or. Gyuriciu 1 fl., dr. Kramolin 1 fl., juras. Horvat 1 fl., stud. Şerbanu 1 fl., com. Brenduşa 1 fl., dna Kucera 1 fl. 50 cr., dnii Lincu 1 fl., N. Voinoviciu 1 fl. 60 cr., Ilie Ioanoviciu 1 fl., înv. Tota 1 fl., înv. Micu 1 fl., înv. şerb. Ilieviciu 50 cr., Vasilie Daminescu 1 fl. 50 cr., N. Nicolaevicîu 1 fl., Laica 50 cr., P. Stoianoviciu 1 fl., M. Teranu 1 fl., Zoratu tiner. 50 cr., I. Boceanu 50 cr., M. Jivanu 50 cr., C. Petrovicîu 50 cr., I. Popovicîu 1 fl., M. Micu 1 fl., I. Borca 50 cr., G. Popovicîu 50 cr., M. Tuca 1 fl., D. Lazaroviciu 1 fl., M. Simonoviciu 50 cr., C. Iliciu 1 fl., E. Gerau 1 fl., C. Bociu 1 11., Costa et Dima 1 fl., A. Jivanu 50 cr., G. Musteţu 1 fl., N. Sandor 50 cr., D. Jivanu 50 cr., I. Sumarsky 50 cr., E. Isfanu 50 cr., N. Nadaiu 1 11., I. Toma 50 cr., I. Lupulescu 1 fl., G. Jivanu 50 cr., I. Creţu economu 1 11., Gr. Musteţu 1 11., Jova Bocea 50 cr., N. Brebanu 1 fl., G. Davidu 1 fl., N. Fisciu 50 cr., N. Ardeleanu 50 cr., D. Voinovicîu 50 cr., ingin. Ivcovicîu 50 cr., Micea 1 11., neg. M. Panicîu 1 fl., G. Ginchiciu 1 fl., I. Micu din Petroman, înv. gr. c. Popovicîu din Petroman 50 cr., A. Marinoviciu 50 cr., V. Dobrescu 1 f1., N. Sabu 1 fl., P. Iacobu 1 fl., N. Tuculia 1 fl., G. Jebeleanu 1 fl., Fraţii Constantinovicîu 1 fl., I. Jebeleanu 1 fl., rent. m. Sonkleiter 1 fl., F. Conceatu maşin. 1 fl. 50 cr., not. Nicolaevicîu în Lighetu 1 fl., G. Voinovicîu 50 cr., G. Ioanoviciu, T. Ioanoviciu, Mészáros, 50 cr., S. Dejiu 50 cr., Bajusz 1 fl., S. Frujicîu 1 fl., A. Ranco 50 cr., C. Diminescu econ. 1 11., Rosenfeld 60 cr., Jean Misiciu 50 cr., Beogradatîu 1 fl., P. Micea 1 fl., An’a Wiener 1 fl., Weisz 50 cr., N. Giba 2 fl., Boce 50 cr., Staicîu 50 cr., Eva Dula 80 cr., Georgevicîu 1 11., I. Borca 1 fl., S. Pojar 50 er., Franci 50 er., Grün 50 er., P. Spariosu 1 fl., G. Mustetîu 1 fl., I. Uzonu 1 fl., Nedelco 1 fl., N. Popovicîu 1 fl., V. Nedelcovicîu 1 fl., dn’a R. Loţu 50 er., I. Crişanu 1 fl., N. Musteţu 50 er., I. Micu 1 fl., L. Montag 1 fl., P. Mihailovicîu 1 fl., Hertzog 1 fl., D. Constantinovicîu 1 fl., Nechiciu 1 11., I. Teranu 1 fl., Purius 1 11., Fiseru 1 fl., Weisz 1 fl., Kohn 50 cr., P. Nedelcovicîu 60 cr., Herțu neg. 1 fl., Tempaoru 1 fl., Bilich 1 fl., M. Paniciu jurata 50 cr., Miscovicîu 50 cr., I. Popovicîu 50 cr., Corn 50 cr., R. Brandais 50 cr., D. Serbu 1 fl., Popovicîu 1 fl., P. Ardeleanu 1 fl., N. Ranco 50 cr., G. István 1 fl., C. Gyuricîu 50 cr., Siamet 50 cr., T. Banciu 50 cr., C. Tokin 50 cr., L. Klein 1. N., Nicolau Uzon 1 fl. 40 cr., G. Dulger 90 cr. Suma 139 N. 40 cr. Spesele 54 fl. 36 cr., remâne curata venitu 85 fl. 4 cr. Ilia Ioanoviciu preşedinte. Grigoriu LMustetiu not. comit. şcolii rom. gr. or. Scrii scurte. La obrudu Societatea de lectura româna în 23 ianuarie şi-a ţinuta adunarea generala. — PoporatiuneaBudapestei, conform numerării din urma, este de 365,512, între cari 10,216 sunt soldaţi. — Cardinalul Kutschker din Viena dumineca fu lovita de vântu, si starea lui numai decât deveni atât de periculoasa, încât fu proveduta cu stle sacraminte. — “Din 5 FAMILIA. 31